CONCEPTUL DE BILANT FUNCTIONAL

CONCEPTUL DE BILANT FUNCTIONAL

In cadrul opticii financiare asistam la o conceptie functionala referitoare la bilant, conceptie care porneste de la premisa ca, elementele de activ si pasiv reflecta valori tranzitorii, structuri trecatoare in procesualitatea patrimoniului . In timp ce bilantul functional isi propune sa investigheze nevoile intreprinderii si modul de functionare al acestora, prin realizarea unui instantaneu al derularii diferitelor cicluri. In cadrul conceptiei functionale cu privire la bilant, utilizarile si resursele acestuia sunt grupate in "stocuri de utilizari" si "stocuri de resurse" .

Bilantul functional sta la baza echilibrului financiar si a "soliditatii structurale" a intreprinderii. Din punct de vedere structural, resursele respectiv nevoile (utilizarile) cuprind:

resurse

stabile (durabile peste un an);

datorii ale ciclului de exploatare (pasiv circulant pe termen scurt, sub un an);

utilizari (nevoi):

active stabile (durabile, investitii peste un an);

active circulante (bunuri si creante legate de ciclul de exploatare, sub un an).

Se evidentiaza astfel doua categorii de utilizari in activ (una independenta de ciclul de exploatare, iar cealalta legata direct de acesta) si doua categorii de resurse in pasiv (una fara legatura cu exploatarea, iar cealalta generata de aceasta). Corelatia dintre active si stocurile de utilizari si intre pasive si stocurile de resurse este urmatoarea :

imobilizarile necorporale, corporale si financiare sunt "utilizari stabile";

activele circulante ale exploatarii (stocuri, clienti, alte creante) reprezinta "utilizari" sau "nevoi temporare de exploatare";

activele circulante care nu apartin exploatarii sunt "utilizari temporare" in afara exploatarii;

activele circulante foarte lichide (titluri de plasament) si trezoreria sunt "utilizari temporare" ce apartin trezoreriei;

capitalurile proprii, datoriile pe termen mediu si lung precum si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt "resurse stabile";

pasivele circulante ale exploatarii (datorii fata de furnizori, datorii sociale si alte datorii), reprezinta "resurse temporare" de exploatare;

pasivele circulante in afara exploatarii sunt "resurse" in afara exploatarii;

creditele pe termen scurt si soldurile creditoare ale conturilor curente la banci sunt "resurse temporare" ale trezoreriei.

Conceptia functionala a bilantului are meritul de a oferi o imagine asupra modului de functionare economica a unei intreprinderi, punandu-se astfel in evidenta stocurile si resursele corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare .

Analiza functionala a bilantului permite investigarea activitatii intreprinderii, pe cicluri de operatiuni si urmareste evidentierea modalitatilor de finantare a intreprinderii in vederea orientarii acesteia in directia unei structuri optime de finantare, reflectata prin evolutia trezoreriei nete.

Conform conceptiei functionale intreprinderea este o entitate economica si financiara care indeplineste anumite functii: de productie sau exploatare, de repartitie, de investire sau dezinvestire, de finantare etc.

Asadar, in cadrul bilantului functional operatiile vor fi grupate pe cicluri si anume:

Ciclul de investitii;

Ciclul de finantare;

Ciclul de exploatare;

Ciclul de trezorerie.

2. RETRATAREA BILANTULUI CONTABIL SI CONSTRUIREA BILANTULUI FUNCTIONAL

Pornind de la bilantul contabil prezentat in anexa nr.1, in construirea bilantului functional (anexa nr. 2) s-au avut in vedere regrupari ale componentelor celui dintai, dupa o anumita logica, urmand ca ulterior sa se studieze relatiile existente intre ele, pe verticala si orizontala. Studiul orizontal al bilantului functional are la baza principiul ce caracterizeaza conceptia financiara, adica acela de afectare a resurselor la nevoile (utilizarile) specifice.

Retratarea bilantului are in vedere urmatoarele :

eliminarea incidentelor aspectelor juridice, incidentelor aplicarii legislatiei fiscale, anumitor principii si reguli de inregistrare contabila care impiedica reflectarea situatiei economice si financiare reale a agentului economic;

aplicarea principiului adecvarii resurselor la nevoile specifice;

urmarirea naturii elementelor de activ si pasiv si nu a lichiditatii si exigibilitatii;

urmarirea pasivelor sub aspectul resursei de finantare si nu de elemente rectificative ale unor active.

Construirea bilantului functional prezentat in anexa nr.2 este rezultatul retratarii diferitelor posturi ale bilantului contabil prezentat in anexa nr.1 in functie de apartenenta lor la diferite cicluri (de investitii, exploatare, financiare si trezorerie) in scopul obtinerii unor marimi care sa fie utilizate in analiza financiara adecvata, conform figurii nr.3.

Fig. nr.3 Construirea bilantului functional

3. ANALIZA BILANTULUI FUNCTIONAL

fondul de rulment functional

Evolutia fondului de rulment pe parcursul perioadei analizate este prezentata in tabelul nr. 1

Tabelul nr.1

In anul 2002, utilizarile stabile au depasit resursele stabile, obtinandu-se astfel un fond de rulment negativ de - 930.558 mii lei. El indica acoperirea partiala a utilizarilor stabile, drept pentru care compania a apelat la un credit pe termen scurt de 4.000.000 mii lei. Acest fapt a facut compania dependenta de banci, crescand astfel riscul de insolvabilitate a acesteia.

In anul 2003, utilizarile stabile au depasit resursele stabile cu 4.617.223 mii lei, ducand la un fond de rulment negativ. Acest lucru demonstreaza ca CN APDM SA Galati isi finanta cu greu utilizarile stabile. Creditele pe termen scurt au dus la o crestere a dependentei companiei fata de banci si deci, la o crestere a riscului de insolvabilitate.

In anul 2004, situatia s-a schimbat, avand de aceasta data un fond de rulment pozitiv de la 10.308.517 mii lei, indicand faptul ca societatea isi poate acoperi integral imobilizarile din resurse stabile si, in plus, posibilitatea acoperirii unei parti din nevoile de exploatare.

Cresterea fondului de rulment la 10.308.517 mii lei in anul 2004 se apreciaza pozitiv; ea denota o crestere a disponibilizarii de resurse pentru acoperirea financiara a activelor circulante.

Fondul de rulment pozitiv reflecta insa si resurse nerentabilizate care supun societatea unui "cost de oportunitate" care ii diminueaza performantele financiare(vezi figura nr. 4).

CONCLUZII

Se propune rentabilizarea acestor resurse si incetarea utilizarii lor pentru acoperirea nevoilor din exploatare, care ar putea fi mai usor acoperite din resurse de exploatare sau credite pe termen scurt.

Potrivit modalitatii folosite, cresterea de + 9.925.740 mii lei se explica sintetic prin:

1. Cresterea capitalurilor proprii    + 26.735.881 mii lei
2. Cresterea imobilizarilor    - 11.810.141 mii lei

Fig. nr.4 Evolutia fondului de rulment

Nevoia globala de fond de rulment DE EXPLOATARE (N.F.R.E)

Evolutia indicatorului este prezentata in tabelul nr. 2.

Tabelul nr.2

Dupa cum se observa, in formarea nevoii de fond de rulment de exploatare intre alocarile ciclice importanta fundamentala o au creantele.

Pentru anul 2002, nevoile ciclului de exploatare au fost de 8.852.271 mii lei, iar resursele de 6.712.185 mii lei, degajandu-se o nevoie de finantat de 2.140.086 mii lei.

Pentru anul 2003, nevoile ciclului de exploatare au fost de 7.086.335 mii lei, iar resursele de 13.440.180 mii lei, degajandu-se un plus de resurse nerentabilizate de 6.353.845 mii lei.

De asemenea, pentru anul 2004 se observa ca nevoile de exploatare au fost de 21.550.101 mii lei iar resursele de exploatare de 16.471.208 mii lei, degajandu-se o nevoie de finantat de 5.078.893 mii lei.

Pentru anul 2004, nevoile de exploatare au putut fi acoperite din excedentul resurselor stabile asupra utilizarilor stabile.

Daca facem o analiza mai atenta a situatiei din anul 2003 fata de 2002 (vezi fig.nr.5), putem constata ca de la o nevoie de 2.140.086 mii lei in 2002, s-a ajuns in anul 2003 la un excedent de resurse de exploatare de 6.353.845 mii lei. Acest lucru s-a realizat prin diminuarea cu 34,02% a soldului creantelor neincasate, ceea ce denota imbunatatirea recuperarii acestora, prin preluarea creantelor detinute de societate asupra clientului ISPAT- SIDEX de catre actionarul S.C.MINAROM SA CONSTANTA

S-a asigurat astfel, incasarea acestora in maxim 10 zile fata de termenul negociat de 60 de zile.

In anul 2004, comparativ cu anul 2003 s-a constatat o nevoie de exploatare de 5.078.893 mii lei generata de o perioada de incasare a creantelor de 69,2 zile fata de 33,7 zile in 2003 si de o perioada de plata a furnizorilor de 12,7 zile fata de 19,4 zile in 2003.

Fig. nr.5 Evolutia NFRE

CONCLUZII

Avand in vederea situatia prezentata mai sus se propun urmatoarele:

evitarea acoperirii nevoii de exploatare in totalitate din resursele stabile. Datoriile pe termen lung sa fie contractate doar pentru acoperirea imobilizarilor neamortizabile, pentru ca numai astfel compania isi poate asigura dezvoltarea;

utilizarea resurselor stabile excedentare pentru investitii, nu pentru nevoi curente;

nevoia de fond de rulment privind exploatarea (partial) si nevoia de fond de rulment in afara exploatarii trebuie finantate din credite pe termen scurt;

marimea creditelor pe termen scurt contractate trebuie determinata in functie de marimea creantelor clienti, care reprezinta cea mai importanta componenta a nevoilor de exploatare.

Acestea nu trebuie sa depaseasca 15-30% din creantele clienti

NEVOIA DE FOND DE RULMENT (N.F.R.)

Evolutia indicatorului este prezentata in tabelul nr.3.

Tabelul nr.3

Indicatorul a inregistrat pe parcursul perioadei analizate valori diverse, pozitive in 2002 si 2004 si negativa in 2003. Aceasta semnifica faptul ca in anii 2002 si 2004 s-au inregistrat nevoi de finantat de 2.137.516 mii lei si, respectiv, de 8.033.314 mii lei. Pentru anul 2003 se inregistreaza un surplus de resurse temporare in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante sau necesitati temporare mai mici decat sursele temporare de mobilizat.

Dupa cum se observa in fig. nr.6, activitatea in afara exploatarii a avut o crestere semnificativa, ea generand de la an la an nevoi de finantat mai mari.

Fig. nr.6 Evolutia NFR

Principalele rate ale fondului de rulment sunt prezentate in tabelul nr.4

Tabelul nr.4

R1₂₀₀₂ =

R1₂₀₀₃ =

R1₂₀₀₄ =

R2₂₀₀₂ =

R2₂₀₀₃ =

R2₂₀₀₄ =

R3₂₀₀₂ =

R3₂₀₀₃ =

R3₂₀₀₄ =

Fondul de rulment in zile cifra de afaceri- CA- reflecta marja de securitate a companiei. Literatura de specialitate apreciaza ca pentru majoritatea intreprinderilor aceasta rata trebuie sa fie egala cu 30 pana la 90 zile. Dupa cum se poate observa aceasta marja este mai mica in 2002, de 7.92 zile CA, dar ea devine 29.9 zile CA in 2003 si apoi 36.2 zile CA in 2004, ceea ce semnifica faptul ca CN APDM SA GALATI

s-a incadrat in marja de securitate.

Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment da o imagine a modului de desfasurare a ciclului de exploatare in termeni financiari. In mod normal ar trebui sa prezinte valori supraunitare. Dupa cum rezulta din tabel, se indeplinesc aceste conditii numai in anul 2004, ceea ce denota faptul ca activitatea de exploatare este in crestere.

In tabelul nr. 5 sunt evidentiate principalele rate ale nevoii de fond de rulment:

Tabelul nr.5

R1₂₀₀₂ =

R1₂₀₀₃ =

R1₂₀₀₄ =

Ratele sunt crescatoare de la an la an.

TREZORERIA NETA

Trezoreria rezulta din confruntarea mijloacelor si resurselor corespunzatoare operatiilor financiare pe termen scurt.

Determinarea trezoreriei nete este prezentata in tabelul nr.6.

Tabelul nr.6

Indicatorul a inregistrat cea mai buna valoare in 2004, avand o tendinta de crestere din 2002 in 2004.

Analizand bilantul functional in anul 2002 avem o trezorerie neta negativa de -3.068.074 mii lei, in anul 2003, o trezorerie pozitiva de 1.622.905 mii lei, iar in 2004, o trezorerie pozitiva de 2.275.203 mii lei.

Trezoreria negativa din anul 2002 se datoreaza contractarii unui credit pe termen scurt pentru acoperirea unor nevoi curente ale companiei.

Analizand evolutia trezoreriei in timp se observa o imbunatatire a acesteia, fapt pentru care putem concluziona ca situatia companiei s-a imbunatatit in cei 3 ani, aceasta dispune de suficiente resurse stabile pentru a finanta utilizarile stabile si chiar pentru a obtine lichiditati excedentare. Aceasta resursa excedentara poate fi folosita pentru investitii pe termen scurt.

Din analiza corelata a indicatorilor specifici bilantului functional reiese ca regula echilibrului functional a fost respectata in anul 2004, aceasta suferind dezechilibre in anul 2002, si mai mult in 2003.

Prezentam in cele ce urmeaza, in fig. nr.7, modul de asigurare a echilibrului financiar pe parcursul ultimilor trei ani: