CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME SI A MATERIALELOR IN CADRUL S.C. ARPI DESIGN S.R.L.

CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME SI A MATERIALELOR IN CADRUL S.C. ARPI DESIGN S.R.L.

ARGUMENT

Lucrarea de fata urmareste reflectarea importantei si a rolului stocurilor, mai concret a materiilor prime si a materialelor, intr-o unitate patrimoniala de productie.

Desfasurarea procesului de productie intr-o intreprindere im- pune organizarea activitatii de aprovizionare cu mijloace materiale ca materii prime, materiale, combustibili, energie, apa, utilaje, etc.

Desi la prima vedere, rolul aprovizionarii cu materie prima si materiale pare banal, acesta e foarte important deoarece aprovizio- narea trebuie sa contribuie la:

Asigurarea completa, complexa si la timp a unitatii

economice

Asigurarea conditiilor optime de depozitare a

resurselor materiale;

Alimentarea rationala a locurilor de munca cu

resursele materiale necesare;

Utilizarea rationala a resurselor materiale, astfel

incat sa se respecte normele de consum stabilite.

Avand in vedere aceste lucruri, lucrarea de fata si-a propus sa analizeze particularitatile unei unitati de productie, cu privire la materiile prime si materiale. Lucrarea cuprinde opt capitole in care dezvolta aspectele cele mai importante si problematice, in acelasi timp, ale contabilitatii stocurilor

INTRODUCERE

Economia, stiinta care studiaza actiunile indivizilor si ale grupurilorde indivizi in procesul de productie, schimb si consum al bunurilor si serviciilor, in scopul satisfacerii, cu resurse limitate, a cerintelor nelimitate ale oamenilor, inarmeaza, pe cei ce o studiaza, cu importante si utile cunostinte despre mecanismele, legile si institutiile economice. Astfel, oamenii ajung in situatia fericita de a intelege si stapani mai bine aceste forte economice si de a le pune in slujba ridicarii necontenite a standardului si calitatii vietii lor individuale.

In prezent,economia se organizeaza intr-un mod care se

intemeiaza prin mecanisme obiective ce pun in valoare fortele pie-

tii si in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in alocarea si utilizarea resurselor materiale, umane si financiare disponibile. Acest mod de organizare poarta numele de economie de piata. In cadrul ei raportul dintre resurse si trebuinte, dintre productie si consum, se autoregleaza prin corelatia cerere- oferta-pret, in conditii de concurenta intre agentii economici.

Unitatile fundamentale ale economiei sunt reprezentate intreprinderi in cadrul carora se combina factorii de productie si se obtin bunuri si servicii destinate a fi vandute pe piata.

Unitati patrimoniale sunt toate persoanele juridice titulare de patrimoniu, societatile comerciale, societatile agricole, organizatiile cooperatiei mestesugaresti, organizatiile cooperatiei de consum si credit, Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare, unitatile de asigurari sociale, altele decat cele de stat, asociatiile, fundatiile, sindicatele, unitatile de cultura ai alte organizatii obstesti, precum si celelalte up apre care au dobandit personalitate up apret, potrivit legii.

Din necesitatea cunoasterii gestiunii patrimoniului, in scopul conservarii si dezvoltarii acestuia, apare contabilitatea ce se organizeaza si se conduce de orice unitate patrimoniala, chiar si depersoanele fizice ce au calitatea de comerciant si sunt inscrise in Registrul Comertului.

Contabilitatea unitatilor patrimoniale se organizeaza, de regu- la, in compartimente distincte, conduse de catre directorul financiar    contabil, contabilul sef sau o alta persoana imputernicita sa indepli- neasca aceasta functie (articolul 11 din Lege).

Metoda contabilitatii reprezinta calea rational ace trebuie ur-mata in vederea tingerii unui scop, iar proceseul reprezinta mijlo- cul de realizare a acestui scop. Se disting mai multe procedee de lucru ce sunt prezentate prin urmaroarele caracteristici:

Cerceteaza elementele patrimoniale in intregime;

Reflecta interdependentaintre mijloace economice si

procesele economice;

Reflecta interdependenta dintre procesele economice

si sursele de finantare.

Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii in conformitate cu prevederile legii, revin administratorului (directorului), ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului. In acest sens, persoanele mentionate mai sus trebuie sa asigure conditiile necesare pentru:

Ø      Intocmirea documentelor justificative privind operatiunile patrimoniale;

Ø      Organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii;

Ø      Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniale si valorificarea rezultatelor acestuia;

Ø      Respectarea regulilor de intocmire a bilantului contabil, publicarea lui si depunerea la termen la organelle de drept;

Ø      Pastrarea documentelor justificative, a registrelor si a bilantului contabil.

In contabilitate, patrimoniul intreprinderii este reflectat sub

aspectul componentei lui cu ajutorul conturilor de active si sub aspectul provenientei lui cu ajutorul conturilor de pasiv

Conturile de active cuprind:

a)      Activele fixe care sunt reprezentate de imobilizarile

corporale, necorporale si financiare;

b)      Stocurile care reflecta materiile prime, materialele,

produsele finite, marfurile si alte active circulante, materiale;

c)      Valorile realizate sunt constituite din creante in favoarea

intreprinderii, respectiv din active in curs de decontare sau incasare

d)      Valorile disponibile sunt cunoscute ca active banesti,

Respective mijloace de trezorerie.

Conturile de pasiv cuprind:

a) Capitaluri proprii(capital social, reserve de capital, rezultatele exercitiului financiar, subventii pentru investitii);

b) Datorii pe termen lung( credite bancare);

c) Datorii pe termen scurt.

Aceste conturi se utilizeaza dupa niste reguli riguros stabilite ce permit inregistrarea corecta a sumelor, informatiile scriptice reflectand realitatea.

Astfel, conturile de active incep sa functioneze prin a se debita. Se debiteaza cu soldul initial si cu cresterile de activ. Se crediteaza cu micsorarile de activ, iar in final prezinta sold debitor sau nu prezinta sold(se soldeaza).

Conturile de pasiv incep sa funcioneze prin a se credita. Se crediteaza cu soldul initial si cu cresterile de pasiv si se debiteaza cu micsorarile de pasiv. In final prezinta sold creditor sau se soldeaza.

Pentru a demonstra toate cele spuse mai sus, voi ilustra in continuare, in mod ipotetic, contabilitatea materiilor prime si a materialelor in cadrul S.C. ARPI DESIGN S.R.L.

DATE DESPRE S.C. ARPI DESIGN S.R.L.

S.C. ARPI DESIGN S.R.L., cu sediul in Craiova, strada Libertatii, nr. 16, a fodt infiintata in anul 1992 si face parte dintr-un grup de firme ce are ca profil de activitate industria usoara, mai concret, productia si distributia unui foarte vast sortiment de produse de papetarie si birotica.

Produsele pe care le ofera firma sunt de cea mai buna calitate si pot fi structurate astfel:

C.     Articole din productia proprie:

caiete capsate si cu arc spirala, bloc-notes-uri si

carnetele

dosare din carton duplex si color;

bibliorafturi cartonate cu coperti dure in policromie sau monocrome;

bibliorafturi, cutii ARPIvare;

hartie de scris in ambalaje de 200, 500 si 1000 coli;

toata gama de plicuri;

orice fel de tipizat.

II. Articole import Italia:

evidentiatoare, markere, whiteboard-uri;

pixuri, rollere, finelinere, creioane;

instrumente corectura;

adezivi birou;

instrumente desen ethnic;

benzi adezive.

III. Articole import Hong Kong:

cd-uri, dvd-uri,diskete;

capsatoare si perforatoare;

furnituri de birou(capse, agrafe, ace, etc);

produse de organizare si reprezentare;

tusiere si tus pentru stampile.

Cifra de afaceri a grupului de firme se ridica la peste 103 mld

(3,2 milioane usd)pentru anul 2003, cu un numar de peste 550 de sortimente de articole comercializate si un portofoliu de aproxima- tiv 600 de clienti deserviti cu promptitudine si profesionalism. Printre acesti clienti pot fi numerate marile retele de supermarket-uri si hypermarket-uri din Romania: Metrou Cash&Carry, Selgros Cash&Carry, Carrefour, Cora, Billa si multe altele.

Principalii furnizori atat de materii prime pentru productia proprie cat si de diverse articole de papetarie, sunt din Italia, Hong Kong, Germania, Cehia si Belgia.

Activitatea firmei ARPI Design se desfasoara intr-o structura industriala de 8000 mp, peste 130 de personae fiind implicate in management, productie, distributie si marketing, conform organigramei ilustrata in anexa 1.

In domeniul productiei firma dispune de cea mai noua tehnologie, utilajele de productie fiind achizitionate din import (masina de imprimat si fabricat caiete tip Lytomatic- productie Italia; ghilotine Schneider, Senator si Polar, masina pentru caiete spiralizate- productie Germania, etc.).

Eficienta activitatii firmei deriva si dintr-o disponibilitate constanta a unui stoc de produse si a unui parc propriu de utilitare, camioane si autoturisme(2 camioane, 9 vanuri, 14 autoturisme) cu care se asigura o distributie rapida in toate zonele tarii pornind de la sediul central din acraiova sau din filialele Bucuresti, Constanta,

Timisoara.

Ca oricarui agent economic, desfasurarea activitatii de pro- ductie presupune interventia unei mari diversitati de active circulante materiale prin crearea unor stocuri de valori materiale.

STOCURILE SI MATERIILE PRIME

Stocurile reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale destinate, fie pentru a fi vandute in aceeasi stare, sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie, fie pentru a fi consumate la prima utilizare. Au caracteristica de a-si transmite integral valoarea asupra produselor realizate.

Stocurile se clasifica dupa mai multe criterii.

Astfel, dupa apartenenta la patrimoniu avem:

stocuri ce apartin societatii si care se gasesc atat in

incinta acesteia cat si la terti temporar, fiind date spre prelucrare sau in pastrare;

stocuri ce nu apartin societatii, dar care se gasesc in

incinta acesteia, fiind aduse de catre terti pentru prelucrare sau in custodie;

Dupa provienienta lor, stocurile sunt:

cumparate, provenite din achizitii de la terti;

fabricate,provenite din productie proprie.

Continutul economic al stocurilor este foarte divers. In raport cu forma fizica pe care o imbraca bunurile materiale si de pozitia pe care o ocupa in cadrul ciclului de exploatare, se disting urmatoarele structuri:

a)      Materii prime (stocuri care participa direct la realizarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial fie in starea initiala fie in stare transformata);

b)      Materialele consumabile (stocuri care ajuta sau participa la procesul de productie fara a se regasi, de regula in produsul finit) ;

c)      Productia neterminata (productia in curs de executie ce a parcurs numai o parte a procesului tehnologic, fara a ajunge la stagiul de produs finit) ;

d)      Produsele finite (produse ce au parcurs in intregime stagiile procesului tehnologic putand fi vandute catre terti) ;

e)      Semifabricatele (produse ce au parcurs partial stagiile procesului tehnologic, dar care pot fi vandute ca atare) ;

f)        Produsele reziduale (produse ce au parcurs in intregime procesul tehnologic dar nu indeplinesc conditiile calitative de a fi produs finit);

g)      Animale si pasari (stocuri destinate reproductiei sau revanzarii) ;

h)      Marfurile (stocuri cumparate in scopul revanzarii lor ca atare fara a suferi vreo transformare) ;

i)        Ambalajele (stocuri cumparate sau realizate in productie proprie, destinate transportului, depozitarii si protectiei produselor si marfurilor).

Stocurile se reflecta in contabilitate prin conturile din clasa 3 din Planul General De Conturi. Aceste conturi functioneaza dupa regula de activ.

Materiile prime    fac parte din categoria stocurilor cumparate iar principalele materii folosite de S.C ARPI DESIGN S.R.L. sunt: hartie alba, carton, capse, arcuri spirala.

Materialele consumabile cuprind,la randul lor, alte structuri: materiale auxiliare( tus,coloranti,etc),combustibili( tehnologic, energetic, gospodaresc),materiale pentru ambalat( celofan),piese de schimb, etc.

RECEPTIA MATERIILOR PRIME SI A MATERIALELOR

Achizitionarea de materii prime ai materiale de catre producator este determinata de necesitatile de ordin cantitativ, structural si calitativ prezentate in programul de activitate al intreprinderii. Orice primire de materie prima in gestiune este urmata obligatoriu de receptionarea lor pentru a verifica:

daca furnizorul si-a indeplinit exact obligatiile asumate,

concretizate in documente ce stau la baza comercializarii materiei (contract, factura, nota de comanda) cu privire la cantitatea, calitatea si sortimentul lor;

daca transportatorul si-a indeplinit obligatiile asumate in

privinta cantitatii si calitatii materiilor transportate.

Receptia materiilor prime si a materialelor este deosebit de importanta, din punct de vedere economic, pentru productie, comert si consumator, intrucat ea contribuie la realizarea urmatoarelor obiective:

evitarea patrunderii in productie a materiilor prime necorespunzatoare calitativ si sortimental;

evitarea formarii stocurilor supranormative, care genereaza imobilizari de fonduri;

influentarea directa a furnizorilor de a produce si de a furniza numai materii corespunzatoare standardelor, normelor tehnice si caietelor de sarcini prin refuzul produselor necorespunzatoare;

stabilirea raspunderii materiale pentru orice paguba produsa ca urmare a receptionarii unor materii prime    necorespunzatoare calitativ sau cantitativ.

Receptia, sub aspectul procesului tehnologic, se compune din derularea succesiva a trei categorii de operatiuni:

verificarea documentelor de contractare si a celor care insotesc lotul de materii;

identificarea lotului livrat si verificarea lui cantitativa;

verificarea calitativa a lotului.

Verificarea documentelor constituie prima operatie tehnica a receptiei lotului de materiii prime la nivelul depozitului.

Verificarea cantitativa se realizeaza prin numarare, masurare sau cantarire, in functie de felul marfurilor, pe baza prevederilor din contract sau a altor conditii de livrare intervenite intre furnizor si beneficiar.

Dupa determinarea cantitatii efective a materiei primite, se compara cantitatea primita cu cea indicata de furnizor in factura, precum si in celelalte documente de livrare si transport, pentru a se constata concordanta datelor.

Daca s-au constatat diferente intre cantitatea efectiva si cea din documente, se intocmeste un proces verbal in care sunt consemnate diferentele respective.

Verificarea calitativa are ponderea cea mai mare in procesul de receptie iar in urma ei, lotul este declarat corespunzator sau nu.

EVALUAREA MATERIILOR PRIME SI A MATERIALELOR

Atunci cand au loc evaluari in unitate, trebuie respectate cateva principii:

1)Principiul prudentei, ce nu permite supraevaluarea si, respectiv, subevaluarea.

2)Omogenitatea evaluarii care presupune folosirea acelorasi metode si procedee de evaluare, cel putin pe perioada unui exercitiu.

3)Realismul sau actualitatea evaluarilor; un consum trebuie masurat cand are loc, dupa cum inregistrarea situatiei patrimoniale sau calculul rezultatului se face in functie de imprejurarile actuale.

4)Facilitatea utilizarii criteriilor obiective; valorile utilizate in practica trebuie sa tina seama de valoarea de intrare, de uzura si de valoarea de iesire.

Evaluarea materiilor prime si, respectiv, a materialelor se face in urmatoarele momente:

A)    La data intrarii in patrimoniu;

B)     La inventar;

C)    La inchiderea exercitiului financiar;

D)    La iesirea din patrimoniu.

A.    EVALUAREA LA INTRAREA IN PATRIMONIU

La intrarea in unitate prin, materiile prime si materialele se evalueaza la costul de achizitie( pretul din factura furnizorului plus eventualele cheltuieli de transport-aprovizionare),in cazul cumpararii de la terti, iar in cazul aportului la capital sau a donatiilor, se evalueaza la pretul actual al materiilor similare de pe piata.

B.    EVALUAREA LA INVENTAR

La inventar evaluarea se face la valoarea actuala estimata la pretul pietei. Aceasta este denumita si valoare de utilitate.

C)EVALUAREA LA INCHIDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR

La inchiderea exercitiului financiar se efectueaza evaluarea de bilant. Pentru aceasta se compara valoarea de intrare a marfurilor cu valoarea actuala, putand rezulta 2 situatii

1)Valoarea de inventar este mai mare decat valoarea de intrare, caz in care materiile au inregistrat o plusvaloare. Aceasta nu se reflecta in contabilitate.

Valoarea de inventar este mai mica decat valoarea de intrare. In acest caz materiile au suferit o depreciere valorica, minusvaloarea necesitand constituirea unui provizion pentru depreciere.

D.    EVALUAREA LA IESIREA DIN PATRIMONIU

Iesirea din gestiune a materiilor prime are loc prin consum in productie, prin minus de inventar sau prin donatii cedate. Pentru a determina costul efectiv al iesirilor, pot fi folosite mai multe metode:CMP(costul mediu ponderat), FIFO(primul intrat- primul iesit) sau LIFO(ultimul intrat- primul iesit).   

A)Costul mediu ponderat (CMP) se calculeaza fie lunar (global), fie dupa fiecare intrare.

CMP global se calculeaza pentru o perioada determinata, de regula lunar. Avantajul acestui procedeu consta in nivelarea variatiilor de preturi in conditiile fluctuatiei lor. Dezavantajul principal este reprezentat de necesitatea asteptarii sfarsitului de perioada pentru evaluarea iesirilor.

Varianta ultimei intrari(dupa fiecare intrare) presupune o multitudine de calcule ceea ce reprezinta un dezavantaj, unitatea trebuind sa dispuna de dotare tehnica corespunzatoare.

B)FIFO consta in evaluarea cantitatii consumate la costul de achizitie al primului lot intrat, dupa care se trece la urmatoarele,in

ordine cronologica.

C)LIFO consta in evaluarea cantitatii consumate la costul de achizitie al ultimului lot intrat, dupa care se trece la penultimul, in ordine inversa intrarii lor in gestiune.

Indiferent de metoda folosita pentru a calcula costul efectiv al iesirilor, conturile utilizate in inregistrarea contabila sunt aceleasi, diferand doar valoarea.

Totusi, metoda trebuie sa fie aceeasi pentru tot cursul exercitiului financiar si in cele care se succed, pentru a asigura comparabilitatea informatiilor si posibilitatea unei analize in dinamica.

Daca se schimba totusi metoda de evaluare in cazuri justificate, trebuie determinate influentele asupra situatiei patrimoniale, financiare si asupra rezultatelor.

DOCUMENTE DE EVIDENTA A MATERIILOR PRIME SI MATERIALELOR

Cele mai importante documente de evidenta a materiilor prime si a materialelor sunt: nota de receptie si constatare de diferente, fisa de magazie, lista de inventariere si fisa cont analitic.

v     Nota de receptie si constatare de diferente: este un document pentru receptia bunurilor aprovizionate. Reprezinta un document justificativ pentru incarcarea in gestiune, act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie si un document de inregistrare in contabilitate

Se intocmeste in doua exemplare la locul de depozitare pe masura efectuarii receptiei. In situatia in care la receptie se constata diferente, nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in 3 exemplare de catre comisia de receptie legal constituita. Datele de pe verso formularului nu se completeaza decat atunci cand se constata diferente de receptie.

NRCD circula la gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale receptionate (toate exemplarele), la compartimentul financiar contabil, pentru intocmirea formularelor privind lichidarea diferentelor constatate precum si pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasata la documentele de livrare si la unitatea furnizoare (exemplarul 2) si la unitatea de transport (exemplarul 3) pentru comunicarea lipsurilor stabilite.

Nota de receptie si constatare a diferentelor se ARPIveaza la compartimentul financiar - contabil.

v     Fisa de magazie serveste ca document de evidenta, la locul de depozitare, a intrarilor, iesirilor si stocurilor de valori materiale, ca documente de contabilitate analitica in cadrul metodei operativ contabile si ca sursa de informatie pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori materiale.

Se intocmeste intr-un exemplar, separat pentru fiecare fel de marfa si se completeaza de catre compartimentul financiar - contabil (datele din antet), de catre organul de control financiar (coloana "Data si semnatura de control") si de catre gestionar sau persoana desemnata, care completeaza coloanele privitoare la intrari, iesiri si stoc.

Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe, subgrupe sau in ordinea alfabetica.

Fisele de magazie nu circula, fiind documente de inregistrare. Ele se ARPIveaza la compartimentul financiar contabil.

v     Fisa cont analitic serveste ca document de evaluare a stocurilor de valori materiale si verificarea concordantei inregistrarilor efectuate in fisele de magazie si in contabilitate. Se intocmeste de compartimentul financiar - contabil la sfarsitul fiecarei luni pe conturi, grupe, subgrupe, sau in ordine alfabetica, prin inscrierea stocurilor din fisele de magazie si evaluarea lor la pretul de inregistrare.

Aceasta nu circula, fiind document de inregistrare contabila si se ARPIveaza la compartimentul financiar - contabil.

v     Lista de inventariere se intocmeste intr-un exemplar, la locurile de depozitare, anual sau in situatiile prevazute de lege, de catre comisia de inventariere, pe gestiuni, conturi de valori materiale, pe grupe sau subgrupe si se semneaza de membrii comisiei de inventariere si de gestionar.

Lista de inventariere circula la gestionar, la comisia de inventariere, la compartimentul financiar - contabil, la conducatorul compartimentului financiar contabil si la oficiul juridic si nu in ultimul rand, la conducatorul unitatii.

Lista de inventariere se ARPIveaza la compartimentul financiar - contabil.

CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME SI A MATERIALELOR

Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor privind atat gestiunea stocurilor de materii prime cat si a celorlalte stocuri, se poate realiza prin 2 metode:

a inventarului permanent;

a inventarului intermitent.

I.Inventarul permanent este utilizat in majoritatea societatilor comerciale, fiind obligatoriu in cele mari.

Etapele de inregistrare, in cazul acestei metode, sunt:

valoarea stocului la inceputul lunii(soldul initial debitor al conturilor din clasa3);

intrarile in gestiune din timpul lunii se inregistreaza pe debitul conturilor(rulaj debitor);

iesirile din gestiune din timpul lunii se inregistreaza pe creditul conturilor(rulaj creditor);

valoarea stocului la sfarsitul lunii se determina prin relatia:

Aceasta metoda permite cunoasterea stocului existent in fiecare moment al lunii si permite exercitarea unui control riguros in gestiunea stocurilor( iesirile din gestiune se inregistreaza cronologic,pe cauze ce le-au generat).

Plecand de la posibilele preturi de evaluare, metoda inventarului permanent se poate prezenta in mai multe variante:

a)           Inventar permanent la cost efectiv, ce se poate face la costuri de achizitie(pentru stocurile cumparate) sau la costuri de productie(pentru stocurile fabricate);

b)          Inventar permanent la cost standard, ce presupune ca intrarile si iesirile sa se evalueze la un pret fix, prestabilit, si separat sa se inregistreze diferentele de pret dintre pretul standard si costul efectiv, diferente calculate cu ajutorul coeficientului k.

II.Inventarul intermitent poate fi utilizat numai in intreprinderi mici si, optional, in cele mijlocii.

Etapele de inregistrare pe care le presupune aceasta metoda sunt

urmatoarele:

Valoarea stocului la inceputul lunii(provenita din inventarierea stocului la sfarsitul lunii precedente) se anuleaza prin trecerea ei pe cheltuieli, in ipoteza ca stocul se va consuma sau se va vinde in luna curenta(se debiteaza contul de cheltuieli si se crediteaza cel de stocuri;

Intrarile din timpul lunii se inregistreaza direct pe cheltuielile societatii;

Iesirile din timpul lunii nu se inregistreaza;

La sfarsitul lunii se inventariaza obligatoriu stocul final, determinand valoarea acestuia, care se inregistreaza in debitul contului de stocuri.

Deci, conturile de stocuri se utilizeaza numai la inceputul lunii, pentru anularea stocului initial, si la sfarsitul lunii, pentru inregistrarea stocului final.

Iesirile din timpul lunii se determina la sfarsitul lunii utilizand relatia:

Dezavantajul acestei metode il reprezinta faptul ca nu sunt inregistrate iesirile din gestiune cronologic si impune inventarierea obligatorie la sfarsitul fiecarei luni. In acest mod nu se poate exercita un control riguros in gestiunea stocurilor, deoarece determinarea iesirilor in mod global la sfarsitul lunii, in functie de stocul final inventariat, poate ascunde nereguli precum:lipsuri in gestiune, risipa,neglijenta, etc.

APLICATII LA CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME SI A MATERIALELOR

Intreprinderea S.C. ARPI DESIGN S.R.L., fiind o intreprindere mare, foloseste metoda inventarului permanent la cost de achizitie iar pentru evaluarea iesirilor din gestiune foloseste CMP, varianta ultimei intrari.

In cadrul firmei, in luna noiembrie a anului 2004, au avut loc multe operatiuni privind stocurile de materii prime si materiale, fiind ilustrate in cele ce urmeaza.

La inceputul lunii, pe 0.11. 2004, soldurile stocurilor se prezinta astfel:

500mp de hartie alba la cost de achizitie 1000lei/mp;

100mp de carton la cost de achizitie 2500lei/mp;

2000buc. capse la cost de achizitie 100lei/buc;

100m arcuri spirala la cost de achizitie 1000lei/m;

5l tus negru la cost de achizitie 80000lei/l.

Celelalte materii si materiale s-au soldat la sfarsitul lunii anterioare.

1)Pe data de 02.11.2004, se cumpara cu factura 3000mp hartie alba de la S.C. PAPER S.A. la cost de achizitie de 1100lei/mp. Deci, valoarea materiilor cumparate este de 3300000lei iar TVA deductibila este de 19%, adica de 627000lei.

Plata se face in aceeasi zi prin caseria unitatii(5311-A). Se completeaza factura si nir-ul aferente, conform anexelor 2 si 3.

2)Pe data de 03.11.2004, se cumpara cu factura 1000mp carton la cost de achizitie de 2800lei/mp, de la S.C. CARTO S.R.L. Valoarea materiei prime este de 2800000lei iar valoarea TVA aferenta(deductibila-19%) este de 532000lei. De asemenea, se mai cumpara 250m arc spirala la cost de achizitie 1000lei/m si materiale auxiliare( tus negru) in cantitate de 10l la cost de achizitie 85000lei/l

Valoarea materiei prime este de 2500000lei cu o TVA deductibila de 47500lei. Valoarea materialelor auxiliare este de 850000lei cu o TVA de 161500lei.

Factura si nir-ul sunt completate conform anexelor 4 si 5.

3)Pe data de 04.11.2004 se plateste prin cont curent la banca(5121-bifunctional) factura din data de 03.11.2004.

4)Pe data de 05.11.2004 se dau spre consum urmatoarele materii si materiale: hartie alba - 1500mp; capse - 500buc; carton - 400mp; tus negru - 5l. Pentru a determina valoarea iesirilor, vom folosi CMP astfel:

- CMPhartie=500000lei + 3300000lei=1085lei/mp

500mp + 3000mp

-CMPcarton=250000lei + 2800000lei=2772lei/mp

100mp + 1000mp

-CMPtus negru=400000lei + 850000lei=83333lei/l

5l + 10l

Capsele ies din gestiune la pretul din stocul initial(1000lei/buc) deoarece nu prezinta, deocamdata, intrari.

Se intocmeste bonul de consum pentru materiile si materialele de mai sus ,conform anexei 6.

5)Pe 06.11.2004 se cumpara cu factura de la S.C. CELO S.A. 100kg folie celofan pentru ambalat, la cost de achizitie de 8000lei/kg. Valoarea materialelor pentru ambalat este de 800000lei iar TVA aferent este de152000lei. Plata se face in aceeasi zi prin contul de la banca si se intocmesc factura si nir-ul conform anexelor 7 si 8.

6)Pe 08.11.2004 se cumpara piese de schimb pentru masina de imprimat de la S.C. LYTOMATIC S.R.L.    in valoare de 8000000lei. TVA deductidila este egala cu 1520000lei. Plata se face prin cont la banca in aceeasi zi iar factura se intocmeste conform anexei 9.

7)Pe 11.11.2004 se dau in consum alti 1800mp hartie alba, 200m arcuri spirala, 6l tus si 50kg celofan pentru ambalat.

Valoarea de iesire a hartiei si a tusului este egala cu cea anterioara deoarece nu s-au inregistrat alte intrari.

Valoarea de iesire a arcurilor spirala va fi, conform CMP-ului, egala cu 1000lei/m iar a celofanului va fi de 8000lei/kg. Se va intocmi un bon de consum conform anexei10.

8)Pe data de 17.11.2004 firma cumpara cu factura de la S.C. PAPER S.A. 5000mp hartie la 1200lei/mp si 1000mp de carton la 3000lei/mp.TVA este de 19% deci de 1140000lei si, respectiv, de 570000lei. Se vor intocmi factura si nir-ul aferente( anexele 11 si 12).

Tot in aceasta zi se cumpara si 20l tus negru de la S.C. CARTO S.R.L. la cost de achizitie de85000lei/l.Se intocmeste factura conform anexei 13.

9)Pe data de 18.11.2004 se platesc, prin cont la banca, facturile din data de 17.11.2004.

10)Pe 20.11.2004 se dau in consum 4200mp hartie, 700mp carton, 10l tus.

Folosind metoda CMP-ului se calculeaza valoarea stocurilor iesite. Astfel:

CMPhartie=200mpx1085lei + 6000000lei=1195lei/mp

200mp + 5000mp

CMPcarton=700mpx2772lei + 3000000lei=2906lei/mp

700mp + 1000mp

CMPtus negru=4lx83333lei + 1700000lei=84722lei/l

4l + 20l

Se intocmeste bonul de consum conform anexei 14.

11)Pe data de 23.11.2004 se cumpara 200l de combustibil tehnologic de la PETROM S.A. la pretul de 24000lei/l. TVA deductibila aferenta este de 19%, adica de 912000lei.

Se intocmeste factura conform anexei 15.

12)Pe data de 25.11.2004 se achita prin cont curent la banca factura din 23.11.2004

13)Pe data de 26.11.2004 se dau in consum 100l combustibil, la pretul de intrare, deoarece, la inceputul lunii nu prezinta sold initial.

Se completeaza bonul de consum conform anexei 16.

14)Pe data de 28.11.2004 un asociat aduce un aport la capital de materii prime in valoare de 4000000lei.

15)Pe data de 30.11.2004 se completeaza fisele de cont analitic pentru fiecare material in parte(anexele 24-30) in functie de fisele de magazie completate in timpul lunii(anexele 17-23).

16)Pe data de 30.11.2004 se inchid toate conturile de cheltuieli si venituri prin contul de profit si pirdere(121).

Toate inregistrarile contabile s-au efectuat cronologic, fiind scrise in timpul lunii in registrul-jurnal(anexa 31) iar inregistrarile sistematice s-au efectuat la sfarsitul lunii, in registrul "cartea mare" (anexa 31).

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

Magdalena Negrutiu, Mihaela Dumitrana, Loredana Ligia Barsat - "Contabilitatea in comert si turism", Editura "Maxim", Buc. 1998;

Niculae Feleaga, Ion Ionascu - "Tratat de contabilitate financiara", volumul II, Editura "Economica", Buc. 1998;

Nicolae Feleaga - "Contabilitatea financiara", vol. 2, Editura "Economica"

"Norme metodologice pentru intocmirea si utilizarea formelor comune privind activitatea financiara si contabila".

Violeta Isai - Manual de contabilitate clasa a XI-a.