CONTABILITATEA NUMERARULUI SI A FLUXURILOR DE NUMERAR

CONTABILITATEA NUMERARULUI SI A FLUXURILOR DE NUMERAR

1. NUMERARUL

Numerarul este reprezentat de lichiditati la care intreprinderea are acces imediat:fondurile disponibile in casa si depozitele la vedere (disponibilul in cont platibil la cerere).

Numerarul in lei si in devize din casieria societatii este reprezentat de banii lichizi de care dispune unitatea la un moment dat si prin intermediul carora se fac operatiuni de plati cu persoanele fizice si juridice sau la cre se adauga lichiditati ca urmare a incasarilor effectuate. Ansamblul operatiunilor cu numerar , effectuate pe baza de documente justificative , se trece zilnic in registrul de casa care ofera imaginea tuturor incasarilor , platilor si a soldului de casa la sfarsitul zilei. Realizarea decontarilor intre persoane juridice prin intermediul numerarului prezinta avantajele rapiditatii si sigurantei in efectuarea operatiunilor (pentru furnizori), dar si dezavantajele utilizarii unui volum mare de lichiditati si nesigurantei transferului fizic, la care se aduga aspectele privind indiscipline financiara in operatiunile de incasari si plati.

Operaiile de incasri i pli in numerar se realizeaz prin casieriile societIilor

comerciale in limita unui anumit plafon.

1.1 CONTABILITATEA NUMERARULUI

Contabilitatea mijloaeelor bneti aflate in casieria unitaplor patrimoniale i a micArii acestora ca urmare a incasrilor i p1i1or efectuate in numerar se une distinct in lei i in devize eu ajutorul contului 531 ,,Casa", desfurat pe douA conturi sintetice de gradul II, respectiv 5311 ,,Casa in lei" i 5134 ,,Casa in devize".

Inregistrarea in contabilitate a operatiilor in lei sau in devize se efectueaz eu

respectarea regulamentului operaiilor de casA, a regulamentelor emise de Banca NalionalA

a altor reglementAri.

Contul 531 i subeonturile sale sunt conturi de activ.

Contul 5311 ,,Casa in lei" funelioneaz astfel: se debiteaz eu sumele incasate in

numerar exprimate in lei i se credIteaz eu sumele pltite in numerar exprimate in lei.

Soldul debitor reprezintA numerarul in lei existent in easieria societAuilor eomerciale.

Se constata ca Registrul de Cas in lei ,ri docuinentele anexate ale societatii la data deconflrma incasri de 18.000.000 lei, din care 3.000.000 lei aport in numerar la capitalul social, 2.000.000 lei debite de la persoane fizice, 5.000.000 lei numerar ridicat de la banca i 3.570.000 lei sume incasate de la clientul .. din vnzarea .. si plafi in sum de 12.000.000 lei din care 3.000.000 lei titiuri de participare cumprate, 2.380.000 lei catre furnizorul ., 7.000.000 lei salarii.

Societatea a contabilizat urmatoarele inregistrari:

1.incasari prin casa

= %

"Casa in lei" 581

"Viramente interne"

456

"Decontari cu asociatii"

461

"Debitori diversi"

2. Plti prin cas:

2.000.000 lei

3.000.000 Ici

6.000.000 Ici

1.000.000 lei

1.000.000 lei timbre fiscale i postale, ,i 700.000 lei bilete de odihna. Biletele de callorie, timbrele fiscale .yi po.rtale, .,j biletele de odihn au fost distribuite sau consumate.

1. Incasri prin cas:

20.000.000 lei

Casa in Ici

2.000.000 Ici

DecontAri eu asociatii privind capitalul social

Debitori divcri

1.000.000 Ici

Virarnente interne

Venituri din vanzarca mrfurilor

10.000.000 lei

Titiuri dc participare

7.000.000 Ici

Furnizori

Casa in Ici

15,000.000 Ici

Personal-salarii datorate

Avansuri de trezorerie

3.000.000 Ici 532

Alte valori

4. Utilizarea altor valori in valoare de 2.500.000 lei, din care:

1.300.000 Ici 624 = 532 2.500.000 Ici

Cheltuieli eu transportul Alto valori

dc bunuri i personal

1.000.000 lei 626

Cheltuicli potale i

taxe dc tclecomunicalii

700.000 lei 658

AItc cheltuieli dc exploatare

In ce priveste operatiunile cu numerar in devize acestea se contabilizeaza atat in devize cat si in lei. Zilnic se intocmeste registrul de casa pentru fiecare valuta in parte, operatiunile de incasari si plati fiind contabilizate la cursul in vigoare la acea data.

La inchiderea exercitiului , numerarul in valuta aflat in casieria societatii se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la acea data , conturile utilizate pentru inregistrarea diferentelor de curs valutar fiind 665 "Cheltuieli din curs valutar", pentru diferente nefavorabile si 765 "Venituri din diferente de curs valutar", pentru diferente favorabile.

Contul 5314 ,,Casa in devize" funeuioneaz similar eontului 5311, eu deosebirea e

sumele sunt exprimate at&t in devize ct i in lei.

ALTE VALORI

In categoria generica "alte valori" sunt incluse elemente structurale ale trezoreriei sub forma de timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie , tichete de masa si alte valori pastrate in casieria societatii.

Aceste valori se procura de catre societate prin cumparare prin furnizori autorizati, iar evidenta se tine la nivelul valorii lor nominale.

Influenta altor valori din casieria societatii asupra volumului de lichiditati nu este majora , ele au o pondere mica in totalul valorilor de trezorerie si sunt folosite, in general, pentru nevoile proprii de derulare in bune conditii a activitatii de exploatare. Fac exceptie de la aceasta regula societatile economice in care folosirea acestor valori este impusa de desfasurarea activitatii de exploatare, cum ar fi:agentii econumici care procura pentru salariati bilete de odihna sitratament si tichete de masa, unitatile de tratament si odihna din statiuni balneoclimaterice , societatile de transport intern si international pentru bonuri valorice ,pentru carburanti etc.

O particularitate a operatiunilor cu "alte valori " de trezorerie o constituie faptul; ca au un effect anticipat asupra lichiditatilor prin realizarea de plati partiale sau totale inaintea producerii effective a evenimentului consummator de asemenea valori.

O problema importanta care apare in conditiile cresterii generale a preturilor consta in platile suplimentare ce pot sa apara la anumite valori gestionate in casieria societatii, cum sunt: timbre fiscale, judiciare si postale , bilete de calatorie , bonuri valorice pentru carburanti etc. Este cazul situatiilor in care intre momentul achizitiei si momentul consumului , trece o perioada mai mare de timp sau are loc o crestere sensibila a preturilor la produsele si serviciile respective, ceea ce va conduce la o scadere a valorii reale a acestor "altor valori" sau la o iesire suplimentara de numerar.

2.1 CONTABILITATEA ALTOR VALORI

Contabilitatea altor valori se realizeaz eu ajutorul contului 532 ,,Alte valori" eare

se dezvoltA pe conturi sintetice de gradul doi, dupA eum urmeaz:

Toate aeeste eonturi sunt eonturi de aetiv i functioneaz astfel: se debiteazA la

procurarea altor valori i se crediteazA la ieirea altor valori din intreprindere. Soldul

debitor exprimA alte valori existente in casieria intreprinderii la un moment dat

1.3 Documente privind opera(iile de incasri i plati

Operaiuni1e de incasari i pli care au loc intre persoanele juridice sau mntre

persoanele fizice i juridice se impart, in functie de modalitatea de efectuare, in operaiuni

de incasri i p1Ai in numerar i operatiuni de incasri i pli FarA numerar.

Primele au loc prin casieria unitAii, jar cele diii a doua categorie se realizeaz prin

conturile deschise la societtile bancare, FarA sA implice utilizarea numerarului.

Pentru operaiunile de incasri i pli in numerar se intocmesc urmAtoarele documente:

Chitanta - se intocmete cu ocazia incasArii in numerar a sumelor datorate de teri.

Chitanta pentru operatil in valut se intocmete in cazul depunerii la casieria

unitlii a sumelor in valutA. Se intocmete la unitatile care efectueaz operaiuni n

devize.

Imputernicirea, document prin care se autorizeaz o persoan membr a familiei

sau incadrat in muncA la aceeai unitate pentru a incasa drepturi baneti de la casieria

intreprinderii, cand titularul nu se poate prezenta pentru a incasa suma ce i se cuvine.

Procesul-verbal de plAi se folosete ca document justificativ pentru sumele predate de casierul unittii mandatarilor (casierilor platitori), hi vederea plaii salariilor sau

altor drepturi salariale.

Dispoziia de platA-incasare ctre casierie este documentul prin care

compartimentul financiar-contabil d dispoziie casieriei fie sA plateasca, fie sA incasezc

in numerar anumite sume potrivit dispozitiilor legale.

Platile fcute catre salariati se justific pe baza statului de salarii.

Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca document justificativ (impreunA cu documentele anexe) a sumelor achitate cu cecuri de

decontare.

Foala de varsAmant se intocmete in cazul depunerii la banc a numerarului din

casieria unitAii.

Factura i factura fiscal sunt documente care se intocmesc cu ocazia livrrii biurjlor economice, a lucrrilor executate i a serviciilor prestate pe baza carora se mntocmesc instrumentele de plat.

Registrul de cas servete ca document centralizator in care se inregistreazA zilnic

incasrile i plile in numerar efectuate de casieria intreprinderii pe baza actelor justificative. Pe baza lui se stabilete soldul de cas la finele fiecArei zile

2FLUXURILE DE NUMERAR

Fluxurile de numerar sau fluxurile de trezorerie cum mai sunt denumite,reprezinta o parte din ansamblul fluxurilor financiare dintr-o societate , respectiv cele cu efect imediat asupra trezoreriei.

Fiecare actiune desfasurata de intreprindere determina,imediat sau mai tarziu, o intrare sau o iesire pentru trezorerie, ceea ce conduce la decalaje intre fluxurile operatiunilor economice si modificarile trezoreriei. O analiza asupra acestor fluxuri urmareste descrierea fenomenelor economice in dinamica lor, rezultatele unei astfel de analize fiind esentiale pentru luarea unor decizii viitoare.

Fluxurile de numerar (sau de trezorerie) sunt reprezentate de ansamblul intrarilor si iesirilor de numerar si echivalente de numerar:

Fluxurile de numerar Constituie pentru utilizatorii situatiilor financiare o baza de evaluare a capacitatii entitatii de a genera numerar si echivalente de numerar;

Cu ajutorul lor se Determina necesarul de lichiditati al intreprinderii si se prevad riscurile si scadentele incasarilor viitoare.

De asemenea, fluxurile de numerar Fundamenteaza modalitatile in care intreprinderea utilizeaza fluxurile de numerar si Compara rezultatele intreprinderilor eliminand efectele utilizarii de tratamente contabile diferite pentru aceleasi tranzactii si/sau evenimente.

Fluxurile de numerar corespund miscarii efective de lichiditati ale unei societati si anume:

-echivalentul unui flux real, de sens opus si desfasurat in acelasi timp cu transferul de bunuri sau servicii

-echivalentul unor drepturi sau obligatii , de sens opus, dar decalate in timp fata de acestea.

Corespunzator celor trei tipuri de activitati specifice unei intreprinderi , constatam trei functii esentiale ale acesteia , si anume: de exploatare , de investitii si de finantare, fiecare dintre aceste functii contribuind la variatia trezoreriei.

Atat sistemul contabil continental european cat si cel anglo-saxon recunosc cele trei categorii de fluxuri de trezorerie , grupate dupa natura activitatilor ce le genereaza in:

a)      Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare

b)      Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii

c)      Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare

a) Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare

Aceste fluxuri sunt generate de activitatile principale producatoare de venit ale intreprinderii, deci putem spune ca ele sunt , in general, rezultatul operatiilor si evenimentelor care concura la formarea rezultatului net.

Fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare constituie o parte importanta a situatiei fluxurilor de numerar deoarece indica:

succesul inregistrat de activitatile entitatii la generarea unor fluxuri suficiente pentru rambursarea creditelor, plata dividendelor si realizarea de noi investitii ara ca entitatea sa fie nevoita sa apeleze la surse externe de finantare;

posibilitatile viitoare ale intreprinderii in ceea ce priveste realizarea de noi investitii;

Marimea miscarilor de trezorerie legate de exploatare este un indicator cheie al masurii in care societatea a degajat, prin exploatarea sa , suficiente fluxuri de trezorerie , pentru a rambursa imprumuturile sale, a mentine capacitatea sa de exploatare , a varsa dividende si a realiza noi investitii, fara sa recurga la alte surse externe de finantare.

Impreuna cu alte informatii, informatiile privind diferitele categorii de fluxuri istorice de trezorerie legate de exploatare pot sa fie utile pentru previziunea fluxurilor viitoare de trezorerie aferente exploatarii.

conform IAS 7 in fluxurile de trezorerie generate de activitatea de exploatare sunt incluse:

incasarile in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii ;

incasarile in numerar din redevente, onorarii , comisioane si alte venituri ;

platile in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii ;

platile in numerar catre si in numele angajatilor;

incasarile si platile in numerar ale unei societati de asigurare pentru prime si despagubiri, anuitati si alte beneficii din polite de asigurare;

platile in numerar sau restituiri de impozit pe profit, doar daca nu pot fi identificate ca activitati de investitie sau finantare;

incasarile si platile in numerar provenite din contracte incheiate in scopuri de plasament sau de tranzactionare.

Datorita faptului ca o societate poate sa detina titluri in scopuri comerciale fluxurile de trezorerie care provin din achizitionarea si cesiunea de titluri detinute in scopuri comerciale , sunt incluse in categoria activitatilor de exploatare.

Ase3manator sunt clasificate si avansurile de casa si imprumuturile acordabile de institutiile financiare in categoria activitatilor de exploatare , stiut fiind faptul ca ele se refera la principala activitate generatoare de venituri a unei societati.

Conform IAS 7 o societate trebuie sa prezinte fluxurile de trezorerie(numerar) aferente activitatii de exploatare facand referire la una dintre cele doua metode:

1. metoda directa
2. metoda indirecta

1.METODA DIRECTA

Aceasta metoda presupune operarea directa in fluxuri monetare , pe care le grupeaza in diferite categorii de incasari si plati. Este de remarcat faptul ca informatiile furnizate se refera la incasari si plati brute (intrari si iesiri de fonduri).

IAS 7 nu face referire la categoriile de incasri si plati ce trebuie constituite .

Conform metodei directe , informatiile privind principalele categorii de intrari si iesiri de fonduri brute pot sa fie obtinute fie pe baza inregistrarilor contabile ale intreprinderii , fie prin ajustarea vanzarilor, costului vanzarilor (sau dobanzilor si veniturilor asimilate si dobanzilor debitoare si cheltuielilor asimilate, pentru o institutie financiara) si cdelelalte elemente ale contului de profit si pierdere in functie de: variatiile intervenite in cursul exercitiului, in cadrul stocurilor, creantelor si datoriilor din exploatare, de celelalte elemente fara incidente monetare sau de celelalte elemente pentru care incidentele monetare constau in fluxuri de investitii sau de finantare.

Metoda directa a fluxurilor de trezorerie generate de activitatea de exploatare poate fi prezentata sub forma urmatorului tabel:

Fluxuri de numerar generate de activitatea de exploatare (metoda directa):

Unde:

INCASARI DE LA CLIENTI= Vanzari - Δ Creante + Creante achizitionate

PLATI CATRE FURNIZORI SI PERSONAL= Costul vanzarilor + Δ Stocuri - -Δ Furnizori - Intrari stocuri + Furnizori achizitionati

DOBANZI PLATITE= Cheltuieli cu dobanzile - Δ Dobanzi

IMPOZITUL PE PROFIT DE PLATIT= Cheltuiala privind impozitul pe profit - - -Δ Impozit pe profit datorat

Specialistii in domeniu au concluzionat urmatoarele avantaje si dezavantaje referitor la aceasta metoda:

Avantaj: este metoda recomandata de SIC 7 pentru ca permite evidentierea fluxurilor viitoare si furnizeaza mai multe date despre societate. Platile si incasarile, evidentiate la valoarea bruta, sunt prezentate pe clase majore, in functie de natura cheltuielilor sau veniturilor care le-au generat.

Dezavantaj: este rar utilizata in practica deoarece identificarea incasarilor si platilor este greu de realizat in contextul unei contabilitati de angajamente.

2.METODA INDIRECTA

Conform acestei metode rezultatul net este corectat pentru a tine cont de influenta operatiilor care nu au caracter monetar, de orice report sau regularizare a incasarilor sau platilor trecute sau viitoare , presupuse de exploatare si de elementele de venituri sau cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie care vizeaza investitiile sau finantarea.

Fluxul de numerar net aferent activitatii de exploatare este determinat pornind de la profitul sau pierderea neta a exercitiului inainte de impozitare si elementele extraordinare. Ajustarile care se realizeaza se refera la:

eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu au legatura cu activitatea de exploatare;

eliminarea cheltuielilor si veniturilor care nu au incidenta asupra trezoreriei;

corijarea cu variatia nevoii in necesarul de fond de rulment (Δ NFR): variatia stocurilor, a creantelor si datoriilor de exploatare.

Metoda indirecta a fluxurilor de trezorerie generate de activitatea de exploatare poate fi prezentata sub forma urmatorului tabel:

Fluxuri de numerar generate de activitatea de exploatare (metoda indirecta):

Conform metodei indirecte fluxul net de trezorerie care provine din activitatile de exploatare se determina prin:

• Eliminarea elementelor care nu au legatura cu exploatarea: ajustarile se refera la eliminarea efectelor pe care le au asupra rezultatului cheltuielile si veniturile legate de cesiunea imobilizarilor si plasamentelor, precum si alte cheltuieli si venituri care nu afecteaza exploatarea;
• Eliminarea elementelor care nu au incidenta asupra trezoreriei: ajustarile se refera la cheltuielile cu amortizarea si la veniturile din reluarea provizioanelor, care nu reprezinta fluxuri reale de trezorerie.
• Corijarea cu variatia NFR: cresterea unor elemente de activ de natura nemonetara este interpretata ca o iesire efectiva de numerar, iar cresterea datoriilor este interpretata ca o intrare de numerar, in sensul ca intreprinderea a reusit sa conserve numerarul si nu a realizat o cheltuiala a acestuia.
• Interesele minoritare: apar in situatia in care consolidarea se realizeaza prin metoda integrarii globale si reprezinta cota parte din capitalurile proprii ale societatii consolidate ce revine altor societati, altele decat asociatii societatii mama; acestea nu influenteaza activitatea de exploatare si deci nu sunt luate in considerare la determinarea fluxului net de exploatare.

Ca o concluzie referitoare la aceasta metoda ar fi faptul ca exista si o alta solutie de prezentare a fluxului net de trezorerie provenit din activitatile de exploatare si anume reliefarea veniturilor si cheltuielilor aferente contului de profit si pierdere si a variatiilor intervenite in cursul exercitiului in cadrul stocurilor , creantelor si datoriilor din exploatare.

IAS 7 recomanda societatilor utilizarea metodei directe , pentru ca aceasta metoda permite obtinerea de informatii care se dovedesc a fi utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie , fapt ce nu este posibil prin aplicarea metodei indirecte.

b)Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii

Fluxurile care rezulta din activitati de investitii indica in ce masura platile au fost efectuate pentru achizitionarea de active destinate sa genereze venituri si fluxuri de trezorerie viitoare.

De asemenea, fluxurile de trezorerie ale activitatilor de investitii ofera informatii privind maniera in care societatea isi asigura perenitatea si cresterea.

Aceste fluxuri sunt prezentate separat pentru a indica masura in care platile efectuate de intreprindere s-au concretizat in investitii care sa asigure perinitatea si fluxurile viitoare de trezorerie ale intreprinderii.

Conform IAS 7 In fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii sunt incluse:

Platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte active pe termen lung;

Incasarile in numerar din vanzarea terenurilor, mijloacelor fixe, active necorporale si alte active pe termen lung;

Platile in numerar pentru achizitia de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi si interesele in asocierile in participatie;

Incasarea de numerar din vanzarea de instrumente de capital propriu si de creanta ale altor intreprinderi si interesele in asocierile in participatie;

Platile in numerar pentru contractele futures, forward, contractele de optiuni si contractele swap (daca nu sunt integrate la activitatile de finantare si nu sunt detinute in scopuri de plasament sau tranzactionare);

Incasarile in numerar din contractele futures, forward, contractele de optiuni si contractele swap (daca nu sunt integrate la activitatile de finantare si nu sunt detinute in scopuri de plasament sau tranzactionare).

Metoda de prezentare pentru fluxurile de trezorerie generate de activitatea de finantare este urmatoarea , conform IAS 7:

Fluxuri generate de activitatea de investitii:

c)Fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare

Activitatile de finantare sunt acele activitati care antreneaza schimbari in marimea si structura capitalurilor proprii si capitalurilor imprumutate ale societatii.

Prezentarea separata a acestor fluxuri in tabloul de trezorerie este data de posibilitatea utilizarii lor in previziunea sumelor pe care aportorii de capitaluri le vor retrage din fondurile (capitalurile) viitoare.

Conform IAS 7 In fluxurile de trezorerie din activitatea de finantare sunt incluse:

Veniturile in numerar provenite din emisiunile de actiuni si alte instrumente de capital propriu;

Platile in numerar catre actionari pentru achizitionarea sau rascumpararea actiunilor intreprinderii;

Veniturile in numerar din emisiuni de bonuri de tezaur, obligatiuni, credite, ipoteci, si alte imprumuturi pe termen scurt sau lung;

Rambursarile in numerar ale unor sume imprumutate;

Platile in numerar ale locatorului pentru reducerea obligatiilor legate de o operatiune de leasing financiar.

Metoda de prezentare de prezentare a fluxurilor generate de activitatea de finantare este urmatoarea:

Fluxuri de trezorerie generate de activitatea de finantare