CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
1 - Contabilitatea intreprinderii
Definitia contabilitatii financiare:
1."Accounting is a way of recording, analysing and summarising transactions of a business." (ACCA)
2. Contabilitatea financiara descrie circuitul patrimonial al intreprinderii luat in totalitatea si structuralitatea sa. Obiectivul sau principal il constituie furnizarea de informatii sintetice privind pozitia financiara (nivelul profiturilor, nivelul banilor, sumelor), performantele si modificarile pozitiei financiare.
3. "Obiectul contabilitatii consta in evidenta, calculul, analiza si controlul in expresia valorica a patrimoniului, in mod static si dinamic, cu evidentierea raporturilor de proprietate si financiare in care se afla acestea, precum si a rezultatelor obtinute prin utilizarea sa"
IAS (2001)
IFRF (dupa 2001)
Definitia contabilitatii de gestiune:
"Contabilitatea de gestiune are drept obiectiv, in principal, reflectarea tuturor operatiilor de colectare si repartizare a cheltuielilor (costurilor) pe destinatii respectiv pe produse, activitati, sectii etc. decontarea productiei obtinute, precum si calculul costului de productie si al preturilor produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, inclusiv al productiei in de executie."
*Costurile = Cheltuielile de exploatare (productie) + Cheltuielile financiare aferente productiei cu ciclu lung
Asemanari:
Ambele contabilitati utilizeaza:
I.1. aceleasi cifre, date, informatii;
2. din aceleasi documente;
3. aferente aceleasi perioade.
II. Ambele contabilitati furnizeaza informatii cu aceleasi caracteristici calitative: inteligibilitate, relevanta, credibilitate, comparabilitate, oportunitate, echilibrul cost-beneficiu, echilibrul intre caracteristiciile calitative.
Deosebiri:
Contabilitatea financiara |
Contabilitatea de gestiune |
1. Foloseste clasele 1-8 din planul de conturi |
1. Foloseste clasa a-9-a din planul de conturi |
2. Scop: calculul impozitelor, taxelor, rezultatul financiar, intocmirea raportarilor financiare etc. |
2. Scop: calculul costurilor (de productie) si al preturilor |
3. Caracter obligatoriu, normat si transparent (public) |
3. Caracter obligatoriu, nenormat si semitransparent (translucid) |
4. Utilizatori interni si externi |
4. Utilizatori preponderent interni |
5. Grupeaza cheltuielile dupa destinatia si natura lor -> cheltuieli de exploatare, financiare, exceptionale |
5. Grupeaza costurile* pe produse, locuri si activitati |
6. Grupeaza veniturile dupa tipul activitatilor pe care le genereaza (exploatare, financiare, exceptionale) |
6. Grupeaza veniturile dupa provenienta (produse, locuri, activitati) |
7. Are caracter sintetic |
7. Are caracter analitic |
8. Are 9 principii |
8. Are 6 principii |
Principiile contabilitatii financiare:
1. Principiul prudentei - sa nu supraevaluam veniturile + activele si sa nu subestimam cheltuielile + pasivele;
- sa ne bazam numai pe venituri si profituri certe.
2. Principiul continuitatii activitatii - se aplica acele metode contabile care sunt specifice unei actiuni care intr-un termen previzibil are caracter de continuita si nu vor interveni evenimente majore perturbatoare (faliment, divizare, fuziune - contopire, absorbtie), cotarea la bursa.
3. Permanenta metodelor - aceleasi metode contabile in cadrul aceleasi intreprinderi in fiecare exercitiu financiar (modul de evaluare al Activului si Pasivului, tehnologia de inregistrare contabila). In cazul unei schimbari a metodei in cadrul exercitiului contabil trebuie prezentate in anexa de bilant alaturi de justificare a schimbarii.
4. Intangibilitatea bilantului de deschider;
5. Principiul independentei exercitiului - toate operatiunile aferente unui exercitiu se reflecta in bilantul acelui exercitiu (contul de profit si pierdere/raporti si evidentieri).
6. Principiul necompensarii - ne interzice sa compensam in mod direct Activul cu Pasivul/ Venitul cu Cheltuielile.
7. Principiul evaluarii separate a elementelor de Activ si Pasiv;
8. Principiul pragului de semnificatie - in fiecare caz in parte, conducerea intreprinderii trebuie sa prezinte un prag de semnificatie sub care sa stipuleze toate inregistrarile contabile.
9. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului (SUBSTANCE OVER FORM).
2 - Contabilitatea intreprinderii
Credibilitatea informatiei contabile este data de:
1. Reprezentarea fidela a realitatii economice
2. Prevalenta economicului asupra juridicului
3. Neutralitatea (UNBIASED - nepartizana)
4. Prudenta (asumarea de riscuri moderate a managerului, performanta in conditii normale)
5. Integralitate (sa nu omita date, cifre, )
Imaginea patrimoniului
Situatiile financiare trebuie sa redea o imagine: "clara, sincera si fidela" (clear and fair view).
Alte principii contabile:
1. Contabilitatea de angajamente. Important pentru activitatea contabila nu este momentul platii sau contabilitatii de angajamente incasarii, ci momentul constituirii obligatiei sau al dreptului. Se inregistraza angajamentul. O intreprindere isi inregistreaza un venit atunci cand emite factura.
2. Partida dubla
3. Inregistrarea cronologica si sistematica:
- cronologic = Registru Jurnal
- sistematic = Registru Cartea Mare
4. Responsabilitatea
Principiile contabilitatii de gestiune:
1. Principiul determinarii obiectelor de calculatie (produsele, lucrarile, serviciile, comenzile, faze de fabricatie, activitati, sectii, locul de productie);
2. Alegerea metodei de calculatie, repartizarea costurilor;
3. Organizarea calculatiei contabile de gestiune in concordanta cu celelalte forme de calculatie contabila:
Calculatia: - previzionala (antifactum) si statistica
4. Delimitarea pe feluri de activitati a indicatorilor economico - financiari - fiecare activitate are specificul ei;
5. Delimitarea in timp a datelor si informatiilor pe baza carora se calculeaza costurile;
6. Delimitarea in spatiu (pe locuri sau centre de cheltuieli) a datelor si informatilor ce stau la baza calcularii costurilor;
Normatorii contabilitatii:
1. IASC/IASB elaboreaza IAS (40)/IFRS
IASC - international accounting standards comittee
IASB - international accounting standards board
* pana in aprilie 2001 s-a numit IASC
IFRS - international financial reporting standards (7)
Fiecare standard are 2 tratamente contabile:
- tratament necomandat
- tratament contabil alternativ permis
2. UE elaboreaza Directive (IV si IX)
IV - contabilitatea privata (societati comerciale)
IX - contabilitate bugetara (institutii publice)
3. Parlament, Guvern , MFP -DRC elaboreaza legi, HG, O(U)G, OMFP asistat de CCC etc.
CCC = comitetul consultativ al contabilitatii
DRC = directia de reglementare contabila
Reglementarile contabile de la punctele 1, 2, 3 sunt generale, cele de la punctul 4 sunt aplicabile doar membrilor.
4. CECCAR (corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Romania), CAR etc elaboreaza ghiduri profesionale.
CAR = camera auditorilor din Romania
Recunoasterea structurilor calitative in situatiile financiare:
Se face in considerarea in mod cumulativ a doua criterii:
1. Probabilitatea beneficiului economi
2. Credibilitatea evaluarii
Raportarile financiare:
1. Bilantul
2. Contul de profit si pierdere
3. Situatia modificarii capitalurilor proprii
4. Situatia fluxurilor de trezorerie (CASH FLOW)
5. Politicile contabile si notele explicative
Contabilitatea capitalurilor
Principalele notiuni:
1. Capitalurile intreprinderii:
CI = Cp + DML
DML = datorii pe termen mediu si lung
2. Capitaluri proprii - interesul rezidual dupa ce se platesc toate celelalte datorii
A = P sau A = C + D (capitaluri + datorii = P)
Cp = A - D = VI -> valoarea intreprinderii
3. Capitalul social - reflectarea in Pasiv a aporturilor facute de catre asociatii la infiintarea societatii sau ulterior.
1. tot capitalurile intreprinderii
2. Cp
3. Capitalul social
Pentru a putea fi acceptat ca si capital social, aporturile trebuie sa indeplineasca niste conditii:
1. forma permisa de lege (≠ creantele si aporturile in munca);
2. proprietatea exclusiva a asociatului aportor;
3. libere de orice sarcini;
4. corect evaluate;
5. efectiv aduse in patrimoniu;
6. caracter productiv.
3 - Contabilitatea intreprinderii
1. Contabilitatea de angajamente:
Reprezinta acel tip de contabilitate ce pune accentul pe angajamentul pe drept.
Principiul contabil al independentei exercitiului ne arata ca trebuie luate in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar pentru care se face raportarea fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii platilor.
Are 2 componente:
a) recunoasterea sau constatarea veniturilor, conform caruia un venit sau un profit trebuie constatat numai in momentul in care intreprinderea realizeaza o operatie cu un tert, un schimb de bunuri sau servicii.
% = 401 119
371 100
4426 19
442 - TVA (Bifunctional) (impozit indirect)
4423 - TVA de plata (Pasiv)
4424 - TVA de incasat (Activ)
4426 - TVA deductibil (Activ) - platibil la cumparare
4427 - TVA colectat (Pasiv) - incasat la vanzare sau de plata in functie de diferenta dintre 4427 si 4426
4428 - TVA neexigibila (Bifunctional)
= 5121 119 (Plata facturii)
= % 238 a) "the realisation principle"
707 200 (Emiterea facturii catre
4427 38 un client)
607 = 371 100 b)
b) conectarea veniturilor cu cheltuielile efectuate pentru realizarea lor, urmare a componentei a), conform caruia urmarea constatarii veniturilor se inregistreaza cheltuieli aferente (conectabile, asociabile) in vederea deducerii, scaderii cheltuielilor din venituri, a efectuarii tuturor regularizarilor si a determinarii rezultatului net.
Aceasta a doua componenta se mai numeste si contabilitate de angajamente sau conectarea veniturilor cu cheltuielile sau recunoasterea reciproca si simultana a veniturilor cu cheltuielile sau corelarea veniturilor cu cheltuielile sau asocierea veniturilor cu cheltuielile sau "the matching principle/comention/ concept".
471 - Activ "Cheltuieli inregistrate in avans"
472 - Pasiv "Venituri inregistrate in avans"
= 411 238
tax - impozit
fare, toll - taxa, taxa vamala
IVA (ITALIA) - Impozit pe Valoare Adaugata
Taxa vamala - impozit indirect cand recuperam de la clienti prin export
- impozit direct cand platim taxa la vama la iesirea din tara
Forme ale capitalului social:
1. subscris si nevarsat - 1011
2. subscris si varsat - 1012
= 1011 1000
= 456 400
211 100
212 50
214 50
205 60
208 40
301 50
5124 50
1011 = 1012 400
= 462 100
= 5121 100
Alte capitaluri proprii:
- sunt acele capitaluri care se formeaza, apar in timpul functionarii societatii:
1. Prime legate de capital - 104
2. Rezerve de reevaluare - 105
3. Rezerve - 106
4. Rezerve de conversie - 107
5. Rezultatul reportat - 117
6. Rezultatul exercitiului - 121
7. Subventii pentru investitii - 131
8. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - 151
1. Provizioane legate de capital - diferentele de bani care se platesc de cumparatorul actiunilor noastre in plus de valoarea nominala, datorita atractivitatii actiunilor.
CS = 1000
Nr. act. = 1000
Valoarea nominala 1 act. = 1 leu/ Valoarea reala sau bursiera de 1,20 lei
1,20 - 1 leu valoarea nominala + 0,2 lei prima de emisiune
= % 120
1011 100
1041 20
= 456 120
= 1012
4 - Contabilitatea intreprinderii
Capitalurile proprii:
Acceptiune restransa (a)
Acceptiune larga (b)
(a) - sustinuta de legislatia actuala si SIC = IAS, Capitaluri proprii sunt doar 104, 105, 106 si 107.
Capitalurile proprii sunt ca o bariera pentru capitalurile sociale, indiferent de forma ele se constituie in situatia in care intreprinderea prospera, merge bine, face profit.
3. Rezervele se constituie pe seama profitului
4. Rezervele de conversie - convertirea obligatiunilor in actiuni
5. Rezultatul reportat - profit reportat
6. Rezultatul exercitiului + profit - contribuie la majorarea capitalului
7. Subventii pentru investitii - contributia statului intr-un proiect public in cazul constituirii unei viitoare firme prospere
1. Prime legate de capital - in urma prosperarii firmei se acorda prime
Destinatiile profitului net:
1. Acoperirea pierderilor din anii anteriori:
= 6xxx
7xxx = 121
Repartizarea profitului pe pierderi
= 129 "Repartizarea profitului"
= 117 "Rezultatul reportat"
= 129
= 121 "Acoperirea pierderilor curente"
2. Constituirea de rezerve:
= 129
= 106
= 129
= 106
3. Alimentarea fondului de dezvoltare:
= 129
= 1068
= 129
= 1068
4. Majorarea capitalului social:
= 129
= 1012
= 129
= 1012
5. Remunerarea managerilor:
(5 - 10%) - managerii
6. Remunerarea salariatilor:
(5 - 10%) - salariatii
= 129
= 424
= 129
= %
4241
4242
- variaza in functie de marimea profitului si sta la indemana Adunarii Generale a Ascociatilor, pe merite.
7. O sponsorizare a comunitatii locale:
= 129
= 462
= 512
8. Acordarea de dividende:
= 129
= 457
= 5121
= 1012
sau
= %
1012
1068 "Fondul de dezvoltare"
= 129
= %
-
- Cele 8 destinatii
-
1. Prime legate de capital (104):
a. Prime de emisiune (1041):
= % 1200
1011 1000
1041 200
= 1012 1000
b. Primele de fuziune (1042):
- acele prime datorita faptului ca intreprinderea devine mai atractiva dupa o fuziune cu alta intreprindere
= % 10500
1011 10000
1042 500
= 1012 10000
c. Prima de aport (1043):
- suportata de catre intreprindere pentru actionarul care aduce un aport atragator.
= % 80000
1011 70000
1043 10000
= 456 80000
= 1012 70000
* daca se emit 1000 actiuni = 70000 lei/1 act. = 70 lei
* actualmente 1000 actiuni = 80000 lei/1 act. = 80 lei
d. Primele de conversie (1044):
- convertirea obligatiunilor in actiuni.
= % 8000
1011 7000
1044 1000
= 1012 7000
2. Rezerve din reevaluare (105):
- aporturile aduse la capital.
= 105 100000
50000
50000
3. Rezerve (106):
= 129
= %
1061
1062
1068
sau
= 129
= %
1061
1062
1068
4. Rezervele de conversie (107):
- se refera la reevaluarea unor creante externe in valuta, care datorita cresterii ului valutar valoreaza mai mult.
= 107
5. Rezultatul reportat (117):
- sold creditor - pierdere
- sold debitor - profit
7. Subventii pentru investitii (131):
- reprezinta niste contributii ale statului la realizarea unor proiecte publice.
Rostul: - realizarea de investitii
= 131
= 445
Datorii pe termen mediu si lung (162):
1. Primul an de credit: Exercitiul N
= 162 200000
= 168 "Dob. afr. impr. si dat. asim" 10000
2000
8000
= 5121 2000
2. Al doile an de credit: Exercitiul N+1
= 471 2000
= 5121 2000
N+2 2000
N+3 2000
3. Ultimul an de credit: Exercitiul N+4
- se achita ultima transa si se plateste si creditul
= 471 2000
= 5121 2000
= 5121 200000
5 - Contabilitatea intreprinderii
Prin emisiune de actiuni sau obligatiuni firma se finanteaza:
= 161 (primirea imprumutului respectiv)
461 - debitori diversi
161 - imprumuturi din emisiuni de obligatiuni
= 461
= %
1012
1044
Creditul sau imprumutul nu reprezinta o cheltuiala pentru firma.
Provizioanele clasei I:
6812 = 151x
Principiul prudentei:
- anticipand o anumita cheltuiala o consideram in avans;
- crearea unui profit nereal de mare rezulta saracirea intreprinderii.
Principiul independentei exercitiului:
- cheltuielile se considera in avans, dar in ul exercitiului la care se refera.
Acumularea provizionului:
= 151x 1000
151x = 7812 500 - provizioanele nefolosite se trec pe venituri
- cheltuielile si veniturile se inregistreaza in gestiunea exercitiului respectiv.
Pentru recunoasterea unui provizion trebuie indeplinite trei conditii:
1. Intreprinderea sa aiba o obligatie curenta, legala sau implicita (ex.: obligatia dintr-un contract sau din legislatie sau din politica firmei etc.).
2. Grad inalt de probabilitate ca evenimentul sa se produca (peste 50%).
3. Evaluarea trebuie sa fie cat mai precisa, mai exacta.
Provizioanele se reiua la inceputul anului urmator din punct de vedere al unei cheltuieli sau al unui consum de resurse.
1.01.N+1:
= 151x 500
- la fiecare clasa exista provizioane
Regimul fiscal (deductibilitate):
- numai doua tipuri de provizioane sunt deductibile fiscal:
- provizioane pentru clienti declarati falimentari
- provizioane pentru garantii acordate clientilor (de interes fiind cele din urma)
- restul nu se recunosc ca scadere din profit, dar se fac pentru aplicarea principilor contabile.
Clasificarea costurilor:
1. Dupa gradul de participare la realizarea productiei - modul in care se regasesc in produsul finit:
a. DIRECTE
b. INDIRECTE (comune sectiei)
c. DE DESFACERE
d. DE ADMINISTRATIE (generale intreprinderii)
a. DIRECTE:
Pentru elementele care participa direct la realizarea productiei (materii prime, energie, forta de munca => produs finit).
b. INDIRECTE:
Nu participa in mod direct la realizarea productiei, dar creeaza conditiile, cadrele pentru realizarea produsului finit (amortismentul cladirii - uzura cladirii in expresie baneasca, energie pentru iluminat si incalzirea cladirii, amortismentul utilajului; cheltuieli de intretinere a utilajelor sau cladirii; salariile celorlalti angajati in cadrul sectiei - mecanici de intretinere, ingineri, proiectanti, gestionarul sectiei, contabilul sectiei, paznicul sectiei).
Costurile de productie cuprind doar costurile directe si indirecte, incluzand aici si impozitul pe cladiri si terenuri.
Pret produs:
c. DE DESFACERE:
Pentru activitati de marketing, promovare, publicitate, dar si prime sau bonusuri ale agentilor de vanzari.
d. DE ADMINISTRATIE:
Toate celelalte costuri legate de: salariile managerilor sau functionarilor, materialelor consumabile; mobilier si aparatura de birou, paza; uri de pregatire; iluminarea si incalzirea birourilor.
* in general cheltuieli care au legatura directa cu produsul respectiv (ex.: participarea la un targ numai cu produsul respectiv).
Astfel, daca aceste doua costuri nu sunt incluse in pretul produsului, ele se suporta direct din profit.
2. Dupa gradul de sensibilitate la volumul productiei:
a. FIXE (constante)
b. VARIABILE
a. FIXE:
Ca suma, raman relativ constante rapoarte la volumul productiei (ex.: amortismentele, paza societatii, salariile managerilor, impozitul pe cladiri si terenuri)
b. VARIABILE:
Ca suma, variaza direct proportional cu volumul productiei, pentru ca costurile variabile sunt aproape aceleasi cu cele directe.
! La nivelul produsului, costurile fixe sunt variabile si cele variabile sunt fixe.
Σ CF = 10000 RON
q1 = 100 buc
cf 1 = Σ CF/q1 = 100 RON
q2 = 1000 buc => cf 2 = 10 RON
CF = costuri fixe
q = cantitatea produsa
cf = CF unitar
- costurile variabile sunt prevazute in anumite norme, standarde, retetare etc. si deci sunt fixe.
6 - Contabilitatea intreprinderii
Profit and Loss Account
Income Statement
I.
+ Venituri din vanzari (Sales) 100000
- Costurile produselor vandute (Cost of Sales) 60000
= Marja bruta comerciala 40000
II.
+ Alte venituri (financiare, exceptionale) 10000
- Alte cheltuieli 30000
= Profit brut 20000
III.
- Impozitul pe profit (16%) 3200
IV.
= Profit net 16800
Pret total:
Repartizarea (Costuri indirecte):
I. traditionala (chei de repartizare, criterii de repartizare):
*coeficient unic (acel criteriu determinat, dupa care ne ghidam in repartizarea costurilor):
Cd (Costuri directe) ≈ Cv (Costuri variabile)
Ci (Costuri indirecte) ≈ Cc (Costuri fixe sau constante)
Σ Ci = 5000 RON
3 produse:
Cheia de repartizare
Ci (1) = Cd (1) * Cheia de repartizare = 250 * 2,04 = 510
Ci (2) = Cd (2) * Cheia de repartizare = 700 * 2,04 = 1428
Ci (3) = Cd (3) * Cheia de repartizare = 1500 * 2,04 = 3060
= 4998
Cost total unitar pentru produsul:
1 = 25 (Costuri directe)+ 51 (Costuri indirecte) = 76 RON (Costuri indirecte)
2 = 23,33 + 47,6 = 70,93 RON
*coeficienti multiplii sau diferentiati - incearca sa tina cont de specificul fiecarui cost in parte
*coeficienti selectivi
II. netraditionala
Costuri indirecte:
1. amortizarea sectiei (a) 5000 RON
2. consum energie electrica (b) 1000 RON
3. salarii indirecte (c) 4000 RON
10000 RON
(a) Ipoteza - o constructie monobloc cu mai multe sectii
- criteriul: - suprafata in m2/sectie
(b) - puterea instalata KW/pt fiecare masina
(c) - salarii indirecte:
Σ Ci = 1 + 2 + 3
(1)
S (1) = 100 * 5 = 500
S (2) = 200 * 5 = 1000
S (3) = 700 * 5 = 3500
(2)
M (1) = 10 * 10 = 100
M (2) = 40 * 10 = 400
M (3) = 50 * 10 = 500
(3)
P (1) = 150 * 10 = 1500
P (2) = 200 * 10 = 2000
P (3) = 50 * 10 = 500
Aplicatia pragului de rentabilitate (Break-even Point):
Punctul in care veniturile = cheltuielile (1)
CA = V = C + P (p = 0)
V = qp
C = Cv + Cf = qv + F
qp = qv + F
q(p-v) = F
(1)
F = 10000
p = 100
v = 60
Ce cantitate trebuie produsa pentru a obtine un anumit profit? (2)
qp = qv + F + p
(2)
P = 2000
F = 10000
p = 100
v = 60
Ce profit realizam la o anumita cantitate? (3)
P = ?
F = 10000
p = 100
v = 60
q = 400
Q = 1000
(3)
7 - Contabilitatea intreprinderii
Imobilizari:
Standardele internationale de contabilitate definesc imobilizarile ca fiind acele active care nu sunt curente. Spre deosebire de cele curente acestea participa la toate activitatile. Spre deosebire de cele care au valoare scazuta, imobilizarile au o valoare mai mare.
Imobilizari isi transmit valoarea in mod treptat pe mai multe activitati (asa numita amortizare). Imobilizarea reprezinta mijlocul economiei productive foarte importanta intreprinderii: - Terenuri, Cladiri, Masini, Utilaje.
Imobilizarile au o durata de viata, utilizare indelungata.
4 caracteristici ce o deosebesc de altele:
- o valoare mai mare;
- o durata de viata mai indelungata (DUN);
- se uzeaza treptat si isi transmite valoare in mod treptat
Clasificarea:
I. Imobilizari necorporale:
- intangibile (201 - 208) IAS 38
Active identificabile nemonetare, fara suport material si detinute pentru utilizare in procesul de productie sau de furnizare de bunuri ori servicii pentru a fii inchiriate sau pentru nevoi administrative.
201 - "Cheltuieli de constituire"
203 - "Cheltuieli de dezvoltare" (inainte - de cercetare - dezvoltare)
205 - "Concesiuni, brevete, licente, know-how, marca"
1. Brevet - dreptul asupra unei idei proprii
2. Licente - acordarea dreptului de folosire asupra unui brevet in baza unui contract de licenta
3. Concesiuni - drepturi de exploatare a unor bunuri (terenuri, cladiri) pe o perioada indelungata pe baza unui contract de concesiune in contul unei taxe (redeventa). Se pot concesiona atat sol cat si subsol (pentru minereuri, cat si pentru ape minerale). Se concesioneaza de la stat.
4. Know-how - reprezinta cunostiinte tehnice nebrevetate inca, dar care se pot tranzactiona foarte bine. Sunt mai vulnerabile.
5. Marca - un ansamblu de cuvinte, expresii si semne grafice care deosebeste intre ele diverse firme la nivelul denumirii designului. Marca poate fi de fabrica (a producatorului), de comert (a comerciantului), de serviciu (prestator de servicii).
6. Brand - individualizat la nivelul produsului sau a rezultatului unei firme respective.
207 - "Fondul comercial"
+ Good Will (Buna Vointa) - in sensul ca firma are un renume bun, aceasta crescandu-i numarul de clienti.
- Bad Will (Rea Vointa) - renume prost care automat indeparteaza clientii.
Un ansamblu format din resurse subiective - vadul, clientii, renumele. Ele pot fi schimbate foarte rapid din cauza unor factori psihologici.
208 - "Alte imobilizari necorporale"
Programe de calculator sau alte produse de acest fel.
II. Imobilizari corporale:
Active materiale nemonetare care sunt detinute de o intreprindere pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative (a) sau pot fi folosite de intreprindere pe parul mai multor etape, perioade de gestiune (b).
211 - "Terenuri si amenajari terenuri"
2111 - "Terenuri"
2112 - "Amenajari de terenuri"
212 - "Constructii"
8 - Contabilitatea intreprinderii
Imobilizari:
1. Conditii de recunoastere:
1. Corect evaluate
2. Caracter productiv
2. Evaluarea reprezinta procesul de recunoastere si de atribuire a unei anumite valori elementare de A + P
Valoarea:
- intrinseca:
Σ eforturilor materiale, banesti si de forta de munca (cheltuieli), inglobate intr-un anumit element bilantier - i-a in considerare: formule, obiective - da nastere la metode de evaluare a patrimoniului.
- de utilitate ( de intrebuintare):
Capacitatea sau gradul de satisfacere a nevoilor utilizatorului sau beneficiarilor - este determinat de - subiective - materii nepatrimoniale: - perceptia, reflectare; caracterele fizice, chimice, tehnologice - statice
Capacitatea de satisfacere a nevoilor depinde si de implantarea in psihicul personajului, individului tinta. Modul de apreciere a valorii de utilitate este bazat pe elemente subiective, stari.
Pret - Valoare
1. Pret - este expresia baneasca a valorii
2. Pret - o suma de bani, iar valoarea este un interval
Baze de evaluare si tipuri de evaluari:
In IAS se vorbeste de bazele de evaluare. In general IAS incearca sa fie destul de normativ, pe cat si flexibil.
2 tratamente contabile:
- recomandat ("main stream")
alternativ permis (in cazul folosirii sale in bilant trebuie specificat motivul folosirii sale)
In general tratamentul recomandat, in ceea ce priveste baza de evaluare este costul istoric (baza cea mai frecvent folosita, aprobata fiind de IAS, care mai poarta si denumirea de "valoare de intrare").
Tratamentul alternativ permis vorbeste despre costul curent sau valoarea actualizata. Presupune actualizarea in permanenta a bazei de evaluare ori de cate ori se face inventarierea si reevaluarea.
Valoarea ramasa (indici economici diversi)
Valoarea de intrare
Amortizarea (deprecieri ireversibile)
Provizioanele (deprecieri reversibile)
*conform HG 139/2004
DUN - durata de utilizare normata, reprezinta durata stabilita prin lege, in timpul careia intreprinderea sau firma recupereaza valoarea imobilizarilor respective prin procesul de amortizare (HG 139/2004).
1. - are caracter fiscal, deoarece pe parul ei se inregistreaza niste cheltuieli care scad profitul
2. - este mai mica decat durata fizica de viata a imobilizarilor respective
3. - se exprima printr-un interval
Evaluarea imobilizarilor se face in 4 momente principale:
1. la intrare;
2. la inventariere;
3. la data intocmirii bilantului;
4. la iesire.
1. La momentul, valoarea de intrare avem 4 tipuri de valori:
1. costul de achizitie - se refera la bunurile cumparate
Definitie: Suma platita in numerar sau echivalente de numerar, ori valoarea justa a altor contraprestatii pentru achizitionarea activului, la data achizitiei sau la data constructiei acestuia.
La randul lui costul de achizitie are 4 componente:
a. pretul din factura
b. cheltuielile de transport, incarcare - descarcare, manipulare, asigurare, intocmire documente.
c. impozitele si taxele nerecuperabile care se platesc pentru aducerea intreprinderii la standardele necesare: taxe vamale, accize, comision, vamal
d. cheltuieli de punere in functiune si instalare
e. cheltuieli de dezafectare, demontare, readucere a locului la aspectul initial = provizion
9 - Contabilitatea intreprinderii
b. Costul de productie, atunci cand imobilizarea este urmarea efortului propriu de productie in care:
1. Achizitia de resurse - prima etapa pentru a produce imobilizari
a. achizitia de materiale:
= 4011 "Furnizori de materii prime"
"Materii prime"
"Materiale consumabile"
"Obiecte de inventar"
"TVA deductibila"
b. achizitia de utilaje:
= 404 "Furnizori de imobilizari"
"Brevete, licente"
"Alte imobilizari corporale"
"Terenuri"
"Constructii"
"Instalatii"
"Mobilier, aparatura birotica"
"TVA deductibila"
c. achizitia de forta de munca:
"Chelt cu salariile" = 421 "Personal - sal datorate"
d. achizitia de servicii si utilitati:
= 4012 "Furnizori servicii si utilitati"
"Chelt energ si apa"
"Chelt cu prim asig"
"Chelt cu cercetarea"
"Chelt cu colab"
"Chelt priv com si onorarii"
"Chelt de protocol si publ"
"Chelt cu transp"
"Chelt cu deplasari"
"Chelt post si telec"
"Alte chelt"
"TVA deductibila"
e. achizitia de servicii bancare:
"Chelt cu serv bancare" = 5121 "Cont cur la banci"
f. achizitia de credite bancare:
"Cont cur la banci" = 519 "Credit bancare pe t scurt"
"Chelt cu dob" = 5198 "Dob af cred banc pe t scurt"
"Cont cur la banci" = 1621 "Credit bancare pe t lung"
= 1682 "Dob af cred banc pe t lung"
"Chelt cu dob"
"Chelt inreg in avans"
2. Consum de resurse:
a. consumul resurselor materiale (stocuri):
"Chelt cu mat prime" = 301 "Materii prime"
"Chelt cu mat cons" = 302 "Mat consumabile"
"Chelt priv obiect inventar" = 303 "Obiecte de inventar"
Imobilizari care nu se amortizeaza:
*Terenuri
*Imobilizari financiare
*Imobilizari in
*Fondul comercial
b. consumul imobilizarilor:
"Chelt cu amort" = %
280 "Amortizari priv imob necorp"
281 "Amortizari priv imob corp"
c. efectuarea platii:
= 5121 "Cont cur la banci"
"Furnizori de mat"
"Furnizori de serv si util"
"Furnizori de imob"
d. plata salariatilor:
"Dob af cred pe t scurt" = 5121 "Cont cur la banci"
"Cred banc pe t lung" = 5121 "Cont cur la banci"
"Decontari intre un si subun" = 5121 "Cont cur la banci"
e. platirea prin casa:
581 - Tranzactiile intre casa si banca nu trebuie sa aiba sold => daca are sold => s-a omis trecerea prin conturi a unei operatii
3. Calculul costului de productie:
Ct = Cd + %Ci + %Cdesf + Cadm + Cdezv
*Inregistrarea in patrimoniu se face la acest cost total (Ct) de productie si nu la pretul la care se vinde.
4. Punerea in functiune:
- actul legal in care imobilizarea se inregistreaza in patrimoniu.
5. Inregistrarea in patrimoniu:
- s-au creat ca activ
a. inregistrarea in patrimoniu a imobilizarii necorporale facute cu efort propriu:
= 721
- la nivelul costul de productie (nu contine profit)
b. inscrierea in patrimoniu a imobilizarii corporale facute cu efort propriu:
= 722
6. Utilizarea si deprecierea imobilizarii:
C) Valoarea de aport - este calculata de catre experti pentru bunurile, imobilizarile corporale, necorporale sau financiare, aduse de catre actionari si se stabileste de catre experti in functie de pretul pietei, de utilitate, de starea si de amplasarea acestor active (aportate).
In ceea ce priveste imobilizarile care intra prin subventie, sponsorizare, donatie, cu titlu gratuit si pentru acestea valoarea se stabileste de catre experti, aceasta numindu-se valoare de utilitate si se stabileste in functie de pretul pietei, de starea si de amplasarea acestor active.
Costul istoric - primul cost
I. Intrare
1. Costul de achizitie
2. Costul de productie
3. Valoarea de aport
4. Valoarea de utilitate
1, 2, 3, 4, sunt forme ale costului istoric
Costul istoric = este recomandat de standardele internationale de contabilitate, ca baza de calcul
Valoarea intrinseca si valoarea de utilitate sunt conciliate (aduse la un numitor comun) numai de piata. Piata stabileste in final pretul unui bun.
Valoarea cautata, dorita, urmarita a se atribui oricarui element patrimonial este valoarea justa - genul proximal - include toate celelalte valori
Dintre particularizarile acestei valori juste:
1. Valoarea de piata
- cea mai importanta valoare justa;
- cea mai importanta diferenta specifica acestei valori;
- cel mai bun indicator, cel mai corect stabilit nivel al valorii
a. Prima conditie pentru a se putea stabili valoarea de piata este existenta unei piete active.
Piata activa - piata in care are loc un volum suficient de mare de tranzactii, care are caracter profesionist, organizat, transparent si in care preturile sunt publice.
b. Vanzatorii si cumparatorii trebuie sa fie hotarati, informati, adica decizia lor sa nu fie malformata, falsificata de nici unul din aceste elemente. Ca o conditie a utilizarii in locul costului istoric a valorii actualizate la zi a imobilizarilor in evidentele contabile este existenta acestei piete active cu vanzatori si cumparatori caracterizati mai sus si tot ca o conditie necesitatea efectuarii reevaluarii respectivelor imobilizari cat mai frecvent astfel incat diferenta de la reevaluare la alta sa fie cat mai mica.
2. Valoarea de aport
3. Valoarea de utilitate
- in cazul subventilor
- se raporteaza la valoarea de piata
Daca nu avem valoare de piata, valoarea justa este stabilita de catre experti pe baza unor metode patrimoniale si nepatrimoniale, unor calcule etc.
10 - Contabilitatea intreprinderii
Deprecierea imobilizarilor:
Va = (Cs - A - P)%, unde:
- Va = valoarea actualizata
- Cs = Cost istoric
- A = amortizare
- P = valoarea provizioanelor
* important de tinut minte este faptul ca pentru anumite imobilizari nu se face aceasta actualizare.
Deprecierea imobilizarilor - reducerea valorii lor in timp
Exista mai multe criterii de clasificare a deprecierii:
1. Natura deprecierii
A: Fizice - acele deprecieri care se refera la caracteristicile fizice, chimice, estetice, functionale ale imobilizarilor;
b: Morale - actualitatea lor, la generatia tehnologica, in care se afla;
2. Dupa gradul de reversibilitate:
A: Reversibile - care se pot repara - Fizice si Morale;
B: Ireversibile - care nu se pot repara - Fizice si Morale;
A: - reducerea de valoare pentru deprecierile reversibile se calculeaza prin constituirea unui provizion.
B: - se calculeaza, se stabilesc si se exprima prin calculul amortizarii.
*Toate imobilizarile se pot deprecia reversibil - pentru fiecare categorie de imobilizari se poate constata o reducere temporara de valoare.
A: - in ceea ce priveste deprecierile reversibile fizice pot aparea la defectuarea unui utilaj care se poate repara, imobilizari corporale atunci cand un utilaj nu e folosit pentru o perioada de timp, o cladirea inlocuita se degradeaza repede. Din punct de vedere moral - se pot deprecia atunci cand nu mai sunt la moda, nu mai sunt actuale.
Uzura morala la imobilizarile financiare: cota actiunilor scade (zvonuri)
- deprecieri reversibile: provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor
6812 - chelt de exploatare priv provizioanele pt riscuri si chelt
290
291
293
296
- se constituie pentru deprecierea temporara sau ireversibila a imobilizarilor
Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor sunt constituite in asteptarea/la constatarea unor evenimente nefericite (scaderi de valori); ele nu se anuleaza la sfarsitul exercitiului economico - financiar daca pierderea de valoare nu sa incheiat; daca s-a incheiat se anuleaza; se anuleaza doar cand pierderea in valoare inceteaza.
Deprecierea ireversibila/uzura:
Datorita specificului imobilizarii de a avea o valoare mai mare se de a participa la mai multe cicluri, valoarea imobilizarii se transmite treptat pe costurile de productie. Scaderea de valoare se produce datorita uzurii de o depreciere ireversibila.
Amortizarea are mai multe functii:
- Functia de comensurare, cuantificare, calcul a uzurii ireversibile;
- Functia de scadere a valorii imobilizarii;
- Functia de transfer a valorii asupra costurilor de productie;
- Functia de reconstituire a fondului de dezvoltare in vederea achizitionarii unor imobilizari noi.
Notiunea de Amortizare e foarte complexa:
* sunt 4 tipuri de imobilizari care nu se amortizeaza:
- terenuri
- imobilizari financiare
- imobilizari in
- fondul comercial - good will
12 - Contabilitatea intreprinderii
Contabilitatea stocurilor:
Stocurile reprezinta elementele patrimoniale grupate in clasa a III a de conturi. Sunt elemente patrimoniale de activ:
- care sunt detinute pentru a fi vandute pe parul desfasurarii normale a activitatilor;
- sunt in de productie in vederea unei vanzari in aceleasi conditii ca mai sus.
Stocurile exista sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.
In clasa a III a sunt si conturi de pasiv - provizioanele si conturi bifunctionale - diferente de pret - "Elem. de util. si servicii" sunt considerate stocuri.
Clasificarea stocurilor:
- se face dupa 4 criterii:
1. Criteriul fizic:
a. materii prime - face parte din categoria de C.D;
b. materialele consumabile si auxiliare (combustibile, materiale pentru ambalarea pieselor de schimb, semintele, furaje etc.);
c. obiecte de inventar - sunt considerate aproape mijloace fixe, stocuri cu:
- forma materiala foarte bine definite dar nu indeplinesc cele 2 criterii pentru a fii un mijloc fix (mobilier, scule, verificatoare, aparatura de masura, modele etc.);
d. - produse sub forma semifabricatelor - rezultatul unor prelucrari in cadrul procesului de productie al intreprinderilor respective dar nu sunt terminate, se afla intr-o faza de prelucrare. Sunt urmarea unor prelucrari in aceeasi intreprindere;
- produse finite - au suferit toate fazele de prelucrare, de ambalare, de marcare, de etichetare, de inspectie si control al calitatii, carora li s-a eliberat certificatul;
- productia in - produs finit aproape gata;
- deseurile, rebuturile
e. animalele tinere, animalele la ingrasat, pasarile si coloniile de albine;
f. marfurile si asimilatele - terenuri si cladirile pentru revanzare, automobile pentru revanzare;
g. ambalajele de transport refolosite care insotesc bunurile in procesul circulatiei si care sunt recuperabile.
Ambalajele sunt de 4 feluri:
- mijloacelor fixe - containare marine;
- materialelor consumabile - hartia de ambalat, pungile, cartoane - sunt incluse in pretul marfii;
- obiecte de inventar - paletii, box-paletii, lazile, capse pentru carne, patiserie, navete;
- refolosibile - au valoare, pret, se pot da la schimb sau valorifica pe bani.
2. Criteriul de destinatie:
a. stocurile destinate realizarii obiectivelor de activitate;
b. stocurile produse in intreprindere - produsele finite si semifabricate;
c. stocurile aflate in de executie - produsele in ;
d. stocurile cumparate in vederea revanzarii - marfurile.
3. Criteriul dupa Faza ciclului de exploatare in care se afla stocul respectiv:
a. stocuri aflate in faza de aprovizionare;
b. stocuri aflate in faza de productie - sunt supuse transformarilor;
c. stocuri aflate in faza de desfacere.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1684
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved