CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE FINANTARE-INVESTIRE

Operatiile de finantare vizeaza crearea resurselor de finantare a activelor pe termen lung. Ele pot proveni din aportul de capitaluri proprii ori din fondurile furnizate din exteriorul firmei.

Operatiile de investitie au ca obiect alocarea sau utilizarea resurselor de finantare pentru procurarea bunurilor sau a activelor de folosinta indelungata (mai mult de 12 luni), denumite imobilizari.

1. Operatiuni privind capitalurile proprii

Capitalul propriu este reprezentat in principal de capitalul social. Capitalul social ia nastere la infiintarea firmei, cand viitorii asociati sau actionari decid asupra contributiilor proprii la aceasta. Pana la concurenta unei sume stabilite in functie de volumul preconizat de activitate a firmei, actiunile sau partile sociale sunt adjudecate unui cerc restrans de investitori sau, daca este cazul, actiunile sunt puse in vanzare prin subscriptie publica, oricarui doritor.

Exemplu

La infiintarea unei societati comerciale se emit 10.000 de actiuni cu valoare nominala de 50 RON. Ulterior se inregistreaza aportul actionarilor, constand in bani depusi in contul bancar al firmei.

Rezolvare

N.O. Subscriere la capitalul social

Modificari:

creste capitalul social nevarsat cu 500.000 RON;

cresc creantele fata de actionari cu 500.000 RON

1011 Capital social nevarsat P + C 500.000

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul A + D 500.000

456 Dec.cu asoc.priv.capit. = 1011 Capital social nevarsat 500.000

N.O. Aportul actionarilor

Modificari:

scad creantele fata de actionari cu 500.000 RON

cresc disponibilitatile firmei cu 500.000 RON

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul A - C 500.000

512 Conturi curente la banci A + D 500.000

512 Conturi curente la banci = 456 Dec.cu asoc.priv.capit. 500.000

N.O. Inregistrarea capitalului ca varsat (eliberarea actiunilor)

Modificari:

scade capitalul nevarsat cu 500.000 RON

creste capitalul varsat cu 500.000 RON

1011 Capital social nevarsat P - D 500.000

1012 Capital social varsat P + C 500.000

1011 Capital social nevarsat    = 1012 Capital social varsat 500.000

Dupa ce societatea a inceput sa functioneze se pot efectua operatiuni de modificare a capitalului social. Dimensiunile sale trebuie ajustate in functie de volumul de activitate al societatii.

O crestere a capitalului propriu se realizeaza atunci cand se emit noi actiuni, care se pun in vanzare. Intrucat in momentul majorarii capitalului firma ar avea in mod normal rezultate pozitive si rezerve, se vor stabili drepturi de subscriere (DS) pentru ca noile actiuni sa fie achizitionate la valoarea nominala.

Exemplu

O societate comerciala prezinta urmatoarea situatie patrimoniala:

BILANT

- RON -

Stabilim marimea unui DS daca se emit 2.000 de actiuni cu valoarea nominala de 20 RON / actiune.

Valoarea contabila (matematica) initiala a unei actiuni era:

VM = 150.000 RON : 000 actiuni = 30 RON / actiune.

Valoarea contabila (matematica) a unei actiuni in urma emisiunii devine:

VM = 190.000 RON : 7.000 actiuni = 27,14 RON / actiune.

1 DS = 30 RON / actiune - 27,14 RON / actiune = 2,86 RON / actiune.

Nivelul de 2,86 RON exprima pierderea suferita pentru fiecare actiune veche detinuta.

Pentru fiecare actiune noua cumparata cu 20 RON ar aparea un castig din diferenta pana la valoarea matematica a actiunii, de 27,14 RON:

27,14 RON - 20 RON = 7,14 RON

Aceasta diferenta este compensata prin 2.5 DS-uri. DS-urile sunt negociabile. Pentru a putea cumpara un numar intreg de actiuni noi este necesara completarea numarului de DS-uri detinute.

Numarul de DS-uri necesare pentru a dobandi o actiune noua se poate calcula in doua moduri:

fie ca raport intre numarul de actiuni vechi si numarul de actiuni nou-emise:

000 actiuni vechi : 2.000 actiuni noi = 2.5 DS-uri pentru o actiune noua

fie raportand acest castig la valoarea unui DS:

7,14 RON : 2,86 RON = 2.5 DS-uri pentru o actiune noua.

Pentru ca vechii actionari sa nu fie dezavantajati exista si o alta solutie - noilor actionari li se poate pretinde nu numai valoarea nominala a actiunilor, ci si o prima de capital (de emisiune).

Exemplu

La o societate comerciala se majoreaza capitalul social prin emisiunea a 10.000 de actiuni. Acestea au valoarea nominala de 50 RON si pretul de emisiune de 55 RON. Aportul actionarilor consta in bani depusi in contul societatii.

Rezolvare

(1)N.O. Subscriere la capitalul social

Modificari:

creste capitalul social nevarsat cu 500.000 RON;

cresc primele de capital cu 50.000 RON;

cresc creantele fata de actionari cu 550.000 RON;

1011 Capital social nevarsat P + C 500.000

104 Prime de capital P + C 50.000

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul A + D 550.000

456 Dec.cu asoc.priv.capit. = % 550.000

1011 Capital social nevarsat 500.000

104 Prime de capital 50.000

(2)N.O. Aportul actionarilor

Modificari:

scad creantele fata de actionari cu 550.000 RON

cresc disponibilitatile firmei cu 550.000 RON

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul A - C 550.000

512 Conturi curente la banci A + D 550.000

Conturi curente la banci = 456 Dec.cu asoc.priv.capit. 550.000

(3)N.O. Inregistrarea capitalului ca varsat (eliberarea actiunilor)

Modificari:

scade capitalul nevarsat cu 500.000 RON

creste capitalul varsat cu 500.000 RON

1011 Capital social nevarsat P - D 500.000

1012 Capital social varsat P + C 500.000

1011 Capital social nevarsat    = 1012 Capital social varsat 500.000

Capitalul social poate fi marit si fara a pretinde fonduri suplimentare asociatilor sau actionarilor, operatiunea fiind finantata din surse proprii, incorporate la capitalul social, cum ar fi: prime de capital, rezerve, rezultat pozitiv reportat.

Exemplu

O societate comerciala majoreaza capitalul social prin incorporarea primelor de capital; cu aceasta ocazie se emit 1.000 de actiuni, cu valoare nominala de 50 RON.

N.O Emisiune de actiuni finantata prin incorporarea primelor de capital

Modificari

creste capitalul social varsat cu 50.000 RON

scad primele de capital cu 50.000 RON.

1012 Capital social varsat P + C 50.000

104 Prime de capital P - D 50.000

104 Prime de capital = 1012 Capital social varsat 50.000

O astfel de operatiune conduce si ea la scaderea valorii matematice a unei actiuni. Detinatorii vechilor actiuni devin posesori de drepturi de atribuire (DA), in baza carora vor primi noi actiuni proportional cu capitalul detinut initial.

Ca si DS, DA se calculeaza ca diferenta intre valoarea matematica initiala a actiunilor si valoarea matematica a actiunilor in urma noii emisiuni.

Pentru exemplul de mai sus, calculam:

Val.mat.veche = (500.000 RON + 50.000 RON ) : 10.000 actiuni = 55 RON

Val.mat.noua = (500.000 RON + 50.000 RON ) : 11.000 actiuni = 50 RON

DA = 55 RON - 50 RON = 5 RON

DA-urile sunt si ele negociabile.

Numarul de DA-uri necesare pentru a dobandi o actiune noua se calculeaza ca si pentru DS-uri:

fie ca raport intre numarul de actiuni vechi si numarul de actiuni nou-emise:

10.000 actiuni vechi : 1.000 actiuni noi = 10 DA-uri pentru o actiune noua

fie raportand castigul[1] la valoarea unui DA:

50 RON : 5 RON = 10 DS-uri pentru o actiune noua.

O alta modalitate de crestere a capitalului social este conversia obligatiunilor sau a altor datorii in actiuni, situatie in care fostii creditori ai firmei dobandesc statutul de proprietari, de actionari.

Exemplu

La o societate comerciala 10.000 de obligatiuni sunt preschimbate in actiuni, mentinandu-se valoarea nominala a acestora, de 20 RON.

N.O Emisiune de actiuni finantata prin incorporarea primelor de capital

Modificari

creste capitalul social varsat cu 200.000 RON

scad datoriile fata de obligatari cu 200.000 RON.

1012 Capital social varsat P + C 200.000

161 Impr.din emis.de oblig. P - D 200.000

161 Impr.din emis.de oblig = 1012 Capital social varsat 200.000

Diminuarea capitalului social se realizeaza fie prin restituirea catre un asociat sau actionar a partii din capital detinuta de acesta, fie prin rascumpararea unor actiuni proprii si anularea acestora. Ambele situatii duc la scaderea capitalului propriu.

Exemplu

A.G.A. admite retragerea unui asociat care detinea 10% din capitalul firmei, si anume 500.000 RON. Acestuia i se restituie partea de capital.

1. N.O Inregistrarea datoriei fata de asociatul in cauza

Modificari

scade capitalul social varsat cu 500.000 RON

cresc datoriile fata de actionari cu 500.000 RON.

1012 Capital social varsat P - D 500.000

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul P + C 500.000

1012 Capital social varsat = 456 Dec.cu asoc.priv.capitalul 500.000

2. N.O Inregistrarea platii datoriei fata de asociatul in cauza

Modificari

scad datoriile fata de actionari cu 500.000 RON.

scad disponibilitatile firmei cu 500.000 RON.

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul P - D 500.000

512 Ct. crt. la banca A - C 500.000

456 Dec.cu asoc.priv.capitalul = 512 Ct. crt. la banca 500.000

Micsorarea capitalului social se poate realiza insa si prin miscari interne in cadrul gruparii de capitaluri proprii, si anume prin scaderea capitalului social pentru acoperirea pierderilor, operatiune ce nu implica transfer de fonduri.

Exemplu

O societate cpmerciala cu capitalul social de 6.000.000 RON decide sa diminueze valoarea nominala a actiunilor cu 5% pentru a acoperi pierderile reportate, de 300.000 RON.

N.O Acoperirea pierderilor din capitalul social

Modificari

scad pierderile reportate cu 300.000 RON

scade capitalul varsat cu 300.000 RON.

117 Rezultatul reportat A - C 300.000

1012 Capital social varsat. P - D 300.000

1012 Capital social varsat = 117 Rezultatul reportat 300.000

Aplicatii

I. Rezolvati urmatoarele probleme:

Se inregistreaza emisiunea a 10.000 de actiuni, cu valoarea nominala de    20 RON/actiune si valoarea de emisiune de 23 RON/actiune.

Se inregistreaza emisiunea a 10.000 de actiuni, cu valoarea nominala de 20 RON/actiune. Societatea are capitalul social de 400.000 RON si rezerve, rezultate, prime de capital in valoare totala de 60.000 RON.

Stabiliti marimea unui DS si numarul de DS - uri care sunt necesare pentru a dobandi o noua actiune.

Pentru aceeasi intreprindere, refaceti calculele daca se emit 3.000 de actiuni, cu valoarea nominala de 20 RON/actiune.

Sa presupunem ca intreprinderea emite 3.000 de actiuni, cu valoarea nominala de 20 RON/actiune, finantand operatiunea din sursele sale proprii.

Stabiliti marimea unui DA si numarul de DA - uri care sunt necesare pentru a    dobandi o noua actiune.

Se transforma 000 de obligatiuni, cu valoarea nominala de 23 RON/obligatiune in 000 de actiuni, cu valoarea nominala de 20 RON.

2. Contabilitatea datoriilor pe termen lung

Se emit 10.000 obligatiuni, cu valoare nominala de 200 RON

Modificari

cresc creantele fata de debitori cu 2.000.000 RON

cresc datoriile din emisiunea de obligatiuni cu 2.000.000 RON.

461 Debitori diversi A + D 2.000.000

161 Imprum din emis de oblig P + C 2.000.000

461 Debitori diversi = 161 Imprum din emis de oblig 2.000.000

2. Se incaseaza creanta

Modificari

scad creantele fata de debitori cu 2.000.000 RON

cresc disponibilitatile cu 2.000.000 RON.

461 Debitori diversi A - C 2.000.000

512 Ct. crt. la banca. A + D 2.000.000

512 Ct. crt. la banca = 461 Debitori diversi 2.000.000

3. Se solicita B.R.D. un credit pe termen lung de in suma de 2.000.000 RON, destinat procurarii unor utilaje speciale

Modificari

cresc disponibilitatile in contul curent cu 2.000.000 RON

cresc datoriile fata de banca cu 2.000.000 RON.

512 Cont curent la banca A + D 2.000.000

162 Credite banc pe termen lung. P + C 2.000.000

512 Cont curent la banca = 162 Credite banc pe term lung 2.000.000

4. Se inregistreaza dobanda lunara datorata, rata anuala fiind de 36%

Modificari

cresc cheltuielile cu dobanzile cu 60.000 RON

cresc datoriile fata de banca cu 60.000 RON.

666 Cheltuieli privind dobanzile A + D 60.000

1682 Dobanzi la C B T L P + C 60.000

666 Cheltuieli privind dobanzile = 1682 Dobanzi la C B T L 60.000

Se plateste dobanda lunara de 6.000 RON si rata scadenta de 100.000 RON.

Modificari

scad disponibilitatile in contul curent cu 160.000 RON

scad dobanzile datorate cu 60.000 RON

scad creditele bancare cu 100.000 RON.

512 Cont curent la banca A - C 160.000

1682 Dobanzi la C B T L P - D 60.000

162 C B T L P - D 100.000

= 512 Cont curent la banca 160.000

1682 Dobanzi la C B T L 60.000

162 C B T L 100.000

Aplicatii

I. Rezolvati urmatoarele probleme:

Se inregistreaza primirea unui credit bancar pe 5 ani, in suma de 500.000 RON, rambursabil in 5 rate anuale egale, scadente la sfarsitul fiecarui an.

Sa se intocmeasca tabloul de amortizare, stiind ca rata anuala a dobanzii este de 20%.

Calculul dobanzii se efectueaza in functie de creditul la inceputul fiecarei perioade.

- RON -

Cum se inregistreaza primirea acestui credit ? Dar dobanda datorata bancii ?

Intocmiti inregistrarile contabile privind plata ratei si dobanzii celui de-al patrulea an.

3. Intrarea de imobilizari

Exemple

Se cumpara un program informatic in valoare de 2000 RON +TVA 19%

Modificari

cresc imobilizarile necorporale cu 2000 RON

cresc datoriile fata de furnizori cu 29.750 RON

cresc creantele fata de buget cu 4.750 RON.

208 Alte imobilizari necorporale A + D 2000

404 Furnizori de imobilizari P + C 29.750

4426 TVAd A + D 4.750

% = 404 Furnizori de imobilizari 29.750

208 Alte imob necorp 2000

4426 TVAd 4.750

Se obtine in cadrul propriului centru de calcul un program informatic la cost efectiv de 12.000 RON.

Modificari

cresc imobilizarile necorporale cu 12.000 RON

cresc veniturile din productia de imobilizari cu 12.000 RON.

208 Alte imobilizari necorporale A + D 12.000

721 Venituri din prod de imob n P + C 12.000

208 Alte imobilizari necorp = 721 Venit din prod de imob necorp 12.000

Se cumpara un mijloc de transport in valoare de 300.000 RON + TVA 57.000 RON.

Modificari

cresc imobilizarile corporale cu 300.000 RON

cresc datoriile fata de furnizori cu 357.000 RON

cresc creantele fata de buget cu 57.000 RON.

2133 Mijloace de transport A + D 300.000

404 Furnizori de imobilizari P + C 357.000

4426 TVAd A + D 57.000

% = 404 Furnizori de imobilizari 357.000

2133 Mijloace de transport 300.000

4426 TVAd 57.000

Se construieste o cladire, in regie proprie, costul sau fiind de 460.000 RON.

Modificari

cresc imobilizarile corporale cu 460.000 RON

cresc veniturile din productia de imobilizari cu 460.000 RON.

212 Constructii A + D 460.000

722Venituri din prod de imob c P + C 460.000

212 Constructii = 721 Venituri din prod de imob corp 460.000

Se primeste ca donatie o cladire evaluata la suma de 700.000 RON si terenul aferent, evaluat la 150.000 RON.

Modificari

cresc imobilizarile corporale - constructii cu 700.000 RON

cresc imobilizarile corporale - terenuri cu 150.000 RON

cresc sursele neremunerate cu 850.000 RON.

212 Constructii A + D 700.000

211 Terenuri A + D 150.000

131 Subventii ptr. investitii P + C 850.000

% = 131 Subventii ptr. investitii 850.000

212 Constructii 700.000

211 Terenuri 150.000

Aplicatii

I. Rezolvati urmatoarele probleme:

Se inregistreaza cumpararea unui tractor cu 400.000 RON + TVA 19%.

Se inregistreaza reevaluarea unui utilaj, pentru care:

costul de achizitie este de 200.000 RON;

amortizarea cumulata insumeaza 120.000 RON;

costul de inlocuire de nou este 300.000 RON.

Ce corectii se pot inregistra ? Explicati.

O intreprindere cumpara un calculator care are in dotare un pachet de software necesar, a carui valoare reprezinta 4% din costul total. Inregistrati aceasta achizitie. Motivati optiunea dumneavoastra.

Se primeste o subventie pentru investitii care insumeaza 100.000 RON, acoperind o treime din costul utilajului pe care intreprinderea vrea sa il procure. Utilajul are durata normala de utilizare de 5 ani si se amortizeaza prin metoda lineara.

Sa se inregistreze:

primirea subventiei;

cumpararea utilajului, TVA fiind de 19%;

amortizarea lunara;

virarea subventiei la venituri.

4. Iesiri de imobilizari

Se vinde un mijloc de transport cu durata normala de utilizare de 10 ani, dupa 8 ani de folosinta.

Costul sau de achizitie a fost de 240.000 RON, iar pretul de vanzare este de 70.000 RON + TVA 19%.

a) N.O Inregistrarea creantei din vanzare

Modificari

cresc creantele fata de debitori cu 83.300 RON

cresc veniturile din cedarea activelor[2] cu 70.000 RON

cresc datoriile fata de bugetul statului cu 13.30 RON.

461 Debitori diversi A + D 83.300

758 Alte venituri din exploatare P + C 70.000

4427 TVAc P + C 13.300

461 Debitori diversi = % 83.300

758 Alte venit din expl 70.000

4427 TVAc 13.300

b) N.O Inregistrarea scaderii din gestiune

Modificari

scade valoarea imobilizarilor corporale cu 240.000 RON

scade amortizarea imobilizarilor corporale cu 192.000 RON

cresc cheltuielile privind activele cedate cu 48.000 RON.

2133 Mijloace de transport A - C 240.000

281 Amortizarea imob.corporale P - D 192.000

658 Alte cheltuieli de exploatare A + D 48.000

% = 2133 Mijloace de transport 240.000

281 Amortiz.imob.corp. 192.000

658 Alte chelt. de expl. 48.000

Se vinde un utilaj complet amortizat, la pretul de 20.000 RON + TVA 19%, costul sau de achizitie fiind de 8.000 RON.

a) N.O Inregistrarea creantei din vanzare

Modificari

cresc creantele fata de debitori cu 23.800 RON

cresc veniturile din cedarea activelor[3] cu 20.000 RON

cresc datoriile fata de bugetul statului cu 3.800 RON.

461 Debitori diversi A + D 23.800

758 Alte venituri din exploatare P + C 20.000

4427 TVAc P + C 3.800

461 Debitori diversi = % 23.800

758 Alte venit din expl 20.000

4427 TVAc 3.800

b) N.O Inregistrarea scaderii din gestiune

Modificari

scade valoarea imobilizarilor corporale cu 80.000 RON

scade amortizarea imobilizarilor corporale cu 80.000 RON

2131 Echipamente tehnologice A - C 80.000

281 Amortizarea imob.corporale P - D 80.000

281 Amortiz.imob.corp = 2131 Echipamente tehnologice 80.000

Se demoleaza o cladire complet amortizata, cu costul de achizitie de 48.000 RON.

Societatea primeste de la firma care efectueza lucrarea o factura de 30.000 RON + TVA 19%.

a) N.O Inregistrarea scaderii din gestiune

Modificari

scade valoarea imobilizarilor corporale cu 480.000 RON

scade amortizarea imobilizarilor corporale cu 480.000 RON

212 Constructii A - C 480.000

281 Amortizarea imob.corporale P - D 480.000

281 Amortiz.imob.corp = 212 Constructii 480.000

b) N.O Inregistrarea facturii pentru lucrare

Modificari

cresc datoriile fata de furnizori cu 3700 RON

cresc cheltuielile de exploatare cu 30.000 RON

cresc creantele fata de buget cu 700 RON.

401 Furnizori P + C 3700

658 Alte cheltuieli de exploatare A + D 30.000

4426 TVA d A + D 700

% = 401 Furnizori 3700

658 Alte chelt. de exploatare. 30.000

4426 TVA d . 700

Aplicatii

I. Rezolvati urmatoarele probleme:

Se inregistreaza demolarea unei cladiri cu valoarea de inregistrare de 300.000 RON, complet amortizata. Cu acest prilej se recupereaza materiale diverse in valoare de 20.000 RON.

Se inregistreaza casarea unui utilaj complet amortizat, cu valoarea de inregistrare de 30.000 RON. La demontarea acestuia se recupereaza piese de schimb in valoare de 4.000 RON.

Se inregistreaza vanzarea unei constructii, al carei cost deachizitie este    250.000 RON, amortizarea cumulata este 100.000 RON, iar pretul negociat 200.000 RON + TVA 19%.

Se inregistreaza vanzarea unui mijloc de transport cu valoarea de inregistrare de 180.000 RON, la sfarsitul celui de-al patrulea an de folosinta. Durata sa normala de utilizare este de 6 ani. Pretul negociat este de 90.000 RON + TVA 19%.

Se inregistreaza vanzarea unui teren cumparat la pretul de 20.000 RON si reevaluat ulterior la 30.000 RON. Pretul de vanzare negociat este de 40.000 RON.