ETAPELE RETRATARII SITUATIILOR FINANCIARE IN ECONOMIILE HIPERINFLATIONISTE

Etapele retratarii situatiilor financiare in economiile hiperinflationiste

Etapele procedurii de retratare sunt:

selectarea unui indice general al preturilor;

impartirea elementelor patrimoniale in elemente monetare si elemente nemonetare;

retratarea elementelor nemonetare;

retratarea contului de profit si pierdere;

calcularea castigului sau a pierderii din pozitia monetara neta;

intocmirea situatiei fluxurilor de trezorerie luand in considerare efectele inflatiei;

retratarea sumelor corespondente (datelor comparative).

A. Selectarea indicelui general al preturilor

Se pot utiliza:

indicii preturilor de consum (consummer price index);

indicii preturilor cu ridicata (wholesale price index).

B. Impartirea elementelor in elemente monetare si elemente nemonetare

- Numerarul - Cheltuielile in avans

- Disponibilitatile si depozitele la banci - Avansurile platite pentru achizitii de

stocuri

- Titlurile de creanta - Titlurile de participare

- Creantele-clienti - Participatii in intreprinderile asociate

- Efectele de primit - Imobilizarile corporale

- Creantele imobilizate - Imobilizarile necorporale

- Alte creante - Imobilizarile in curs necorporale si

corporale

- Stocurile

- Activele de impozit amanat

- Datoriile comerciale - Avansurile incasate privind vanzarile

- Efectele de platit - Veniturile in avans

- Datoriile fiscale - Subventiile

- Datoriile financiare (imprumuturi)   

Alte datorii din exploatare

Datoriile in curs de clarificare

- - Capitalul social

Primele legate de capital

Rezervele din reevaluare

Rezervele

Rezultatul reportat

Rezultatul exercitiului

C. Retratarea elementelor nemonetare

Elementele nemonetare sunt evaluate la costul istoric si sunt prezentate in bilant fie la costul de achizitie, fie la costul de productie, diminuate cu eventuale amortismente si provizioane inregistrate pana la data intocmirii bilantului. Deoarece valoarea acestor elemente este exprimata in unitati de masuri in vigoare la data intrarii in patrimoniu, este necesara reevaluarea acestora prin aplicarea unui indice general al preturilor dupa data intrarii in unitate.

Elementele nemonetare care sunt evaluate la valoarea reala (justa) sunt:

imobilizarile care au facut obiectul unei reevaluari;

imobilizarile si stocurile prezentate in situatiile financiare la valoarea lor de piata sau valoarea realizabila neta.

Aceste elemente trebuiesc retratate prin aplicarea indicelui general de crestere a preturilor dupa data ultimei lor evaluari (reevaluari).

Daca elementele nemonetare sunt inregistrate la valori curente la data bilantului (valoarea de piata sau valoarea realizabila neta) ele nu vor fi retratate.

Stocurile de produse in curs de executie, semifabricatele si produsele finite sunt retratate de la data ocazionarii costurilor de achizitie sau de prelucrare.

In situatia in care nu se cunosc datele de achizitie ale imobilizarilor corporale (terenuri, instalatii, masini, utilaje etc.) sau nu pot fi estimate cu precizie IAS 29 recomanda folosirea unei evaluari profesionale independente de unitate a valorii ca baza pentru retratare.

Se pune problema unde se inregistreaza diferentele din retratare.

Pentru retratarea elementelor din bilantul de deschidere se utilizeaza    contul 1051 "Rezerve din reevaluare aferente bilantului de deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflatie", cont prevazut in Ordinul MFP nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

D. Retratarea contului de profit si pierdere

Potrivit IAS 29 toate elementele din contul de profit si pierdere trebuie sa fie exprimate in functie de unitatea de masura curenta la data bilantului. Toate valorile inregistrate in cursul exercitiului trebuie sa fie retratate prin aplicarea variatiei indicelui general al preturilor de la datele la care elementele de venituri si cheltuieli au fost inregistrate initial si pana la data intocmirii situatiilor financiare.

E. Determinarea castigului sau a pierderii din pozitia monetara neta

Avand in vedere faptul ca puterea de cumparare scade pe masura ce inflatia creste, intreprinderea va inregistra un castig sau o pierdere din detinerea de elemente monetare.

O intreprindere care detine mai multe active monetare decat datorii monetare va inregistra o pierdere din detinerea activelor monetare mai mare decat castigul din detinerea datoriilor monetare. Pe total intreprinderea va inregistra o pierdere din detinerea de elemente monetare. In caz contrar, ea va inregistra un castig din detinerea de elemente monetare.

Situatia monetara neta se determina dupa urmatoarea formula:

In conditii de inflatie este avantajos pentru intreprindere sa inregistreze o situatie monetara negativa, ea castigand de pe urma datoriilor, pe care le ramburseaza in moneda depreciata.

Castigul sau pierderea din pozitia monetara neta se poate determina si dupa formula:

Castigul sau pierderea poate fi estimata prin aplicarea variatiei unui indice general al preturilor la media ponderata a diferentei dintre activele si datoriile monetare ale perioadei respective.

Diferenta (castigul din pozitia monetara neta) constatata in bilantul de deschidere al primului    exercitiu de aplicare a normei IAS 29 este inscrisa la capitalurile proprii.

Castigurile si pierderile ulterioare, constatate in situatia monetara neta, sunt considerate venituri sau cheltuieli ale exercitiului in cursul caruia au fost identificate.

F. Intocmirea Situatiei fluxurilor de trezorerie in conditii de inflatie

In conformitate cu    IAS 29 toate elementele din Situatia fluxurilor de trezorerie trebuie sa fie exprimate in unitatea de masura curenta la data bilantului. Toate elementele vor fi retratate prin aplicarea factorilor de conversie relevanti la data la care tranzactia a avut loc.

G. Impozitul pe profit

Retratarea situatiilor financiare in conformitate cu IAS 29 poate da nastere la diferente intre rezultatul impozabil si rezultatul contabil. Aceste diferente sunt contabilizate in concordanta cu IAS 12 Impozitul pe profit.

H. Retratarea sumelor corespondente

Sumele corespondente (valorile comparative) pentru perioada de raportare precedenta, bazate fie pe modelul costului istoric, fie pe cel al costului curent sunt retratate prin aplicarea unui indice general al preturilor, astfel incat situatiile financiare comparative sa fie prezentate in raport cu unitatea de masura curenta la sfarsitul perioadei de raportare.

Informatiile care sunt prezentate pentru perioadele precedente sunt exprimate in unitatea de masura in vigoare la sfarsitul perioadei de raportare.