CONTABILITATEA TREZORERIEI

I. SINTEZE TEORETICE

1. Delimitari, structuri si evaluarea elementelor privind trezoreria

Trezoreria reprezinta totalitatea operatiunilor banesti si financiare pe care le efectueaza o societate in scopul asigurarii mijloacelor banesti necesare desfasurarii normale a activitatii ei.

In structura trezoreriei se cuprind:

a) Investitiile financiare pe termen scurt sau titlurile de plasament - reprezinta acele investitii pe care societatea le face pentru achizitionarea de titluri de valoare in vederea realizarii unui profit intr-un termen scurt prin vanzarea acestora la un pret mai mare decat pretul de cumparare.

. Titlurile de plasament cuprind:

- actiunile proprii rascumparate temporar pentru a fi redistribuite salariatilor, vandute la bursa sau reduceri a capitalului;

- actiunile achizitionate si revandute;

- obligatiuni emise si rascumparate;

- obligatiunile;

- bonurile de tezaur sau de trezorerie;

- alte titluri de valoare.

Actiunea reprezinta un titlu de plasament emis de o societate pe actiuni care atesta participarea detinatorului la capitalul societatii si care da dreptul detinatorului de a primi dividente adica cote parti repartizate din profitul obtinut de societate.

Obligatiunea reprezinta un titlu de plasament emis de o societate comerciala pentru obtinerea unui imprumut de la posesorul obligatiunii si care confera acestuia un venit sub forma de dobanda.

Evaluarea titlurilor de plasament are in vedere cele patru momente stabilite pentru evaluare si anume :

- la intrarea in patrimoniu prin achizitii cu titlu oneros(cu plata) se evolueaza la cost de achizitie (pret de cumparare sau valoarea din contract). Cheltuieli accesorii de cumparare a titlurilor cum sunt comisioanele si alte cheltuieli aferente nu se includ in cost de achizitie ci se inregistreaza direct in cheltuieli de exploatare ale exercitiului.

- cu ocazia inventarierii evaluarea se face la valoarea actuala estimata in functie de pretul pietei si de utilitatea titlurilor pentru societatea respectiva;

- cu prilejul intocmirii bilantului, evaluarea se realizeaza pe titluri de aceeasi natura prin compararea valorii de inventar (valoarea actuala) cu cea de intrare (contabila) iar pentru diferenta in minus (valoarea de inventar mai mica decat cea de intrare) se constituie provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament;

- la iesirea din patrimoniu evaluarea se face la valoarea lor de intrare (contabila).

b) Disponibilitatile banesti in conturi la banci si in casierie au urmatoarea structura:

- valorile de incasat: cecurile si efectele comerciale depuse la banci;

- disponibilitatile in lei si in valuta;

- cecurile unitatii;

- creditele acordate de banca in conturile curente, asa zise credite de acoperire;

- creditele pe termen scurt acordate prin conturi separate de imprumut;

- dobanzi aferente disponibilitatilor;

- alte valori de trezorerie: acreditive, avansuri de trezorerie, alte valori.

Efectele de comert sunt inscrisuri care prevad obligatia unei persoane numita debitor de a plati sau de a face sa se plateasca unei persoane numita creditor o suma de bani la un anumit termen (scadenta) si la un loc determinat (loc de plata). Efectele reprezinta titluri de credite care prevad obligatia de a plati la scadenta o anumita suma de bani.

Acreditivul reprezinta suma separata din contul platitorului si tinuta la dispozitia unui furnizor la unitatea bancara la care platitorul isi are contul in vederea efectuarii de plati pentru aprovizionarile efectuate.

Evaluarea disponibilitatilor si a operatiilor in devize se face astfel:

- creditele si datoriile unitatii inclusiv cele in devize se evalueaza la valoarea nominala;

- operatiunile de deconturi in devize precum si incasarile si platile in numerar se evalueaza la cursul de schimb in vigoare din ziua cand se face operatiunea; diferentele de curs valutar dintre data inregistrarii creantei sau datorii in devize si data decontarii respectiv incasarii se inregistreaza la cheltuieli financiare (diferente nefavorabile) respectiv la venituri financiare (pentru diferentele favorabile).

- la inchiderea exercitiului financiar atat creantele si datoriile in devize cat si disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul in vigoare din ultima zi a anului , iar diferentele de curs valutar fata de data inregistrarii in contabilitate se reflecta in conturile de cheltuieli respectiv venituri.

c) Alte valori de trezorerie in care se cuprind: timbrele fiscale si postale; tichete si biletele de calatorie; biletele de tratament si de odihna; bonuri (cantitati fixe) pentru carburanti si lubrifianti; alte valori.

2. Documentele utilizate in cadrul trezoreriei

In functie de modul de efectuare a operatiunilor banesti intre societatile comerciale si intre acestea si alte persoane fizice sau juridice, documentele utilizate se grupeaza in:

1) Documente de incasari si plati in numerar (pentru operatiuni prin casierie) sunt:

. Chitanta - utilizata pentru incasarea sumelor prin casierie iar in cazul cumpararilor fara factura se foloseste chitanta fiscala;

. Cec-ul de numerar- utilizat pentru ridicarea numerarului de la banca;

. Foaia de varsamant, utilizat pentru depunerea numerarului la banca;

. Dispozitia de plata-incasare catre casierie, utilizat pentru plata avansurilor de deplasare respectiv pentru incasarea avansurilor neutilizate;

. Procesul-Verbal de plati, utilizat pentru predarea sumelor de casierul societatii catre casierii platitori;

. Imputernicirea, este documentul prin care se autorizeaza o persoana pentru a incasa drepturile banesti de la casieria societatii;

. Registrul de casa, in lei sau in valuta, este documentul centralizator al incasarilor si platilor in numerar efectuate prin casieria societatii pe baza actelor justificative. La sfarsitul fiecarei zile in registrul de casa se stabileste soldul de casa (numerarul existent in casierie).

2) Documente de incasari si plati fara numerar (decontari pe baza unor instrumente de plata fara numerar) sunt:   

. Cecul:

- este un instrument cu care se poate plati valoarea unor bunuri primite fara a avea nevoie de numerar ;

- este utilizat de titularii de cont cu disponibilitati in cont;

- circula intre trei persoane: tragator -tras- beneficiar;

- se emite de tragator (titularul de cont) prin care se cere bancii ca in calitatea sa de tras sa plateasca beneficiarului (sau insusi tragatorului aflat in pozitie de beneficiar) o suma de bani la prezentarea cecului;

- se plateste numai la vedere, adica la depunerea lui de catre beneficia;

. Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare - utilizat ca document justificativ (impreuna cu documentele in baza carora s-au emis cecuri) pentru sumele achitate cu cecuri din carnete cu/si fara limite de suma.

. Cambia - este un instrument de plata dar si un titlu de credit prin care tragatorul (emitentul) plateste o datorie fata de beneficiar prin intermediul altei persoane (tras) care era datoare tragatorului . Plata se face la ordinul tragatorului sau al beneficiarului.

. Biletul la ordin, este un instrument de plata prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati beneficiarului la scadenta o suma de bani. Este si un titlu de credit creat de emitent in calitate de debitor care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat in calitate de creditor.

. Ordinul de plata - este o dispozitie neconditionata data de emitent unei banci de a plati unui beneficiar la o anumita data o suma de bani.

. Extrasul de cont - este documentul centralizator al incasarilor si platilor fara numerar efectuate prin contul de la banca pe baza actelor justificative. Se intocmeste de unitatea bancara zilnic si se pune la dispozitia societatii titulara a contului impreuna cu documentele justificative care au stat la baza inregistrarii operatiunilor in cont.

In cadrul operatiunilor de plata prin cambie sau bilet la ordin intervine operatiunea de scontare care inseamna:

- cumpararea de catre o banca a unei cambii sau bilet la ordin inainte de scadenta de la beneficiarii titlurilor;

- operatia prin care banca plateste beneficiarului suma inscrisa in cambie sau bilet la ordin, mai putin dobanda denumita scont, calculata de la data scontarii si pana la scadenta;

- operatia prin care o banca avanseaza inainte de scadenta unui client al ei, valoarea unor bilete la ordin sau cambii in schimbul unei sume retinuta denumita scont.

3. Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt (titluri de plasament)

Contabilitatea titlurilor de plasament se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5 " Conturi de trezorerie" grupa 50 " Investitii financiare pe termen scurt" si anume :

- 501 "Investitii financiare pe termen scurt";

- 502 "Actiuni proprii";

- 503 "Actiuni";

- 505 "Obligatiuni emise si rascumparate";

- 506 "Obligatiuni";

- 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate";

- 5081 "Alte titluri de plasament";

- 5088 "Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament";

- 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt".

Toate aceste conturi cu exceptia contului 509 au functie contabila de activ si se debiteaza cu titlurile de valoare cumparate sau rascumparate din propriile emisiuni, se crediteaza cu valoarea contabila (de intrare) a titlurilor vandute sau anulate dupa caz iar soldul final debitor reprezinta valoarea titlurilor de plasament aflate in portofoliul societatii.

De mentionat ca, valoarea contabila a acestor titluri este data de pretul de cumparare sau valoarea stabilita prin contractele de achizitie, iar toate cheltuielile accesorii de cumparare (comisioanele de intermediere, onorariile, spetele bancare, etc) se inregistreaza direct in cheltuieli curente de exploatare ale anului curent.

Contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt" are functie contabila de pasiv, este un cont de datorie si exprima titlurile de valoare dobandite dar neachitate.

4. Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturile de la banci

In categoria operatiunilor efectuate prin conturile de la banci se cuprind:

a) Valorile de incasat care cuprind cecurile si efectele de incasat, evidentiate in contul 511 "Valori de incasat" cu urmatoarele detalieri in conturi sintetice de gradul II:

- 5112 "Cecuri de incasat"

- 5113 " Efecte de incasat"

- 5114 " Efecte remise spre scontare".

Toate aceste conturi au functie contabila de activ, se debiteaza cu valorile de incasat si se crediteaza cu valorile incasate iar soldul debitor reprezinta valorile de incasat existente in conturile de la banci.

b) Disponibilitatile in lei si devize cuprind sumele in lei sau devize aflate in conturi la banci si a celor in curs de decontare evidentiate in contul 512 "Conturi curente la banci" care se detaliaza in urmatoarele conturi sintetice de gradul II:

- 5121 "Conturi la banci in lei"

- 5124 "Conturi la banci in valuta"

- 5125 "Sume in curs de decontare".

Contul 512, este cont bifunctional, avand functie contabila de activ atunci cand reflecta existenta si miscarea mijloacelor banesti pastrate la banci si functie contabila de pasiv atunci cand reflecta creditele de trezorerie acordate de banca (asa zise credite de acoperire). Toate operatiile efectuate prin conturile curente la banci sunt inscrise de banca in extrasul de cont. Operatiile bancare in devize precum si cele in numerar in valuta, se contabilizeaza atat in devize cat si in lei la cursul zilei cu stabilirea diferentelor de curs valutar fata de data inregistrarii creantelor sau datoriilor, diferente care se inregistreaza la venituri (diferente favorabile) sau in cheltuieli (diferente nefavorabile) dupa caz . La sfarsitul exercitiului financiar disponibilitatile in devize existente in conturile de la banca se evalueaza la cursul de schimb din ultima zi a anului, iar diferentele de curs valutar rezultate se inregistreaza la cheltuieli sau venituri financiare, dupa caz .

. Dobanzile aferente disponibilitatilor din conturile la banci sunt evidentiate in contul 518 "Dobanzi" care se dezvolta in urmatoarele conuri sintetice de gradul II:

- 5186 " Dobanzi de plata" - evidentiaza dobanzile datorate bancii pentru creditele de trezorerie acordate;

- 5187 " Dobanzi de incasat" - evidentiaza dobanzile pe care le datoreaza banca pentru disponibilul din conturile curente.

Contul 518 este cont bifunctional avand functie de pasiv atunci cand evidentiaza in credit dobanzile datorate pentru creditele primite si functie de activ atunci cand inregistreaza in debit dobanzile primite pentru disponibilul din contul curent .

. Sumele virate, depuse la banca sau prin mandat postal dar care nu au aparut in extrasul de cont sunt evidentiate 5125 "Sume in curs de decontare", cont cu functie contabila de activ.

c) Credite bancare pe termen scurt, cuprind creditele pe termen scurt acordate de banci intr-un cont distinct de imprumut reprezinta credite pentru nevoi temporare. Sunt evidentiate in contul sintetic de gradul I 519 " Credite bancare pe termen scurt" care se detaliaza in urmatoarele conturi sintetice de gradul II:

- 5191 " Credite bancare pe termen scurt"

- 5192 " Credite bancare pe termen scurt nerambursate la termen"

- 5193 " Credite externe guvernamentale"

- 5194 " Credite externe garantate de stat"

- 5195 " Credite externe garantate de banci"

- 5196 " Credite de la trezoreria statului"

- 5197 " Credite interne garantate de stat"

- 5198 " Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt"

Aceste conturi au functie contabila de pasiv si inregistreaza in credit datoria unitatii pentru creditele obtinute sau dobanzile datorate si in debit sumele platite in contul datoriei, iar soldul creditor reflecta sume datorate la sfarsitul perioadei.

Contabilitatea operatiilor banesti in numerar si alte valori de trezorerie

Sumele in numerar in lei sau valuta sunt pastrate de societate in casieria unitatii cu evidenta si gestiune distincta in lei si in valuta .

Contabilitatea operatiilor prin casierie sunt evidentiate in contul 531 "Casa", detaliat pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II :

- 5311 "Casa in lei"

- 5314 "Casa in valuta".

Sunt conturi cu functie contabila de activ. Toate operatiunile de casa sunt evidentiate in registrul de casa. Evidenta analitica a contului 5314 se tine pe feluri de valuta . Pentru operatiunile in devize sumele in valuta se transforma in lei la cursul valutar de la data efectuarii operatiunii de decontare, iar diferentele care apar fata de data inregistrarii operatiunilor sunt inregistrate ca venituri (diferente favorabile) sau cheltuieli (diferente nefavorabile) financiare dupa caz .

Contabilitatea altor valori sunt evidentiate in contul 532 "Alte valori". Are functie contabila de activ si se dezvolta pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II care reflecta si structura acestor cheltuieli:

- 5321 "Timbre fiscale si postale"

- 5322 "Bilete de tratament si odihna"

- 5323 "Tichete si bilete de calatorie"

- 5328 "Alte valori".

6. Contabilitatea operatiilor prin acreditive si avansuri de trezorerie

. Acreditivele reprezinta sume de bani rezervate intr-un cont distinct la dispozitia unui furnizor din care se achita obligatiile fata de acesta pe masura livrarii marfurilor.

. Avansurile de trezorerie reprezinta sume de bani puse la dispozitia unor persoane imputernicite de societate (salariati, etc.) pentru efectuarea de plati in favoarea societatii.

Contabilitatea acestor elemente de trezorerie se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi:

- 541 "Acreditive" cu dezvoltare pe conturi sintetice de gradul II:

- 5411 " Acreditive in lei"

- 5412 " Acreditive in valuta"

- 542 " Avansuri de trezorerie".

Ambele conturi au functie contabila de activ si inregistreaza in debit sumele alocate in acreditive si pentru avansuri iar in credit sumele platite, iar soldul debitor reprezinta sume neconsumate existente in cont.

7. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie

. Provizioanele pentru deprecierea conturilor de trezorerie se constituie numai pentru investitii financiare pe termen scurt .

Contabilitatea acestor provizioane se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 59 "Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie" si anume:

- 591 "Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati din cadrul grupului"

- 592 "Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii"

- 593 "Provizioane pentru deprecierea actiunilor"

- 595 "Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate"

- 596 "Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor"

- 598 "Provizioane pentru deprecierea altor investitii financiare si creante asimilate"

Toate aceste conturi au functie contabila de pasiv in creditul lor se inregistreaza sumele aferente deprecierii titlurilor de plasament, calculate la sfarsitul exercitiului financiar iar in debit sumele corespunzatoare diminuarii sau anularii provizioanelor inregistrate anterior, soldul creditor reprezinta provizioane constituite existente in portofoliul societatii .

APLICATII PRACTICE

8. OPERATII PRIVIND TITLURILE DE PLASAMENT

■ Societatea rascumpara de la actionari un numar de 1000 actiuni la o valoare de 10.500 lei/actiunea, valoarea nominala fiind de 10.000 lei/ actiunea, cu plata ulterioara din casierie. Aceste actiuni sunt distribuite astfel: 250 sunt distribuite salariatilor unitatii la valoarea nominala; 250 actiuni se vand la un pret de 11.000lei/actiune; 250 actiuni se vand la un pret de 9.500 lei/actiune, iar 250 actiuni se anuleaza micsorandu-se capitalul.

■ Societatea cumpara 500 actiuni la un pret de 1000 lei/actiune plata facandu-se prin banca. Actiunile se achizitioneaza prin banca, careia unitatea ii plateste serviciul efectuat in suma de 1.000.000 lei. Actiunile sunt cotate la bursa si se vand in doua transe: 250 actiuni cu 16.000 lei/actiune, iar in cea de-a doua transa 250 actiuni cu 14.500lei/actiune.

Societatea emite un numar de 000 obligatiuni cu valoare nominala de 20.000 lei cu o dobanda de 40%, pe un an, incasarea prin banca. La termen obligatiunile se rascumpara platindu-se valoarea lor si dobanda aferenta. Obligatiunile se anuleaza si se stinge imprumutul.

■ Societatea face un nou imprumut pe un an prin emiterea a 2000 obligatiuni cu valoarea nominala de 20.000 lei, cu un castig de 4.000.000 lei prin tragere la loterie. Incasarea obligatiunilor se face prin casierie 10.000.000 si prin contul bancar 30.000.000 lei. Se rascumpara obligatiunile la termen dupa care se anuleaza.

■ Societatea cumpara 1000 de obligatiuni cu 50.000 lei/obligatiune, cu plata ulterioara prin banci. Din acestea 500 de obligatiuni le revinde cu 48.000 lei/obligatiune, iar 500 le vinde cu 60.000 lei/obligatiune.

9. OPERATII PRIVIND VALORILE DE INCASAT

■ Societatea vinde produse finite clientilor in valoare de 50.000.000 lei, TVA 19%. La incasarea creantei, se primeste de la client un CEC de 20.000.000 lei si un efect comercial acceptat 39.500.000 lei. Se acorda clientului un scont de 3%. Diferenta se incaseaza prin contul curent, banca percepand un comision de 1.000.000 lei.

10. OPERATII EFECTUATE PRIN CONTURI BANCARE

■ In cursul unei luni, societatea realizeaza urmatoarele operatii prin contul curent in lei: incaseaza o creanta de la clienti (20.000.000) aport la capital in suma de 30.000.000 lei, subventii de exploatare incasate (2000.000 lei), credite pe termen lung, primite 50.000.000 lei; plati catre furnizori (20.000.000), plati la buget pentru T.V.A.10.000.000; plati catre asociatii si actionari pentru dividente 1000.000 lei, plati pentru chirii la utilaje 12.000.000.

■ Societatea incaseaza de la banci pentru disponibilul din cont dobanzi in valoare de 10.000.000 lei, si de asemenea are de platit pentru imprumuturile primite dobanzi in valoare de 1000.000 lei.

■ Societatea incaseaza in contul de la banca in devize, de la clienti la termene diferite urmatoarele valori: 000 $ cu un curs de 32.500 lei la data aparitiei creantei, iar incasarea o face in 2 transe: 2.500 $ cu un curs de 32.000 lei/$, si 2.500 $ cu un curs de 33.000 lei/$.

Societatea plateste prin contul de la banci in devize catre un furnizor suma de 4.000 $ la un curs de 32.000 lei/$ la data aparitiei datoriei. Plata se face in doua rate, astfel:

2.000 $ la un curs de 32.500 lei/$;

2.000 $ la un curs de 31.500 lei/$.

■ Societatea plateste prin contul de la banci in devize catre un furnizor suma de 4.000 $ la un curs de 32.000 lei/$ la data aparitiei datoriei. Plata se face in doua rate, astfel:

2.000 $ la un curs de 32.500 lei/$;

2.000 $ la un curs de 31.500 lei/$.

■ Se efectueaza urmatoarele cheltuieli din contul bancar, plata unui transport efectuat de terti, 2.000.000 lei, plata unui furnizor de materiale, 10.000.000 lei, plata unor cheltuieli de telefon, 2.000.000 lei, plata unei reparatii ce afecteaza o perioada de 2 ani.(000.000 lei).

11. OPERATII PRIVIND CREDITELE BANCARE PE TERMEN SCURT

■ Societatea contracteaza cu BCR un credit pe termen scurt de 50.000.000; din care 2000.000 lei se plateste direct un furnizor; 2000.000 lei se vireaza in contul curent. Dobanda datorata 40%. Creditul nu poate fi achitat la termenul prevazut in contract, ceea ce duce la majorarea dobanzii cu 10%. Se achita creditul restant si dobanda aferenta.

■ Societatea contracteaza cu o banca din strainatate un credit de 10.000 $, garantat de stat pentru achizitionarea unor instalatii, la cursul zilei de 32.000 lei/$. Rambursarea se face in 2 rate, astfel: rata I, 000 $ la cursul de 33.000 lei/$ si rata a II-a, 000 $ la cursul de 31.500 lei/$. Dobanda datorata 15%, care se plateste odata cu rata a II-a

12. OPERATII BANESTI IN NUMERAR SI ALTE VALORI DE TREZORERIE

■ Societatea efectueaza prin casierie urmatoarele operatii:

Incasari prin casierie:

- se ridica bani de la banca pentru diverse plati 000.000 lei:

- se incaseaza de la clienti o creanta:

- aport in numerar adus de asociati:

- se restituie avansul de trezorerie neutilizat:

- se efectueaza incasari in numerar din vanzarea marfurilor:

Plati prin casierie:

-depunerea numerarului la banca:

- plata in numerar a furnizorilor:

- plata avansului (chenzina I):

- plata salariilor la lichidare:

- plata ajutoarelor materiale:

- avansuri de trezorerie:

- plata chiriei pe luna curenta:

■ Se procura timbre fiscale si postale cu plata in numerar in suma de 1.500.000 lei , (1.300.000 timbre postale si 200.000 timbre fiscale) care se folosesc in corespondenta expediata (pentru timbrele postale).

■ Societatea procura pe baza de factura, bilete de tratament si odihna 4.000.000 lei care se achita dintr-un avans de trezorerie. Aceste bilete se distribuie salariatilor si se suporta din fondul de asigurari sociale (75%) si de salariati (25%) cu retinere pe statul de plata.

■ Se procura bilete de calatorie pe CFR in valoare de 000.000 lei cu plata dintr-un avans de trezorerie. Din acesta 4.000.000 lei se utilizeaza pentru transportul in interes de serviciu a salariatilor, iar diferenta se vinde salariatilor, cu incasare prin casierie.

13. OPERAtII DE PLATI DIN ACREDItive SI DIN AVANSURI DE TREZORERIE

■ In cadrul operatiilor de aprovizionare cu valori materiale, furnizorul solicita sa i se deschida un acreditiv pentru a fi sigur de incasarea valorii bunurilor vandute. Pentru aceasta, societatea deschide un acreditiv la banca sa pentru suma de 50.000.000 lei. In baza acestui acreditiv furnizorul expediaza societatii o instalatie in valoare de 3000.000 lei TVA 19%, plus cheltuielile de transport de 3.000.000 lei TVA 19%. Dupa efectuarea platii diferenta ramasa neconsumata din acreditive se anuleaza.

■ Pentru efectuarea unui import de portocale din Israel, furnizorul solicita deschiderea unui acreditiv in devize. Ca urmare a acestei solicitari firma de import din tara, deschide la BCR un acreditiv in devize, de 6.000 $ la cursul de 32.000 lei/$. In urma deschiderii acreditivului furnizorul livreaza 40 tone de portocale 100 $/tona in total 4.000 $ x 32.000 lei/$ = 128.000.000. La valoarea marfii se adauga cheltuieli de transport pe parcurs extern 200 $ x 32.000 lei/$ = 6.400.000 lei. In vama se platesc taxe vamale 10%, comision vamal 0,5%, TVA 19%. La achitarea furnizorului cursul dolarului creste la 32.500 lei/$. Soldul acreditivului neconsumat se anuleaza trecandu-se in contul curent in devize. Acreditivul se actualizeaza la noul curs al dobanzii dupa care se face plata furnizorului.

■ Se acorda unui salariat un avans in suma de 000.000 lei pentru diferite cheltuieli pe care le are de efectuat: pentru protocol 1.000.000 lei, pentru transportul salariatilor intr-o excursie 2.000.000 lei, cheltuieli postale 1.000.000 lei, tichete de calatorie metrou 500.000 si diferenta de 500.000 lei se restituie la casierie. Toate aceste cheltuieli se justifica cu acte anexate la un decont ce se intocmeste de salariat.

■ Se acorda unui salariat un avans in valuta de 500 $ cu un curs de 32.000 lei/$ = 16.000.000 lei. Se justifica cu acte pentru cheltuielile efectuate pentru protocol 200 $, restul se restituie la casierie. La restituirea sumei cursul dolarului este de 32.500 lei/$.

III. TESTE GRILA

1. Trezoreria reprezinta:

a) totalitatea operatiilor banesti si financiare pe care le efectueaza institutiile bancare in scopul asigurarii mijloacelor banesti necesare desfasurarii normale a activitatii sale;

b) totalitatea operatiilor banesti si financiare pe care le efectueaza o unitate economica in scopul asigurarii mijloacelor banesti necesar desfasurarii normale a activitatii sale;

c) totalitatea operatiilor de creditare efectuate de institutiile bancare catre agentii economici;

d) totalitatea operatiilor banesti si financiare pe care le efectueaza institutiile bugetare in scopul asigurarii creditelor necesare desfasurarii normale a activitatii;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

2. In structura trezoreriei se cuprind:

a) titlurile de plasament; b) disponibilitatile banesti;

c) alte valori de trezorerie; d) b, c; e) a, b, c.

3. Titlurile de plasament reprezinta:

a) titluri de valoare achizitionate de societate in vederea revanzari lor la preturi mai mari si obtinerii unor castiguri financiare;

b) titluri de valoare cumparate in scopuri fiscale;

c) titluri de valoare sau valori imobiliare cumparate in scopuri comerciale;

d) titluri de valoare cumparate in vederea pastrarii lor in societate;

e) nici un raspuns nu este corect.

4. In structura titlurilor de plasament se cuprind:

a) actiuni proprii rascumparate pentru a fi redistribuite salariatilor, vandute la bursa sau reducerii capitalului;

b) actiuni achizitionate in vederea revanzarii lor;

c) obligatiuni emise si rascumparate;

d) obligatiuni;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

Actiunea reprezinta:

a) titlu de participare emis de o societate pe actiuni care atesta participarea detinatorului la capitalul societatii;

b) titlu de plasament care dau dreptul detinatorului obtinerii de venituri sub forma de dobanzi;

c) titlu de plasament emis de o societate pe actiuni care atesta participarea detinatorului la capitalul societatii;

d) titlu de valoare care da dreptul detinatorului de a primi dividente;

e) toate raspunsurile nu sunt corecte.

6. Obligatiunea reprezinta:

a) titlu de valoare emis de o societate comerciala pentru a obtine un imprumut de la posesorul obligatiei;

b) titlu de plasament care confera posesorului un venit sub forma de dobanda;

c) titlu de participare care confera posesorului un venit sub forma de dobanda;

d) titlu de plasament care confera posesorului un venit sub forma de dividente;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

7. Disponibilitatile banesti au urmatoarea structura:

a) disponibilitatile banesti in lei si valuta aflate in conturile de la banca;

b) disponibilitatile banesti in lei si valuta aflate in casieria unitatii;

c) creditele pe termen scurt acordate prin conturi separate de imprumut;

d) cecurile si efectele comerciale depuse la banci pentru incasare sau scontare;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

8. In structura altor valori de trezorerie se cuprind:

a) timbrele fiscale si postale;

b) tichete si bilete de calatorie;

c) bilete de tratament si odihna;

d) bonuri (cantitati fixe) pentru carburanti si lubrifianti;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

9. Efectul comercial reprezinta:

a) un inscris care prevede obligatia unei persoane (debitor) de a plati sau de a face sa se plateasca unei alte persoane (creditor) o suma de bani la un termen (scadenta) si la un loc de plata;

b) un titlu de credit care prevede obligatia de a plati la scadenta o anumita suma de bani;

c) un inscris care prevede obligatia unei persoane numita creditor de a plati altei persoane numita debitor o suma de bani la scadenta;

d) un inscris care prevede obligatia de a plati o suma de bani de o persoana (debitor) altei persoane (creditor) in orice moment la solicitarea creditorului;

e) nici un raspuns nu este corect.

10. Acreditivul reprezinta:

a) suma separata in contul platitorului si tinuta la dispozitia unui furnizor, la unitatea bancara la care platitorul isi are contul in vederea efectuarii de plati pentru aprovizionarile efectuate;

b) suma separata in contul platitorului si tinuta la dispozitia unui client, la unitatea bancara la care platitorul isi are contul pentru efectuarea de plati pentru aprovizionarile efectuate;

c) suma separata in contul platitorului si tinuta la dispozitia unui furnizor, la unitatea bancara la care furnizorul isi are contul in vederea efectuarii de plati pentru aprovizionarile efectuate;

d) suma separata in contul platitorului si tinuta la dispozitia institutiilor financiare pentru efectuarea de plati fiscale;

e) nici un raspuns nu este corect.

11. Biletul la ordin este:

a) un instrument de plata prin care o persoana numita beneficiar se obliga sa plateasca unei alte persoane numita emitent o suma de bani la scadenta;

b) un instrument de plata prin care o persoana numita tragator se obliga sa plateasca unei alte persoane numita tras o suma de bani la scadenta;

c) un instrument de plata prin care emitentul se angajeaza sa plateasca beneficiarului o suma de bani la scadenta;

d) un titlu de credit creat de emitent in calitate de debitor care se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta sau la prezentarea beneficiarului;

e) nici un raspuns nu este corect.

12. Care din documentele prezentate reprezinta un efect de comert?

a) cecul;    b) chitanta; c) ordin de plata;

d) bilet la ordin; e) toate raspunsurile sunt corecte.

13. Dintre elementele de trezorerie se constituie provizioane de depreciere pentru:

a) avansurile de trezorerie;    b) disponibilitatile aflate in acreditive;

c) disponibilitatile aflate in casierie; d) disponibilitatile aflate la banci;

e) titluri de plasament;

14. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date?

a) 503 = 5121 - se cumpara actiuni cu plata prin banca;

b) 627 = 5121 - servicii platite bancii pentru procurarea actiunilor;

c) 5121 = % - vanzarea actiunilor la un pret mai mare decat

503 pretul de cumparare si incasarea lor prin banca;

7642

d) % = 503 - vanzarea actiunilor la un pret mai mic decat

5121 pretul de cumparare si incasarea lor prin banca;

6642

e) toate raspunsurile sunt corecte.

1 Care din urmatoarele formule contabile nu corespund explicatiei date?

a) 461 = 161 - se emit actiuni si se constituie creanta;

b) 5121 = 461 - se incaseaza creanta prin casieria unitatii;

c) 505 = 5121 - se rascumpara actiunile emise anterior;

d) 161 = 505 - anularea actiunilor rascumparate;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

16. Ce semnificatie are formula contabila:

a) anularea actiunilor rascumparate;

b) rascumpararea obligatiunilor emise anterior;

c) anularea obligatiunilor rascumparate si stingerea imprumutului;

d) emiterea obligatiunilor si constituirea imprumutului;

e) nici un raspuns nu este corect.

17. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date?

a) 667 = 1681 - inregistrarea dobanzii aferente obligatiunilor emise;

b) 161 = 506 - anularea obligatiunilor rascumparate si stingerea imprumutului;

c) 506 = 5121 - rascumpararea obligatiunilor emise;

d) % = 161 - emisiuni de obligatiuni cu prima;

e) 5311 = 461 - incasarea obligatiunilor prin banca.

18. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date?

a) 461 = 161 - emiterea obligatiunilor si constituirea imprumutului;

b) 505 = 5121 - rascumpararea obligatiunilor emise;

c) 666 = 1681 - inregistrarea dobanzii aferente imprumutului din

emisia de obligatiuni;

d) 161 = 505 - anularea obligatiunilor si stingerea imprumutului;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

19. Dupa functia contabila contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt" este:

a) un cont de pasiv;    b) un cont bifunctional;

c) un cont de activ;    d) un cont de datorii pe termen scurt;

e) nici un raspuns nu este corect.

20. Ce semnificatie are formula contabila:

a) inregistrarea primelor de rambursare aferente obligatiunilor emise;

b) amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor;

c) emisiuni de obligatiuni cu prime de rambursare;

d) includerea pe cheltuieli a obligatiunilor emise cu prima de rambursare;

e) nici un raspuns nu este corect.

21. Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila:

a) plata ulterioara prin contul de la banca a actiunilor achizitionate;

b) plata ulterioara prin casierie a actiunilor achizitionate;

c) plata imediata a actiunilor achizitionate;

d) plata imediata prin casierie a actiunilor achizitionate;

e) nici un raspuns nu este corect.

22. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date?

a) 5112 = 4111 - primirea de la un client a unui cec;

b) 5113 = 413 - primirea de la un client a unui efect de plata acceptat;

c) 5114 = % - depunerea la banca a cecului si a efectului

5112 comercial pentru scontare ;

5113

d) % = 5114 - incasarea in contul curent a cecului si a

efectului comercial si retinerea comisionului bancar;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

23. Dupa functia contabila contul 5121 "Conturi la banci in lei" este:

a) un cont de activ;

b) un cont de pasiv;

c) un cont bifunctional;

d) un cont rectificativ al disponibilitatilor banesti;

e) nici un raspuns nu este corect.

24. Ce semnifica urmatoarea formula contabila:

a) incasarea prin casierie a unei creante de la un client;

b) incasarea prin contul bancar a unei creante de la un client incert;

c) incasarea prin contul bancar a unei sume de bani de la debitori diversi;

d) incasarea prin contul bancar a unei creante de la clienti;

e) nici un raspuns nu este corect.

2 Ce semnifica urmatoarea formula contabila:

a) venituri din dobanzi aferente imprumuturilor acordate;

b) dobanzi de incasat pentru disponibilul din cont ;

c) dobanzi de platit pentru creditul primit ;

d) nici un raspuns nu este corect;

e) toate raspunsurile sunt corecte;

26. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date?

a) 5121 = 456 - aport in lei prin contul bancar din partea actionarilor;

b) 5121 = 162 - credit pe termen lung primit in contul bancar;

c) 401 = 5121 - plata prin contul bancar a datoriei fata de furnizor;

d) 457 = 5121 - plata dividentelor cuvenite actionarilor prin contul bancar;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

27. Suma de 10.000.000 lei virata de un client dar care nu a aparut in extrasul de cont se inregistreaza in contabilitate prin formula contabila:

a) 5125 = 418 10.000.000; b) 4111 = 5125 10.000.000;

c) 5124 = 4111 10.000.000; d) 5125 = 4111 10.000.000;

e) nici un raspuns nu este corect.

28. Care este documentul cu care se asigura evidenta operativa a incasarilor si platilor fara numerar?

a) registrul de casa;    b) extrasul de cont;

c) registrul jurnal;    d) ordinul de plata;

e) nici un raspuns nu este corect;

29. Care este documentul cu care se asigura evidenta operativa a incasarilor si platilor in numerar prin casierie?

a) registrul de casa;    b) registrul jurnal; c) extrasul de cont;

d) dispozitia de plata / incasare catre casierie;

e) nici un raspuns nu este corect.

30. Care din urmatoarele formule contabile nu sunt in concordanta cu explicatia data?

a) 401 = 5121 - plata unui furnizor de imobilizari;

b) 4423 = 5121 - plata TVA catre bugetul statului;

c) 5121 = 7411 - incasarea unei subventii pentru investitii;

d) 612 = 5121 - plata unor sume reprezentand chirii;

e) 624 = 5121 - plata unui transport de bunuri efectuat de terti.

31. Care este semnificatia urmatoarei formule contabile:

a) plata unui furnizor din contul bancar;

b) plata unui furnizor de imobilizari dintr-un credit pe termen scurt;

c) plata unui furnizor direct din creditul pe termen scurt;

d) primirea in contul curent a unui credit pe termen scurt;

e) nici un raspuns nu este corect.

32. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date?

a) 5121 = 5191 - primirea in contul bancar a unui credit pe termen scurt;

b) 666 = 5198 - dobanda datorata pentru creditul pe termen scurt;

c) 5191 = 5121 - restituirea catre banca a creditului pe termen scurt;

d) 5198 = 5121 - plata dobanzii datorate pentru creditul pe termen scurt;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

33. Ce semnifica urmatoarea formula contabila:

a) primirea unui credit pe termen scurt;

b) plata creditului nerambursat la termen;

c) plata la termen a creditului pe termen scurt;

d) credite nerambursate la termen si trecute la credite restante;

e) nici un raspuns nu este corect.

34. Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila:

666=5198

a) dobanda aferenta creditului pe termen scurt;

b) dobanda aferenta creditului pe termen lung si mediu;

c) dobanda aferenta imprumuturilor si datoriilor asimilate;

d) dobanzi de platit aferente imprumuturilor primite;

e) nici un raspuns nu este corect.

3 Care din urmatoarele formule contabile sunt in concordanta cu explicatia data?

a) 5311 = 4111 - incasarea unei creante prin casierie;

b) 5311 = 456 - aport in numerar adus de actionari;

c) 5311 = 542 - restituirea unui avans de trezorerie neutilizat;

d) 5311 = 707 - incasarea in numerar din vanzarea marfurilor;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

36. Care din urmatoarele formule contabile nu corespund explicatiei date?

a) 401 = 5311 - plata prin banca a unei datorii catre furnizor;

b) 425 = 5311 - plata salariilor la sfarsitul lunii prin casierie;

c) 421 = 5311 - plata avansului la salarii;

d) 612 = 5311 - plata unui transport de persoane prin casierie;

e) nici un raspuns nu este corect.

37. Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila:

423 = 5311

a) plata unui avans privind ajutoarele materiale;

b) plata salariului la sfarsitul lunii (lichidarea);

c) plata prin casierie a ajutoarelor materiale;

d) plata unui avans de trezorerie;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

38. Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila:

5314 = 4111

a) incasarea de la clienti a unei creante in lei;

b) incasarea prin contul bancar a unei creante in valuta;

c) incasarea de la un debitor a unei creante in valuta;

d) incasarea prin casierie a unei creante de la clienti in devize;

e) nici un raspuns nu este corect.

39. Care este semnificatia urmatoarelor formule contabile:

a) se ridica bani de la banca;

b) se face plata prin casierie a unei sume de bani;

c) se incaseaza prin contul de la banca o suma de bani;

d) se depune in contul bancar o suma de bani prin casierie;

e) nici un raspuns nu este corect.

40. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date:

a) 5321 = 5311 - procurarea de timbre postale si fiscale prin casierie;

b) 401 = 5311 - plata unui furnizor din avansuri de trezorerie;

c) 626 = 5321 - utilizarea timbrelor postale pentru corespondenta;

d) 625 = 542 - plata unor cheltuieli de deplasare prin casierie;

e) toate raspunsurile sunt corecte.   

41. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date?

a) 542 = 5311 - se acorda un avans de trezorerie;

b) 5323 = 542 - se procura bilete de calatorie CFR din avansul de trezorerie;

c) 625 = 5323 - se consuma biletele CFR pentru transportul salariatilor;

d) 5311 = 5323 - biletele de calatorie vandute salariatilor cu incasarea prin casierie;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

42. Dupa functia contabila contul 541 " Acreditive" este:

a) cont de pasiv;    b) cont bifunctional;

c) cont de activ;    d) cont de active circulante banesti;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

43. Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila:

5411 = 5191

a) deschiderea unui acreditiv din disponibilul existent in contul bancar;

b) utilizarea sumelor din acreditiv pentru plata unui credit pe termen scurt ;

c) deschiderea unui acreditiv din disponibilul existent in casierie;

d) deschiderea unui acreditiv in lei dintr-un credit pe termen scurt obtinut de la banca;

e) nici un raspuns nu este corect.

44. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date?

a) 5412 = 5121 - deschiderea unui acreditiv in devize din contul curent in lei;

b) 5411 = 5121 - deschiderea unui acreditiv din disponibilul

existent in contul bancar;

c) 401 = 5121 - plata unui furnizor de marfa din acreditiv;

d) 404 = 5411 - plata unui furnizor de imobilizari din acreditiv;

e) toate inregistrarile sunt corecte.

4 Care din urmatoarele formule contabile nu sunt in concordanta cu explicatia data?

a) se plateste un furnizor extern in valuta cu diferenta nefavorabila de curs valutar intre momentul inregistrarii datoriei si momentul platii:

b) se depune la banca pentru incasarea unui efect comercial:

c) se face plata unui furnizor de marfuri dintr-un acreditiv:

d) se incaseaza prin casierie o creanta de la un client:

e) se face plata unor ajutoare materiale prin casieri:

46. Care din urmatoarele formule contabile sunt in concordanta cu explicatia data?

a) 542 = 5311 000.000 - acordarea unui avans de trezorerie unui salariat;

b) 623 = 542 000.000 - justificarea avansului prin cheltuieli

efectuate de protocol;

c) 623 = 4281 2.000.000 - cheltuieli de protocol efectuate

peste avansul primit;

d) 4281 = 5311 2.000.000 - plata sumei catre salariat pentru cheltuieli de

protocol efectuate peste avans;

e) toate inregistrarile sunt corecte.

47. Care din urmatoarele formule contabile nu corespund explicatiei date?

a) 542 = 5314 16.000.000 (500$ x 32.000lei) avans acordat in valuta;

b) 623 = 542 6.400.000 (200$ x 32.000 lei) cheltuieli efectuate

pentru protocol;

c) 5314 = % 9.750.000

542 9.600.000 (300$ x 32.000 lei)

765 150.000 (300$ x 500 lei) - restituirea avansului in valuta

neconsumat cu diferenta favorabila;

d) 624 = 542 000.000 - cheltuieli postale efectuate din avansul de trezorerie;

e) nici un raspuns nu este corect.

48. Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila:

6864 = 593

a) constituirea de provizioane pentru deprecierea obligatiunilor;

b) constituirea de provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii;

c) constituirea de provizioane pentru deprecierea actiunilor;

d) constituirea de provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise;

e) toate raspunsurile sunt corecte.

49. Ce semnificatie are urmatoarea formula contabila:

a) anularea provizionului privind deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate;

b) anularea provizionului privind deprecierea obligatiunilor ramase fara obiect;

c) anularea provizionului privind deprecierea actiunilor;

d) anularea provizionului privind deprecierea actiunilor proprii;

e) nici un raspuns nu este corect.

Raspunsuri la teste grila: