Delimitari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si datoriile contingente

Delimitari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli si datoriile contingente

v     Definitie

Provizionul pentru riscuri si cheltuieli este o datorie a carei marime sau scadenta este incerta. Aceasta definitie distinge fundamental provizionul pentru riscuri si cheltuieli de provizionul (reducerea) pentru depreciere, acesta din urma fiind considerat o simpla ajustare de valoare a unui activ (element rectificativ al unui activ). Provizioanele se deosebesc de celelalte datorii, cum sunt cele fata de furnizori, fata de salariati etc. prin aceea ca, in cazul celor din urma, sumele si scadentele sunt negociate si cunoscute de parti.

v     Recunoastere

In Capitolul 2 s-a definit datoria ca fiind o obligatie actuala a unei intreprinderi ce decurge din evenimente anterioare si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. Obligatia care da nastere unei datorii, implicit unui provizion pentru riscuri si cheltuieli, poate fi una legala (prin lege sau contract) sau o obligatie asumata unilateral de catre intreprindere. De exemplu, prin actiunile ei de-a lungul unei perioade de timp, intreprinderea indica tertelor parti ca accepta anumite responsabilitati si, in acelasi timp, creeaza asteptari din partea acelor parti ca va onora acele responsabilitati. O obligatie asumata poate fi aceea a unei retele de hoteluri care, prin campanii de publicitate, a accentuat faptul ca va returna contravaloarea serviciilor care nu au satisfacut asteptarile clientilor sai. Fara a exista o obligatie legala in acest sens, intreprinderea a creat asteptarea din partea publicului ca isi va tine promisiunea, iar probabilitatea ca pretul unor servicii sa fie restituit exista. Provizionul va fi constituit, deci, la nivelul celei mai bune estimari, pe baza experientei.

Reamintim ca, pentru recunoasterea unui provizion pentru riscuri si cheltuieli in situatiile financiare, este necesar ca el sa indeplineasca cele doua criterii de recunoastere a datoriilor si anume: iesirea de beneficii economice din intreprindere sa fie probabila si sa existe posibilitatea unei evaluari credibile. In situatia in care conditiile de recunoastere nu sunt indeplinite, obligatia nu va fi recunoscuta ca provizion pentru riscuri si nu va fi inregistrata in contabilitate. Totusi, daca probabilitatea iesirii beneficiilor viitoare nu este neglijabila, apare o datorie contingenta, care trebuie descrisa in note.

v     Exemple   

Cazurile in care este necesara constituirea provizioanelor sau prezentarea datoriilor contingente sunt numeroase. Cele mai frecvente exemple sunt legate de litigiile in curs, de amenzile si penalitatile probabile ca urmare a controalelor fiscale aflate in desfasurare, despagubirile, daunele si alte datorii incerte. De asemenea, se constituie provizioane sau se prezinta datorii contingente pentru produsele vandute cu perioada de garantie, pentru costurile generate de restructurarea intreprinderilor, pentru cele implicate de remedierea unor probleme de poluare a mediului, a caror rezolvare este ceruta de lege etc.

v     Evaluare

Estimarea provizionului va fi facuta pe baza unor factori cum sunt: experienta unor tranzactii similare; aprecierile conducerii intreprinderii sau pe baza dovezilor suplimentare aduse de evenimentele care au avut loc ulterior datei incheierii exercitiului (de exemplu, intre 31 decembrie si data la care consiliul de administratie autorizeaza emiterea situatiilor financiare catre actionari si terti). La fiecare sfarsit de exercitiu, are loc o revizuire a estimarilor, fapt care poate conduce la diminuarea sau la majorarea soldului provizioanelor.

v     Tratament fiscal

Data fiind incertitudinea care planeaza asupra evaluarii si scadentei provizioanelor, regimul lor fiscal este distinct de regimul celorlalte datorii. Astfel, deductibilitatea lor fiscala nu este recunoscuta decat in cazurile si in cuantumul prevazute expres de lege (cazul provizioanelor pentru garantii acordate clientilor). Majoritatea provizioanelor constituite in cursul exercitiului nu sunt deductibile in acel exercitiu, ci ulterior, cand suma si scadenta devin certe. Acest fapt este interpretat de catre unii contabili ca fiind sinonim cu lipsa lor de utilitate. Din punct de vedere contabil, insa, constituirea provizioanelor este necesara pentru obtinerea unui rezultat contabil real, care sa nu fie supraevaluat, element esential pentru evitarea decapitalizarii intreprinderii prin distribuirea unor dividende fara acoperire.