EXPERTIZA CONTABILA IN MATERIE PENALA - URMARIREA PENALA

EXPERTIZA CONTABILA IN MATERIE PENALA - URMARIREA PENALA

ORGANELE DE CERCETARE PENALA

Urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor identificabile faptuitorilor si stabilirea raspunderii acestora pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea lor in judecata.

Urmarirea penala se efectueaza de catre:

procurori

organele de cercetare penala, respectiv, organele de cercetare ale politiei si organele de cercetare speciala (ofiteri anume desemnati pentru instrumentarea cazurilor infractionale din structurile armatei, Ministerului Administratiei si Internelor, servicii de informatii)

Organul de urmarire penala in activitatea sa este obligat:

sa stranga probele necesare pentru aflarea adevarului si lamurirea cauzei sub toate aspectele in vederea justei solutionari a acesteia.

sa explice invinuitului sau inculpatului dupa caz si celorlalte parti aflate in cauza drepturile lor procesuale.

sa stranga date cu privire la imprejurarile care au determinat, inlesnit sau favorizat savarsirea infractiunii precum si o multitudine de alte date care sa serveasca la solutionarea cauzei.

In desfasurarea urmaririi penale, organul de urmarire penala dispune asupra actelor si masurilor procesuale luate prin emiterea de ordonante.

Supravegherea actelor de urmarire penala se exercita de catre procuror, care conduce si controleaza activitatea de cercetare penala a politiei si a altor organe.

Urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror in urmatoarele infractiuni care pot constitui obiectiv al expertizei contabile si anume:

a)      subminarea economiei nationale. Fapta unei persoane de a se folosi in savarsirea infractiunii de o unitate de interes public ori de a impiedica activitatea normala a acesteia, daca aceasta fapta este de natura sa submineze economia nationala, ori a produs pagube importante economiei nationale.

b)      compromiterea unor interese de stat, care consta in distrugerea, alterarea ori ascunderea unui document in care sunt stabilite drepturi ale statului roman in raport cu o putere straina, daca fapta este de natura sa compromita interesele de stat.

c)      comunicarea de interese false, care consta in comunicarea sau raspandirea prin orice mijloace, de stiri, date sau informatii false, ori de documente falsificate daca fapta este de natura sa aduca atingere sigurantei statului sau relatiilor internationale ale Romaniei.

d)      divulgarea secretului care pericliteaza siguranta statului. Divulgarea unor documente sau a unor date care constau in secrete de stat ori a altor documente sau date de catre cel care le cunoaste datorita activitatii de serviciu in conditiile in care fapta este de natura sa puna in pericol siguranta statului.

e)      neglijenta in pastrarea secretului de stat, care are drept consecinta distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat precum si neglijenta care a dat prilej altei persoane sa afle un asemenea secret, daca fapta este de natura sa aduca atingere intereselor statului.

Actele de constatare incheiate de organul de control

Obligatia sa procedeze la luarea de declaratii de la faptuitor si de la martorii care au fost de fata la savarsirea infractiunilor si sa intocmeasca procesul verbal de constatare despre imprejurarile concrete ale savarsirii acestora o au:

a)      Organele inspectiilor de stat si ale unitatilor de interes public pentru infractiunile care constituie incalcari ale dispozitiilor si obligatiilor a caror respectare o controleaza aceste organe potrivit legii;

b)      Organele de control si cele de conducere ale administratiei publice pentru infractiuni savarsite in legatura cu serviciul de catre cei aflati in subordinea ori sub controlul lor. Aceste organe de inspectie si de control au dreptul sa retina corpurile delicte, sa procedeze la evaluarea pagubelor si sa efectueze orice alte acte potrivit legilor lor de organizare si functionare.

Actele incheiate se inmaneaza procurorului in cel mult trei zile de la descoperirea faptei ce constituie infractiune in afara de cazul cand legile speciale dispun altfel (cu referire la termen). In caz de infractiuni flagrante organul inspectiilor de stat si de control al administratiei publice au obligatia sa instiinteze de indata procurorul cu privire la faptuitor si sa remita acestuia lucrarile efectuate si mijlocul material de proba respectiv procesele verbale incheiate in decursul activitatii lor privind fapta infractiunii.

Supravegherea exercitata de procurori in activitatea de urmarire penala

In exercitarea supravegherii exercitarii legii in activitatea de urmarire penala, procurorul vegheaza ca orice infractiune sa fie descoperita si orice infractor sa fie tras la raspundere penala. De asemenea procurorul supravegheaza ca nici o persoana sa nu fie urmarita penal fara sa existe indicii temeinice ca acesta a savarsit o fapta infractionala prevazuta de legea penala.

Procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala a politiei si a altor organe speciale de cercetare penala si supraveghere ca actele de urmarire penala sa fie efectuate cu respectarea dispozitiilor legale.

Sesizarea organelor de urmarire penala

Organul de urmarire penala poate fi sesizat in urmatoarele modalitati:

a)      Plangere penala care reprezinta incunostintarea scrisa facuta de o persoana sau de o unitate de interes public careia i s-a cauzat o vatamare prin infractiune. In general plangerea trebuie sa cuprinda numele, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, indicarea faptuitorului daca este cunoscut si mijloacele de proba pe care se intemeiaza plangerea.

b)      Denuntul este incunostintarea facuta de catre o persoana sau de catre o unitate de interes public despre savarsirea unei infractiuni. Denuntul scris se semneaza de denuntator, iar cel oral se semneaza intr-un proces verbal de catre organul in fata caruia a fost facut.

c)      Cercetarea organului competent urmata de sesizarea speciala cand legea prevede ca inceperea urmaririi penale nu poate avea loc fara o sesizare speciala, aceasta se face in scris si se semneaza de organul de politie competent care este obligat sa instiinteze procurorul sau organul special de cercetare penala si sa ia masuri sa nu dispara urmele infractiunii, corpurile delicte si orice alte mijloace de proba.

Persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste invinuit atat timp cat nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.

Actiunea penala se pune in miscare de procurori prin ordonanta care cuprinde:

Data si locul intocmirii

Numele si calitatea celui care o intocmeste

Cauza la care se refera

Obiectul masuri procesuale

Temeiul legal al acestuia

Date cu privire la persoana inculpatului

Fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridica a acesteia

Semnatura celui care a intocmit ordonanta.

In cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare, cercetarea penala este considerata terminata si in acest sens organul de cercetare inainteaza procurorului dosarul cauzei insotit de un referat cu privire la fapta care a format obiectul punerii in miscare a actiunii penale, persoana inculpatului si ultima incadrare juridica a faptei sale.

De asemenea referatul organului de cercetare penala cuprinde si unele date suplimentare asa cum ar fi:

mijloacele materiale de proba si masurile luate referitor la ele in cursul cercetarii penale cu indicarea locului in care se afla;

masurile asiguratorii privind reparatiile civile (sechestru asupra bunurilor personale) sau executarea pedepsei amenzii luate in cursul cercetarii penale;

eventualele cheltuieli judiciare efectuate in timpul cercetarii (eventuale expertize);

Dupa primirea dosarului trimis de organele de cercetare penala, procurorul procedeaza la verificarea acestuia si se pronunta. Daca constata ca au fost respectate conditiile legale care garanteaza aflarea adevarului, ca urmarirea penala este completa, cu probele aferente legal administrate, procedeaza astfel:

cand din dosarul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta trebuie sa raspunda penal, da rechizitoriu prin care pune in miscare actiunea penala si dispune trimiterea in judecata;

da ordonanta prin care:

a)      claseaza, scoate de sub urmarire sau inceteaza urmarirea penala dupa caz;

b)      suspenda urmarirea penala atunci cand constata existenta unor cauze de suspendare a urmaririi.

Rechizitoriul cuprinde:

data si locul intocmirii;

numele si calitatea celui care-l intocmeste;

cauza la care se refera;

obiectul actului sau masuri procesuale si temeiul legal al acestuia;

date referitoare la persoana inculpatului;

fapta retinuta in sarcina inculpatului;

incadrarea juridica a faptei;

probele pe care se bazeaza invinuirea;masura preventiva luata si durata acesteia (inchisoarea);

dispozitii de trimitere in judecata;

numele persoanelor care trebuie citata in instanta cu precizarea lor in proces si locul unde pot fi citate.

In cazul in care urmarirea penala este efectuata direct de procurori, rechizitoriul va cuprinde si urmatoarele date suplimentare:

mijloacele materiale de proba si masurile luate referitor la ele in cursul cercetarii penale precum si locul unde acestea se afla;

masurile asiguratorii privind reparatiile civile sau executarea pedepsei amenzii luate in cursul cercetarii penale;

eventualele cheltuieli judiciare efectuate in cursul urmaririi penale (expertiza)

Rechizitoriul reprezinta actul de sesizare a instantei de judecata.