CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
Consideratii generale privind procesul civil
Potrivit Constitutiei Romaniei orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor a libertatilor si intereselor sale legitime.
Persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica printr-un act administrativ sau nesolutionarea in termen legal a unei cereri este indreptatit sa obtina recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.
Definitie
Procesul civil este activitatea desfasurata de instanta, partile aflate in litigiu, organul de cercetare si alte organe sau persoane care participa la infaptuirea justitiei in pricinile civile precum si raporturile dintre acesti participanti in vederea realizarii sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti sau altor titluri executorii conform procedurii stabilita de lege.
Procesele privind drepturile juridice civile, comerciale, de munca, administrative si de alta natura civila se judeca de catre instanta.
Aflarea adevarului presupune ca toate pricinile ce se judeca sa fie stabilite asa cum s-au petrecut in realitatea lor si in acest sens judecatorii sunt datori sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a descoperii adevarul si pentru a preveni orice greseala in cunoasterea faptelor, iar probele sa fie apreciate de judecator potrivit convingerii sale intime.
In categoria probelor administrate in procesele civile se include si expertiza contabila.
Pentru declansarea unui proces civil este necesara introducerea unei actiuni civile.
Actiunea civila este mijlocul legal prin care o persoana cere instantei judecatoresti recunoasterea sau realizarea dreptului sau prin incetarea piedicilor puse in exercitarea sa de o alta persoana sau printr-o despagubire corespunzatoare.
Actiunea civila presupune trei elemente:
partile
obiectul
cauza actiunii civile
PARTILE in actiunile civile sunt:
a. persoana interesata in apararea dreptului sau obiectiv nesocotit sau incalcat de catre o alta persoana;
b. persoana care a tulburat exercitiul normal al dreptului subiectiv;
c. terte persoane.
Persoanele nominalizate la literele a) si b) au denumiri specifice conform diferitelor faze ale procesului civil si anume:
reclamant si parat in faza de judecare in fond;
apelant si intimat in faza apelului;
reclamant si intimat in faza recursului;
contestatar si intimat in faza contestatiei in anulare;
revizuent si intimat in faza de revizuire a unei hotarari judecatoresti;
creditor si debitor in faza executarii silite a unei hotarari judecatoresti.
In forma cea mai simpla, procesul civil are loc intre cele doua parti din proces respectiv intre reclamant si parat.
Uneori si alte persoane au interes sau legaturi cu raportul juridic ce a generat procesul.
In acest caz pentru ca hotararea ce se va pronunta sa aiba efect si asupra lor, legea permite in anumite imprejurari participarea acestora la procesul inceput.
Partile din proces respectiv reclamante si parate au posibilitatea sa cheme in cadrul procesului si late terte persoane sub forma de:
chemari in judecata
chemari in garantie
aratarea sau indicarea titularului dreptului.
Chemarea in judecata si a altor persoane are in vedere acele ipoteze in care tertul chemat ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
Chemarea in garantie este admisibila atunci cand partea care ar cadea in pretentie s-ar putea intoarce impotriva altei persoane cu o cerere de despagubire sau de chemare in garantie.
Aratarea sau indicarea titularului dreptului se poate face numai de parat printr-o cerere motivata in conformitate cu prevederile Codului de procedura civila potrivit caruia "paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va pute arata pe acele in numele caruia a detinut lucru sau a exercitat dreptul daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului"
OBIECTUL actiunii civile consta in ceea ce se cere prin actiunea introdusa respectiv pretentia reclamantului: plata unei sume de bani, constatarea unui drept , protejarea unui interes.
CAUZA actiunii civile este:
temeiul juridic al cererii respectiv fundamentul legal al dreptului pe care una din partile il invoca impotriva celeilalte parti (temeiul de drept)
neintelegerea sau conflictul care exista intre reclamant si parat cu privire la temeiul dreptului subiectiv (temeiul de fapt sau motivele)
scopul catre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara
Cauza actiunii civile trebuie sa indeplineasca o serie de conditii si anume:
sa existe;
sa fie reala;
sa fie licita;
sa fie morala.
Realizarea justitiei
La aparitia unui conflict din circuitul civil justitia se infaptuieste prin instante judecatoresti si alte organe cu activitate jurisdictionala (arbitraje) prevazute de lege.
Instanta judeca toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale , de munca, administrative si altele de natura civila pentru care legea nu stabileste o alta competenta.
Actele procesului civil
Procesul civil se concretizeaza intr-un complex de acte procedurale intocmite astfel:
a. actele partilor aflate in litigiu:
cererea de chemare in judecata formulata de reclamant
intampinarea formulata de parat
cererea reconventionala formulata de parat cand si acesta vine cu pretentii impotriva hotararii judecatoresti
b. actele instantei de judecata:
incheierile de sedinta
hotararea judecatoreasca
dispozitia de comunicare a hotararii judecatoresti
dispozitia de punere in executare a hotararii judecatoresti.
c. actele altor participanti la proces:
raportul de expertiza intocmit de expert
depozitia de martor
d. actele organelor auxiliare justitiei:
dovezile de comunicare a actelor de procedura
procesele verbale de luare la cunostinta a masurilor asiguratoare
e. actele de executare ale executorilor judecatoresti.
In functie de natura lor actele pot fi:
judiciare care se indeplinesc in fata instantei asa cum sunt:
interogatoriul partilor
depozitiile martorilor
pronuntarea hotararii judecatoresti
extrajudiciare care se indeplinesc in cadrul procesului civil dar in afara instantei cum este cazul:
expertizelor;
somatiilor;
actelor de executare silita.
Masurile asiguratorii
Prin masurile asiguratorii instanta urmareste prevenirea disparitiei sau degradarii bunului in legatura cu care s-a nascut litigiu, iar atunci cand in discutie sunt actiunile personale, diminuarea activului patrimonial.
Prin masurile asiguratorii se intelege posibilitatea recunoasterii reclamantului de a solicita instantei masuri de indisponibilizare si conservare menite sa impiedice pe parat sa distruga sau sa-i instraineze bunul ce constituie obiectul litigiului sau activul patrimonial cand obiectul litigiului este o suma de bani.
Masurile asiguratorii sunt:
sechestru judiciar;
sechestrul asigurator;
poprirea asiguratorie.
Sechestru judiciar consta in indisponibilizarea bunului si numirea de catre instanta a unei persoane careia i se incredinteaza pe timpul cat dureaza procesul, bunul in litigiu spre pastrare si conservare.
Sechestrul judiciar se aplica asupra unui bun anume determinat si care face obiectul litigiului intre parti.
Sechestru asigurator consta in indisponibilizarea unor cantitati de bunuri mobile ale paratului, bunuri ce urmeaza sa fie executate silit pentru realizarea creantei reclamantului (creditorului) in situatia in care acesta castiga procesul iar paratul devenit debitor nu-si exercita obligatia de buna voie. bunurile asupra carora se instituie sechestrul asigurator fac parte din patrimoniu paratului dar nu formeaza obiect al litigiului.
Poprirea asiguratorie costa in indisponibilizarea prin hotararea instantei a sumelor de bani sau a altor titluri de credit pe care debitorul le are de primit de la un tert care ii este datornic pentru ca ulterior in baza titlului executoriu obtinut creditorul sa-si indestuleze creanta din aceasta suma prin validarea popririi.
Cauza judiciara si dezbaterile orale in timpul procesului civil de la pornire pana la definitiva rezolvare se materializeaza in incheieri de sedinte.
Incheierea de sedinta nu este altceva decat un proces verbal al celor petrecute in sedinta, costituind o oglinda scrisa a dezbaterilor orale care permite sa se urmareasca evolutia procesului si solutionarea sa.
Solutionarea litigiului cu care a fost investita instanta civila se face pe baza de probe.
Codul de procedura civila reglementeaza ca mijloace de proba inscrisurile, declaratiile martorilor, recunoasterea (marturisirea), interogatoriu precum si proba din raportul de expertiza.
Expertiza in general ca mijloc de proba in diverse domenii de natura tehnica, medico-legala, contabila etc., este reglementata in Codul de procedura civila (art.201 - 214) si constituie drept comun in materie si prin diferite legi speciale asa cum este cazul expertizei contabile care este reglementata prin OG 65/1994 aprobata prin L42/1995 cu modificarile ulterioare.
Conform prevederilor art.201 din Codul de procedura civila se poate recurge la expertiza ori de cate ori pentru lamurirea unor imprejurari de fapt este necesar sa se cunoasca si parerea unor specialisti.
In consecinta instanta poate dispune efectuarea expertizei atunci cand este concludenta ca proba atat in litigiile din procesele civile cat si cele in materie comerciala.
Sunt situatii cand expertiza este expres prevazuta de lege ca obligatorie sub sanctiunea anularii unor hotarari luate fara expertiza asa cum sunt cazurile stipulate de Legea societatilor comerciale 31/1990 referitoare la expertizele privind:
evaluarea aporturilor in natura a actionarilor sau asociatilor
avantajele rezervate fondatorilor
operatiunile incheiate de fondatori in contul societatilor pe actiuni sau in comandita pe actiuni in cazul in care nu poate fi intrunita in adunarea constitutiva majoritatea legala
expertiza pentru stabilirea valorii aportului in natura daca se infiinteaza o societate cu raspundere limitata cu asociat unic.
In materia reorganizarii si lichidarii judiciare reglementate de L 64/1995 judecatorul sindic are latitudinea sa desemneze persoane de specialitate intre care pot fi si experti care sa-l ajute in indeplinirea atributiunilor.
Numirea si nivelul retribuirii acestor specialisti se supun aprobarii judecatorului sindic (cu acordul comitetului creditorilor) si sunt platite din averea debitorului (societatea falimentara intrata in incapacitate de plata).
Efectuarea expertizei contabila este necesara si poate fi dispusa de instanta conform prevederilor art. 201 Cod de procedura civila, in situatia in care in lamurirea faptelor ce formeaza obiectul unui proces sau a legaturilor dintre anumite imprejurari invocate de parti si acele fapte sunt necesare cunostinte din domeniul financiar contabilitate. Cunostintele de specialitate ale expertului contabil ajuta judecatorul sa descopere adevarul si astfel se asigura o solutionare justa a cauzei.
Obiectivele expertizei contabile in materie civila pot consta in diverse litigii cu caracter civil asa cum ar fi: asocieri in participatie dintre societatile comerciale si dintre societati si persoane fizice, operatiuni de vanzare - cumparare cu imobile (tranzactii imobiliare), operatiuni de mandat, contracte de servicii, partaje etc.
Expertiza in materie comerciala se efectueaza intr-o gama larga de litigii de aceasta natura care pot fi grupate astfel:
litigii intre comercianti sau intre comerciant si un particular privind operatiuni comerciale. In aceste spete expertizele pot avea ca obiect neintelegeri privind o afacere cu marfuri sau operatiuni in comision, operatiuni de banca (sconturi acordate, remiteri de efecte comerciale spre incasare, emiteri de CEC-uri), contractele comerciale de aprovizionari cu bunuri, servicii si lucrari, contracte de asociere in participare pentru realizarea unor activitati in comun.
litigii in materie de societati comerciale. In aceste spete expertizele pot avea ca obiect:
stabilirea partii din profit ce se cuvine unui actionar, asociat sau manager
raspunderea civila a managerului fata de asociati, terti sau stat pentru faptele sale.
gestiunea patrimoniala frauduloasa a societatii daca sunt banuieli fondate pe grave neregularitati.
litigii in materia asigurarilor. In acest domeniu expertiza se efectueaza pentru a stabili valoarea bunurilor asigurate la data producerii unei calamitati. Se pot face expertize si in situatia cand exista suspiciuni ca asiguratul a avut un interes direct sa provoace un eveniment extraordinar asa cum este cazul incendiilor sau sa participe la inscenarea unui furt.
litigii in materie de moratorii si de concordat juridic
Moratoriu a) amanare pe o anumita perioada a platii datoriilor unui debitor acordata acestuia de catre instanta de judecata inainte sau dupa declararea lui in stare de faliment.
b) amanare cu caracter general a platii unei datorii acordata de lege pe o anumita perioada in care exista imprejurari speciale, asa cum ar fi: razboi, calamitati naturale, crize economice etc.
Concordat: conventie incheiata de un comerciant cu creditorii sai prin care acesta obtine o reducere a datoriei sau o amanare a platii.
In aceste litigii expertiza este necesara pentru a se stabili cauzele incetarii platilor si daca activul depaseste valoarea pasivului (averea materiala este mai mare decat datoriile) prin verificarea registrelor si a bilantului contabil.
Obiectivul unei astfel de expertize poate viza si regularitatea tinerii si reflectarii tranzactiilor comerciale in registre, natura si cauza juridica a creantelor creditorului precum si realizarea lor.
litigii in caz de faliment. In cazul societatilor intrate in incapacitate de plata, expertiza poate fi dispusa pentru a stabili situatia materiala a falitului prin inventarierea si evaluarea bunurilor din avere.
Expertiza contabila in litigiile civile si comerciale se efectueaza urmare:
propunerii de catre partile aflate in litigiu si in aceste situatii instanta trebuie sa o admita.
dispunerii din oficiu de catre instanta dupa punerea in discutia prealabila a partilor.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1483
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved