Forma contului

Forma contului

Contul prezinta o arhitectura concreta care ajuta la contabilizarea operaliunilor economico-financiare printr-un sistem bine definit, dand posibilitatea furnizarii de informalii cat mai usor in legatura cu fiecare element patrimonial. Cea mai cunoscuta forma a contului este cea a literei 'T'.

Dupa cum se observa, litera T are doua parti, prin care sunt contabilizate cresterile si micsorarile generate de operaliunile economico-financiare pentru fiecare element patrimonial.

Aceasta forma inglobeaza urmatoarele reguli de sistematizare a informaliilor:

a. intr-o parte este inregistrat existentul initial si cresterile elementului patrimonial in cursul unui exerciliu;   

b. in cealalta parte se inregistreaza reducerile de valoare a unui element patrimonial in cursul unui exercitiu financiar.

In functie de continutul elementelor patrimoniale, aceste reguli functioneaza diferit:

a. pentru bunuri economice existentul initial este contabilizat in partea stanga;

b. pentru conturile de drepturi i obligatii existentul initial se contabilizeaza in parte a dreapta.

Exemplu:

Elementul patrimonial'Stocuri' prezinta urmatoarele informatii: - existent initial: 4.000 lei;

- achizitii in cursul exercitiului financiar: 10.000 lei;

- consumuri interne: 8.000 lei. s

- existent final: 6.000 lei.

Comentarii:

- existentul initial este contabilizat in partea stanga a contului;

- cresterile de valoare - achizitiile sunt contabilizate in partea stanga;

- reducerile de valoare - consumurile sunt contabilizate in partea dreapta;

- existentul final este prezentat tot in partea stanga.

Observatie: pentru echilibrarea valorica a unui cant, in practica valoarea existentului final este prezentat in partea dreapta.

Aceste reguli de contabilizare sunt aplicate in cazul bunurilor economice, dar in cazul conturilor de drepturi si obligatii acestea sunt in sensul diametral opus: existentul initial se prezinta in partea dreapta, cresterile de valoare in partea dreapta, micorarile de valoare in partea stanga, iar existentul initial in partea dreapta. Observatia pentru conturile de drepturi si obligatii se mentine si in aceasta situatie, adica acesta este prezentat in partea stanga.

Din cele prezentate mai sus se poate atribui contului urmatoarea definitie: acesta este procedeul specific metodei contabilitatii prin care sunt inregistrate operatiunile economico-financiare, prin calculul si controlul valoric si cantitativ al unui element patrimonial in cursul unui exercitiu financiar.