CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
Contabilitatea marfurilor si a ambalajelor
1. Scurt istoric BCR
Banca Comerciala Romana se organizeaza ca societate pe actiuni, cu un capital social subscris de12.000.000.000 lei, din care 7.000.000.000 lei varsat
Capitalul initial varsat de 7.000.000.000 lei se asigura de Banca Nationala a Romaniei din fondurile existente in bilantul ie la expozitia ``fondul de reevaluare a stocului de metale pretioase``.
Pentru desfasurarea operatiunilor in valuta se spune la dispozitia Bancii Comerciale Romane, din rezerva valutara, un fond de 40.000.000 dolari S.U.A.
In perioada in care statul este actionar unic, atributiile legale ale edunarii generale a actionarilor vor fi indeplinite de Consiliul imputernicitilor statului.
Structura organizatorica, numarul si structura de personal, statul de functii, criteriile de studii si stagiu pentru functiile specifice banci, atat pentru administratia centrala, cat si pentru unitatile subordinate, se stabilesc de Consiliul de administratie al Bancii Comerciale Romane.
Nivelul de salarizare pentru administratia centrala este cel prevazut in Legea nr.57/1974, anexa nr.544/1990.
Personalul care trece de la Banca Nationala a Romaniei la Banca Comerciala Romana se considera transferat in interesul serviciului.
Banca Comerciala Romana isi incepe activitatea la 1 decembrie 1990.
Activul si pasivul, care se preiau de Banca Comerciala Romana de la Banca Nationala a Romaniei, se stabilesc prin protocol pe baza bilantului contabil de la 30 noiembrie 1990.
Cheltuielile ce se efectueaza pana la 30 noiembrie 1990, necesare organizarii si functionarii Bancii Comerciale Romane, se suporta de Banca Nationala a Romaniei. Anexa face parte integranta din prezenta hotarare.
1.1. Dispozitii generale:
Banca Comerciala Romana se organizeaza, potrivit legii, ca societate pe actiuni si functionaza in baza prezentului statut.
In cuprinsul acestui statut Banca Comerciala Romana este denumita banca.
Sediul central al bancii este in Bucuresti.Banca isi desfasoara activitatea prin sucursale, filiale, agentii si reprezentate, in tara strainatate, pe baza aprobarii Consiliul de administratie al bancii.
Durata de activitate a bancii este de 99 ani de la data emiterii autorizatiei de functonare de catre Banca Nationala a Romaniei, cu posibilitatea extinderii acestei perioade.
Banca isi inceteaza activitatea dupa regulile societatilor comerciale, la prprunerea Consilul de administratie al bancii si Adunarii generale a actionarilor.
Banca are ca obiect de avtivitate atragerea si formarea de depozite banesti, in lei si valuta, de la personae fizice si juridice, din tara si strainatate, acordarea de credite pe termen scurt, mediu si lung, efectuarea de servicii bancare, operatiuni pentru activitatea de comert exterior si alte operatiuni bancare, potrivit legii.
1.2.Capitalul si fondurile bancii
Capitalul social subscris de stat este de 12.000.000.000 lei, reprezentat prin 2.400.000 actiuni a 5.000 lei fiecare, putindu-se emite si titluri cumulative.
Capitalul social varsat la infiintarea bancii este in suma de 7.000.000.000 lei.
Actiunile ce vor fi emise pentru majorarea capitalului nu pot avea valoarea nominala mai mica decat cea initiala si vor putea fi transmite persoanelor fizice si juridice din tara si strainatate.Adunarea generala a actionarilor va fixa cuantumul noilor emisini si criteriile de subscriere.
Actiunile sunt indivizibile, iar banca nu recunoaste decat un singur proprietar pe fiecare actiune.
Daca sunt mai multi proprietary indivizi asupra unei actiuni, acestia vor trebui sa delege o singura persoana pentru a exercita dreptul derivand din proprietatea ei.
Banca va evidenta in registrul actionarilor, dupa caz, numele, prenumlele, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative si va lelibera certeificate de proprietate, sub semnatura a doi membri ai Consiului de administratie.
Actiunile pot fi nominative sau la purtator, forma acestora urmand a fi stabilita de Consiliul de administratie al bancii. Actiunile sunt purtatoare de dividende, determinate in raport cu profitul realizat de banca, care vor fi distribuite actionarilor, annual, dupa incheierea si aprobarea bilantului contabil de catre Adunarea generala a actionarilor.
Detinerea de actiuni inseama implicit acceptarea statutului bancii si hotararilor Adunarii generale a actionarilor.
Pentru desfasurarea activitatii sale, banca constituie urmatoarele fonduri:
Fondurile bancii se constituie, potrivit reglementarilor lagale, din profitul anual si pot fi utilizate, cu aprobarea Adunarii generale a actionarilor, pentru finantarea unor actiuni economice, financiare, valutare si de alta natura, in care banca este interesata, precum si pentru acoperirea unor pierderi.
1.3.Operatiunile bancii
Banca efectueaza operatiuni bancare si financiare in tara si in strainatatea, pentru contul sau propriu, al clientilor bancii - personae fizice sau juridice - in numele unor institutii sau in colaborarea cu acestea, precum si orice alte ectivitati premise de reglamentarile legale in vigoare.
1.4.Conducerea bancii
Conducerea si administrarea bancii sunt asigurate de:
Adunarea generala a actionarilor;
Consiliul de administratie;
Comitetul de credit;
Presedinte si vicepresedinti
1.5.Dispozitii finale si tranzistorii
Prevedirile prezentului statut se completeaza cu dispozitiile Legii privind societatile comerciale, de la data intrarii in vigoare a acesteia.
Anul financiar al bancii incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al fiecarui an calendaristic.
Consiliul de administratie al bancii va asigura intocmirea, la termenele stabilite, a bilantului contabil, a contului de profit si pierderi, precum si a darii de seama anuale, pe care le prezinta Adunarii generale a actionarilor.
Dupa aprobarea de catre Adunarea generala a actionarilor a bilantului, contului de profit si pierderi, acestea se publica Monitorul Oficial si presa
2. CONTABILITATEA MARFURILOR
2.1. Dispozitii generale
Sistemul informational economic reprezinta un ansamblu organizat de informatii economice complexe, care se obtin prin preluarea datelor furnizate de anumite surse si care sunt necesare pentru organizarea, conducerea si desfasurarea activitatii economice.
Principala functie a sistemului informational economic este aceea de a furniza informatiile necesare cunoasterii activitatii economice in vederea luarii deciziilor pe toate treptele organizatorice.
Activitatiile economice sociale si sistemul informational economic se delimiteaza in timp si in spatiu. Delimitarea in timp se realizeaza pe perioade de gestiune sau exercitii economico - financiare. Delimitarea in spatiu se face in cadrul unor verigi organizatorice ale economiei nationale numite unitati patrimoniale.
Importanta sistemului informational economic consta in faptul ca organizarea si conducerea activitatii economice la nivelul microintreprinderilor presupune cunoasterea permanenta a starii si functionarii unitatilor patrimoniale, cunoastere ce se realizeaza cu ajutorul sistemului informational economic. Conducerea in general si conducerea activitatii economice nu este considerata numai o arta in care intuitia joaca un rol insemnat in luarea deciziilor, ci care e stiinta de sine statatoare. Sistemul informational ne ajuta sa observam modul de utilizare a resurselor, sa sesizam si sa examinam critic deficientele existente si sa punem in valoare efectele pozitive.
Informatia economica reprezinta o comunicare, o stire sau mesaj ce contine elemente noi de cunoastere a unor stari, a unor situatii sau a conditiilor de manifestare a anumitor fenomene sau procese economice din trecut, prezent sau viitor. Informatiile reprezinta elemente noi in raport cu alte cunostinte prealabile. Ele prezinta interes pentru primitor, sporindu-i gradul de cunoastere despre fenomenele si procesele ce formeaza mediul inconjurator.
Expresiile concrete, suportul pe baza carora se obtin informatiile poarta denumirea de date. Datele sunt reprezentate prin diferite cuvinte, cifre, sunete, semne, imagini, culori, etc.
La randul lor datele isi au suportul material intr-o serie de mijloace, materiale sau tehnice, care se numesc purtator de date. Ei au calitatea de a conserva, stoca si restituii datele.
Principalii purtatori de date sunt documentele economice,diferite registre,anumite situatti si purtatorii tehnic de date,benzi si cartele perforate,benzi si discuri magnetice,dischete,microfilme,CDR-uri atc.
Informatiile referitoare la operatiile economice consemnate in documentele justificative sunt inregistrate in ordine cronologica si sistematica in registrele de contabilitate.
In conformitate cu prevederile art.20 alin.1 din Legea Contabilitatii nr.82/1991 republicata principalele registre care se folosesc in contabilitat sunt:
a.) Registrul jurnal
b.) Registrul inventar
c.) Cartea mare
a.) Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu utilizat pentru inregistrarea prin articole contabile,in mod cronologic a operatiunilor patrimoniale.Documentul cuprinde in mod obligatoriu date privind operatiile patrimoniale inregistrate in contabilitate privitoare lafelul,numarul si data documentului justificativ,sumele partiale si totale,explicatii,conturile corespondente debitoare si creditoare si suma aferenta operatiunii inregistrate.
b.) Registrul inventar este un document contabil obligatoriu, intocmit cu ocazia inventarierii patrimoniului in care se inregistreaza pe baza listelor de inventariere toate elementele patrimoniale de activ si pasiv grupate conform posturilor din bilantul contabil potrivit "Nomenclatorului privind modelele registrelor si formularelor tipizate comune privind activitate financiara si contabila", registrul inventar cuprinde urmatoarele elemente:
Este de precizat ca inainte de a fi utilizate registrul jurnal si registrul inventar se numeroteaza, se sigileaza si se inregistreaza la organul fiscal teritorial. Odata inregistrate ele pot fi admise ca proba in justitie in cazul litigiilor, falimentului sau in orice alte situatii.
c.) Cartea mare este documentul contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar operatiile contabile inscrise in registrul jurnal direct sau prin regruparea pe conturi corespondente, stabilindu-se la sfarsitul fiecarei luni situatia fiecarui cont respectiv soldul initial, rulaje debitoare si creditoare si soldurile finale. Ea sta la baza intocmirii balantei de verificare.
Se intocmeste lunar intr - un exemplar, servind la inregistrarea sistematica a miscarii elementelor patrimoniale.
Pentru fiecare cont in parte vom avea:
- fisa pentru debitul contului - detaliaza rulajul debitor pe toate conturile creditoare corespondente (din timpul lunii).
- fisa pentru creditul contului - detaliaza rulajul creditor pe toate conturile debitoare corespondente (din timpul lunii).
Toate cele trei registre contabile nu circula in afara societatii comerciale, ele fiind arhivate in cadrul acesteia.
2.2. Verificarea, circulatia, pastrarea si reconstituirea documentelor
Inainte de a fi inregistrate in contabilitate documentele de evidenta contabila sunt supuse unor verificari de forma si de fond in scopul depistarii unor eventuale erori ce au putut surveni in momentul intocmirii lor.
Verificarea de forma se refera la urmatoarele aspecte:
folosirea documentului corespunzator naturii operatiei patrimoniale consemnate;
completarea tuturor rubricilor cerute de document;
in cazul documentelor intocmite in mai multe exemplare se urmareste ca pe toate exemplarele sa fie inscrise aceleasi elemente;
preluarea exacta a cantitatilor, preturilor si corectitudinea calculelor efectuate;
existenta datei si a semnaturilor persoanelor imputernicite cu intocmirea si aprobarea efectuarii operatiei patrimoniale consemnata in document.
Verificarea de fond are in vedere necesitatea, oportunitatea, realitatea, legalitatea si economicitatea operatiilor consemnate in documente.
Atat verificarea de forma cat si ceea de fond se realizeaza de persoane altele decat cele care le-au intocmit.
Dupa verificarea, documentele corect intocmite, se inregistreaza in contabilitate, iar cele necorespunzatoare se inapoieaza compartimentelor care le-au intocmit, pentru a fi completate sau corectate.
Pentru circulatia rationala a documentelor de evidenta contabila, in cadrul unitatii patrimoniala se recomanda a se intocmii grafice de circulatie a documentelor care trebuie sa cuprinda in principiu:
Dupa inregistrarea in contabilitate documentele de evidenta contabila se indosarieaza iar la sfarsitul exercitiului financiar se predau la arhiva unitatii, unde vor fi pastrate timp de 10 ani cu incepere de la data incheierii exercitiului in cursul caruia au fost intocmite cu exceptia bilantului contabil si a statelor de salarii care se pastreaza timp de 50 ani. La arhivare documentele se pastreaza in forma lor originala grupate in functie de natura operatiunilor si ordine cronologica.
Conform art. 26 din legea contabilitatii nr. 82/91 republicata in caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua masuri de reconstituire in termen de maxim 30 zile de la constatare. Responsabilitatea reconstituirii documentelor contabile revine administratorului, ordonatorului de credite sau alte persoane care au obligatia gestionarii patrimoniului. Reconstituirea presupune emiterea unui nou document pe care se va face mentiunea "reconstituit" inlocuind documentul pierdut cu numar si data. Daca ulterior documentul original pierdut se gaseste acesta va fi valabil iar documentul reconstituit se anuleaza.
2.3. Contabilitatea marfurilor si ambalajelor
Marfurile sunt bunurile achizitionate din afara unitatii pentru a fi vandute in aceeasi stare,fara prelucrare suplimentara.In contabilitatea microintreprinderilor sunt asimilate marfurilor:
Pe traseul producator - consumator, marfurile parcurg 2 stadii si anume:
circulatia cu ridicate a marfurilor - care consta in achizitionarea de produse in cantitati mari de la producator sau alti furnizori in scopul revanzarii acestora catre alte unitati comerciale, indeosebi celor de vanzare cu amanuntul;
circulatia cu amanuntul a marfurilor - care consta in vanzarea marfurilor consumatorilor individuali, precum si unor unitati pentru consumul gospodaresc.
In cadrul unitatilor cu amanuntul se conduce evidenta analitica global-valorica atat la nivel de unitate, cat si pe magazine, iar in cadrul acestora pe gestiuni cu ajutorul raportului de gestiune zilnic sau periodic.
Contabilitatea sintetica a marfurilor la unitatile cu amanuntul se organizeaza prin folosirea inventarului permanent sau intermitent.
La unitatile comerciale de desfacere a marfurilor cu amanuntul se recomanda evidenta marfurilor la pertul cu amanuntul, care se poate utiliza in doua variante:
pretul cu amanuntul fara TVA, care este format din costul de achizitie plus adaosul comercial. Adaosul comercial este suma destinata sa acopere cheltuielile comerciantului si sa asigure obtinerea unui profit.
Pretul cu amanuntul cu TVA, care este format din costul de achizitie plus adaosul comercial plus TVA.
La unitatile comerciale cu amanuntul se considera cost de achizitie pretul de cumparare reflectat in facturile furnizorilor, iar cheltuielile de transport aferente intrarilor de marfuri se reflecta intr-un cont distinct de diferente de pret si care se vor include in cheltuieli pe masura vanzarii marfurilor. Acest mod de evaluare se impune din ratiuni practice, intrucat este dificilsa se recalculeze pretul de cumparare a marfurilor intrate in functie de cheltuielile de transport, avand in vedere marea varietate de sortimente de marfuri intrate in cantitati si la preturi diferite.
Pretul cu amanuntul se poate reduce sau majora, dupa caz, prin reducerea sau majorarea corespunzatoare a adaosului comercial, operatii care se fac pe baza inventarului de schimbare a preturilor. Este permisa reducerea pretului pana la cel mult costul efectiv de achizitie, daca se constata ca o astfel de operatie este justificata sau oportuna.
Contabilitatea marfurilor se realizeaza cu ajutorul conturilor:
371 "Marfuri";
378 "Diferente de pret la marfuri";
381 "Ambalaje";
4428 "TVA neexigibila";
607 "Cheltuieli privind marfurile";
707 "Venituri din vanzarea marfurilor".
Contul 371, cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de marfuri. Este un cont activ.
In debitul contului se inregistreaza:
valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate (401, 408);
valoarea la pret de inregistrare a marfurilor reprezentand aportul in natura al actionarilor si asociatiilor (456);
valoarea marfurilor aduse de la terti (401);
valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor si pasarilor, vandute ca atare (301);
valoarea la pret de inregistrare a produselor finite transferate magazinelor proprii de desfacere (345);
valoarea la pret de inregistrare a marfurilor primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (456);
valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate in plus la inventar si a celor primite cu titlu gratuit (607, 758);
valoarea adaosului comercial si taxa pe valoarea adaugata neexigibila, in situatia in care evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul (378, 4428).
In creditul contului se inregistreaza:
valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune prin vanzare si lipsurile la inventar (607);
valoarea la pret de inregistrare a marfurilor trimise la terti (371);
valoarea adaosului comercial si a taxei pe valoarea adaugata neexigibila aferenta marfurilor iasite din gestiune (378, 4428);
valoarea la pret de inregistrare a marfurilor livrate societatilor din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (456);
valoarea donatiilor si pierderilor din calamitati (658).
Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei.
Spre deosebire de intrarile de stocuri, la evaluarea iesirilor de stocuri apar insa dificultati, deoarece aceste stocuri provin din intrari diferite, ale caror preturi pot varia. Metodele utilizate in acest scop sunt diferite si conduc, fiecare , la rezultate diferite.
Se practica mai frecvent trei metode de evaluare a iesirilor de stocuri si anume:
1) Metoda FIFO (first in, first out - primul intrat, primul iesit
Conform acestei metode, stocurile iesite se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari sau al primului lot. Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al urmatorului lot, in ordine cronologica.
Aceasta metoda prezinta dezavantajul ca, in perioada de inflatie, conduce la un profit brut mai mare si la o valoare de inventar finala mai ridicata. De aici rezulta ca inteprinderea va plati fiscului impozite mai ridicate.
2) Metoda LIFO ( last in , first out - ultimul intrat, primul iesit)
Aceasta metoda presupune evaluarea bunurilor iesite la costul de productie sau de achizitie al ultimei intrari. Stocurile iesite se considera ca apartinand ultimului lot intrat in depozit si vor fi evaluate la costul acestuia. In continuare iesirile de bunuri se considera ca apartinand lotului precedent.
Prin folosirea acestei metode se ajunge la o apropiere a costurilor celor mai recente operatii la rezultatele perioadei. Metoda LIFO pezinta dezavantajul ca in perioada de inflatie duce la o diminuare a profitului net de exploatare.
3) Metoda costului mediu ponderat -CMP
Aceasta metoda consta in evaluarea cantitatii consumate la un cost mediu determinat fir dupa fiecare intrare (cumparare), fie la sfarsitul lunii (global), conform relatiei:
unde: VSi - valoarea stocului initial ( a ultimului stoc ) ;
VI - valoarea intrarii;
CSi - cantitatea din stocul initial ( ultimul stoc );
CI - cantitatea intrata.
Metoda costului mediu ponderat este o metoda mai apropiata de realitate, dar greoaie, necesitand multe calcule.
Toate de la trei metode conduc la determinarea valorii cu care sz descarca gestiunea de materii prime si marfuri.
Contul 378, diferenta de pret la marfuri. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta adaosului comercial aferent marfurilor din unitatile comerciale.
In creditul contului se inregistreaza:
valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune (371).
In debitul contului se inregistreaza:
valoarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din gestiune (371).
Soldul contului reprezinta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei.
Contul 4428, TVA neexigibila.Cont care poate avea fie functie contabila de activ fie de datorii, in functie de situatia existenta.Acest cont evidentiaza TVA neexigibila rezultata din vanzarile si cumpararile de bunuri cu plata in rate, TVA inclusa in pretul de vanzarecu amanuntul in cazul unitatilor care tin evidenta marfurilorla acest pret si care devine TVA colectata in momentul vanzarii marfurilor respective, TVA aferente cumararilor si vanzarilor de bunuri in baza avizului de insotire a marfii si care devine deductibila respectiv colectata la primirea sau la emiterea facturii fiscale etc.Este un cont bifunctional.
In creditul contului se inregistreaza:
TVA aferenta marfurilor din unitatile comerciale cu amanuntul (371).
In debitul contului se inregistreaza:
TVA aferenta vanzarilor de marfuri din unitatile comerciale cu amanuntul (371).
Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata neexigibila.
Contul 607, cheltuieli privind marfurile. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor privind marfurile.
In debitul contului se inregistreaza:
valoarea marfurilor vandute, constatate lipsa la inventariere, depreciate ireversibil (371);
valoarea marfurilor aflate la terti pentru care au fost emise documentele de vanzare sau constatate lipsa la inventariere (371.).
In cazul in care evidenta se tine la pret prestabilit' conturilor de stocuri li se asociaza cele care evidentiaza diferentele intre costul de productie si prtul prestabilit:
- pentru costul de cumparare al marfurilor vandute:
607 (cheltuiel privind marfurile)= 371 (marfuri)
Daca evidenta stocurilor se tine la pret de vanzare, inregistrarea devine:
607 (cheltuiel privind marfurile)= 371 (marfuri)
378 (diferente de pret la marfuri)
Contul 707, venituri din vanzarea marfurilor. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor din vanzarea marfurilor.
In creditul contului se inregistreaza:
pretul de vanzare a marfurilor vandute clientilor (411);
pretul de vanzare a marfurilor pentru care nu s-a intocmit facturi (418);
sumele incasate in numerar din vanzarea marfurilor (531).
Contul 381, ambalaje. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de ambalaje. Este un cont de activ.
In debitul contului se inregistreaza:
valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor achizitionate (401, 408);
valoarea ambalajelor reprezentand aportul in natura al actionarilor si asociatiilor (456);
valoarea ambalajelor aduse de la terti (401);
valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);
valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor constatate plus de inventar si a celor primite cu titlu gratuit (608, 758);
valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor realizate din productie proprie (711).
In creditul contului se inregistreaza:
valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor vandute ca atare (371);
valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor vandute si lipsurile constatate la inventar (608);
valoarea ambalajelor trimise la terti (358);
valoarea la pret de inregistrare a mabalajelor livrate societatilor din grup, alte societati legate de participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);
valoarea donatiilor si a pierderilor din calamitati (671).
Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor existente in stoc la sfarsitul perioadei.
Pentru verificarea inregistrarilor corecte in contabilitate a operatiunilor patrimoniale se intocmeste lunar balanta de verificare.
Contabilitatea generala are la baza norme unitare privind organozarea si conducerea acesteia prevazute in lege care are caracter obligatoriu pentru toate unitatile patrimoniale avand ca obiectiv principal furnizarea informatiilor necesare atat pentru necesitatile proprii cat si in relatiile acestora cu asociatii sau actionarii, clienti, furnizori, banci, organe fiscale si alte persoane juridice si fizice.
Marfurile, respectiv bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea revanzarii se cuprind in cadrul stocurilor.
La intrare in patrimoniu a marfurilor se inregistreaza in contabilitate la costul de achizitie.
Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a marfurilor se poate face la preturi de inregistrare, cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie. Diferentele de pret astfel stabilite la intrarea marfurilor, respectiv in patrimoniu se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite cat si asupra stocurilor.
Repartizarea diferentelor de pret asupra marfurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:
Soldul initial al Diferente de pret aferente in-
diferentelor de pret + trarilor in cursul perioadei
Coeficient cumulat de la inceputul anului
de = .
repartizare Soldul initial al stocurilor Valoarea intrarilor in cursul
la pret de inregistrare + perioadei la pret de inregistrare,
cumulat de la inceputul anului
Acest coeficient se inmulteste cu valoarea marfurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate.
Inventarul intermitent, care poate fi aplicat in unitatile patrimoniale din categoria microintreprinderilor, consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarieri stocurilor la finele perioadei. In acest caz iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor si valoarea stocurilor finale determinate pe baza inventarierii.
Controlul concordantei inregistrarilor gestiunii cu ceea din contabilitate se face periodic. Aceasta metoda se aplica in principal pentru evidenta marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul si pentru alte bunuri in cazul unitatilor care nu au dotarea tehnica corespunzatoare. Pe masura dotarii cu tehnica de calcul unitatile vor trece la utilizarea metodei cantitativ-valorice.
Pentru deprecierea stocurilor de marfuri, materii prime, materiale, obiecte de inventar si alte bunuri materiale precum si al productiei in curs de executie de regula la finele exercitiului cu ocazia inventarierii se constituie provizioane pe seama cheltuielilor.
2.3.1. Inventarierea marfurilor
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului fiecarei unitati si cuprinde toate elementele patrimoniale, precum si bunurile detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice.
Inventarierea reprezinta ansamblul prin care se constata existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv cantitativ si valoric sau numai valoric dupa caz existente in patrimoniul unitatii la data care aceasta se efectueaza.
Inventarierea se efectueaza la locurile de existenta, de depozitare sau de pastrare a bunurilor prin numarare, cantarire, masurare sau prin alte mijloace de determinare a existentei faptice a acestora.
Toate bunurile inventariate, grupate pe gestiuni si categorii de bunuri se inscriu in liste de inventariere, care se semneaza de catre persoanele imputernicite sa efectueze inventarierea.
Diferentele intre soldurile scriptice corespunzatoare bunurilor respective si stocurilor constatate cu ocazia inventarierii se inregistreaza in contabilitate ca plusuri sau minusuri de inventar dupa efectuarea in prealabil a compensarilor admise de regula numai in cazurile in care riscul de confuzie intre acestea pentru aceasi perioada de gestiune.
3.Partea practica
Grupa 37. "MARFURI
Marfurile sunt bunurile pe care unitetea le cumpara in vederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii.
Din aceasta gupa fac parte urmatoarele conturi sintetice de gradul l:
Contul 371. "Marfuri"
Contul 378. "Diferente de pret la marfuri"
Contul 371. "Marfuri"
Tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de marfuri. Este cont de activ. Soldul reprezinta existentul la pret de inregistrare la sfarsitul perioadei de gestiune:
Exemple privind corespondentele contului 371:
Inregistrarea marfurilor:
a.) De la furnizori cu factura
371 30.000
4426 57.00
b.) De la furnizori fara factura
la sosirea facturii
11.900
19.00
c.) din avansuri trezorerie
d.) De la sociati prin aport in natura
5.000
e.) De la terti in cazul prelucrarii sau reconditionarii si evaluate la cost de achizitie
400.00
si pentru prelucrarea, costul manoperei
% = 401 4.760
in cazul reconditionarii costul manoperei furnizorului
11.900
f.) Prin transferate de la materii prime
371 = 301 10.000
g.) Plus la inventar
371 = 607 5.000
h.) Donatii cu titlu gratuit
371 = 7582 5.000
i.) Valoarea adaosului comercial si a TVA neexigibila, cand evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul. Exemplu:
- pret achizitie 3000 lei
- adaosul commercial 30% 900 lei
3900 lei
- TVA neexigibila 19% 741 lei
- pretul cu amanuntul 4641 lei
378 900
4428 741
Inregistrarea numai a adaosului si TVA - ului, caci intrarea marfurilor in gestiunea s - a efectuat la punctual "a".
j.) Valoarea la pret de inregistrare a marfurilor primate:
- de la societati din grup
- de la alte societati legate prin participatii
- la unitatea de la subunitati
- transferate intre subunitati
451 1.000
452 1.000
481 1.000
482 1.000
Iesirea marfurilor:
a.) Cu urmarea a vanzarii lor:
1. la o intreprindere en gros, la pretul de achizitie
2. la o intreprindere cu amanuntul, la pretul cu amanuntul, cunoscand - se:
pret achizitie 4.000 lei
adaos commercial aferent marfii vandute 1600 lei
TVa neexigibila 19% 980 lei
b.) Prin donatii cu titlu gratuit
1. trecerea pe cheltuieli
10.000
2. TVA afferent
c.) Minus la inventar in cadrul normelor legale de scazamant( perisabilitatii)
d.) Prin imputatii
23.800
7588 20.000
4427 3.800
e.) Ca urmare a unor calamitati naturale
f.) Valoarea la pret de inregistrare a marfurilor trimise la terti
g.) Marfuri livrate la pret de inregistrare
- la unitatea din grup
- la alte societati legate prin participatii
- de la unitate la subunitate
- transferate intre subunitati
Alte inregistrari in legatura cu marfurile:
- cumparari de marfuri cu numerar
2. La descarcarea gestiunii de marfuri, se vor repartiza cheltuielile aferente marfurilor vandute asupra contului 607 proportional cu valoarea marfurilor vandute pe baza unui coeficient calculate.
3. Cheltuieli de transport extern cu facturi nesosite la omportul de marfuri
4. Taxa vamala si comisionul vamal la importul de marfuri si accizele
5. Distribuirea catre unitati a materialelor pentru ambalat ( hartie, pungi etc.) in vederea vanzarii marfurilor brutto/netto.
1.500
6. Stornarea privind returnarea marfurilor catre furnizori
- total sau partial
371 10.000
4426 1.900
Sau in rosu, caci instructiunile MF nu interzic astfel de inregistrari de corectare
7. In cazul metodei inventarului intermitent pentru variatia de stoc calculata pe baza inventarierii marfurilor:
a.) inregistrarea diferentelor de stoc
- cresterea stocului
- scaderea stocului
b.) technical inregistrarii stocurilor
- anularea stocului existent initial
- inregistrarea stocului inventar
Lipsuri la marfuri in curs de clarificare
Reduceri comeciale acordate de catre furnizori ulterior cumpararii
371 10.000
4426 1900
Contul 378. "Diferente de pret la marfuri"
Functioneaza contului si inregistrarile cu acest cont au fost efectuate la contul 371 "Marfuri", tratat mai sus.
Grupa 38. ,,AMBALAJE"
Ambalajele sunt bunurile achizitionate sau confectionate de unitate, destinate ambalarii si transportului produselor finite cat si a marfurilor. Ambalajele refolosibile, destinate produselor vandute temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii lor, in conditiile in contracte.
Din acest grupa fac parte urmatoarele conturi sintetice de gradul l:
Contul 381. ,,Ambalaje"
Contul 388. ,,Diferente de pret la ambalaje"
Contul 381. ,,Ambalaje"
Tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de ambalaje. Este cont de activ. Soldul debitor reprezinta existentul in stoc la pret de inregistrare, al sfarsitul perioadei. Exemple privind corespondentele contului 381:
Intrarea ambalajelor:
a.) De la furnizori cu factura
1.190
b.) De la furnizori fara factura
3.570
570
la primirea facturii
c.) Din avansuri trezorerie
1190
381 1.000
4426 190
d.) Cumparari de ambalaje cu numerar
1.190
381 1.000
4426 190
e.) De la asociati, ca aport in natura
f.) De la terti in cazul prelucrarii sau reconditionarii
- valoarea manoperei in cazul prelucrarii
2.380
381 2.000
4426 380
- pentru reconditionari, manopera de prelucrare se inregistreaza
1.190
608 1.000
4426 190
g.) De la furnizori, cand circula pe principiul restituirii ( pentru ambalajele ramase in stoc, nerestituite )
h.) Plus la inventar
i.) Din donatii cu titlu gratuit
2.500
j.) Valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor primite:
- de la societati din grup
- de la alte societati legate prin participatii
- la unitate de la subunitati
- transferate intre subunitati
4.000
451 1.000
452 1.000
481 1.000
482 1.000
k.) Valoare la pret de inregistrare a mabalajelor realizate din procuctie proprie (virate de la 345 la 381 )
Iesirea ambalajelor:
a.) Retragerea aportului in natura de catre intreprinzatorul individual si de catre asociati
b.) Valoarea ambalajelor vandute ca atare si trecerea lor la marfuri
c.) Trecerea pe cheltuieli a ambalajelor distruse in limita normelor legale
d.) Trimiterea la terti spre reconditionare
e.) Ca urmare a unor calamitati naturale
f.) Prin donatii
10.000
1.900
g.) Prin imputatii
7.140
7588 6.000
4427 1.140
Contul 388. ,, Diferente de pret la ambalaje"
Contul functioneaza la fel ca si conturile 308 si 328, tratate in prezenta lucrarea mai sus.
4. Bibliografie
1. Bazele contabilitatii ( OPREA CALIN si MIHAI CRISTEA )
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 2000
2. Contabilitatea manual pt. clasa a XI-a ( VIOLETA ISAI )
Editura didactica si pedagogica Ra. Bucuresti 2000
3. Contabilitatea manual pt. clasa a XII-A( AURELIANA- GUADELIA COJOCEA si ALEXANDRU SALCEANU)
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1992
4. Contabilitatea financiara a intreprinderii ( MIHAI RISTEA )
Editura Universitara Bucuresti 2004
5. Bazele contabilitatii ( NICOLAE BALTES si NICOLAE ESANU )
Din Sibiu 2000-01-06
6. Contabilitatea generala ( BERNARD COLASSE )
Editura Moldova 1995
7. Contabilitate Generala ( OPREA CALIN si MIHAI RISTEA)
Editura Independenta Economica Braila 1999
8. Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor ( OPREA CALIN
Editura Tribuna Economica Bucuresti 2002
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2606
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved