ECONOMIA MONDIAL SI PIATA MUNCII

CRIZA ECONOMICA SI EFECTELE EI ASUPRA ECONOMIEI EUROPENE

Un Plan european de redresare economica;

De la crizele ipotecare la recesiunea globala;

Efectele majore ale actualei crize globale;

Rolul politicilor economice europene;

Planul comisiei europene de redresare economica a U.E;

O prima evaluare a CESE;

Reorganizarea pietelor Financiare;

CONSIDERATII PRIVIND POZITIONAREA ACTUALA A ROMANIEI SI RECOMANDARI PRIVIND ELABORAREA PLANULUI NATIONAL ANTI-CRIZA

In prezent, la nivelul institutiilor europene se manifesta serioase indoieli privind capacitatea Romaniei de a reactiona cu rapiditate si profesionalism pentru combaterea efectelor crizei globale, avand in vedere:

a. Instalarea si manifestarea din ce in ce mai virulenta a efectelor crizei la nivelul economiei si societatii noastre, neinsotite de o riposta corespunzatoare;

b. Pe termen scurt se prognozeaza modificarea ratei de crestere a somajului in Romania de la actuala variatie liniara abrupta la una de tip exponential;

c. Intarzierea luarii deciziilor ce se impun prin angrenarea in discutii sterile si extinse in timp la nivelul unor colective formate din reprezentanti ai guvernului si ai unei anumite parti a partenerilor sociali - fara ca acestia sa posede cunostinte teoretice si/sau practice in domeniul managementului crizelor cu caracter non-militar, prognozeaza imposibilitatea finalizarii pe termen scurt a unei strategii nationale anti-criza;

d. In timp ce practica in domeniu arata ca fenomenele de criza de tipul celei actuale nu pot fi stopate si eliminate decat prin aplicarea de masuri ferme la nivel strategic - national, cele propuse pana in prezent, in totalitatea lor, fiind luate doar la nivelul tactic, efectele acestora limitandu-se la sectoare economice individualizate sau la unele categorii sociale; mai mult, unele dintre aceste propuneri sunt chiar hilare. Exprimand cerinte ale unor diverse grupuri de interese pentru rezolvarea unor probleme punctuale ale acestora si neavand nici o tangenta cu combaterea fenomenului de criza - cum ar fi cea privind plata TVA-ului la incasarea - facturilor, acordarea de tichete de vacanta si pentru tratament balnear etc;

e. Mentinerea unei permanente stari de presiune la nivelul executivului prin incercarea de impunere a unor cresteri salariale cu factori de indexare nesustenabili bugetar in conditiile crizei;

f. Pe termen scurt se prefigureaza de asemenea posibilitatea intrarii in incapacitate de plata a fondului de somaj, care nu va putea suporta integral plata ajutoarelor catre toti cei disponibilizati si al caror numar este intr-o accentuata crestere ca urmare a amplificarii efectelor crizei in conditiile absentei de contra-masuri specifice. Intr-o viziuni optimista, rata somajulut la sfarsitul acestui an are toate sansele sa depaseasca valoarea de 10% din numarul total al populatiei active;

g. neindeplinirea obligatiilor financiare catre someri (plata ajutorului lunar pe durata de un an si la o valoare egala cu 75% din media salariala pe ultimele 3 luni), poate conduce la aparijia unor serioase probleme sociale, supuse efectului de radicalizare - creand pericolul duplicarii in Romania a unor miscari violente de tipul celor recent desfasurate in imediata noastra vecinatate - la Atena si Sofia.

Concluzii si recomandari referitoare la Directiile Strategice de Actiune propuse in Comunicarea Comisiei Europene: UN PLAN EUROPEAN DE REDRESARE ECONOMICA'

1.1. Prin planul global de stabilizare a sectorului financiar, in diversele sale variante nationale, comunitatea internationala a statelor a emis un semnal clar ca politica economica si-a asumat in mod clar responsabilitatea pentru stabilitatea economica globala. Prin planul european de redresare economica, Uniunea Europeana si-a exprimat si ea disponibilitatea de a reactiona la criza ferm si cu toate mijloacele existente.

1.2. Efectul psihologic al planului de redresare economica merita apreciat la fel de mult, ca si efectul enormelor fonduri investite deja in cash, prin faptul ca produce ca efect o stabilizare masiva increderii consumatorilor si investitorilor. Acest lucru este conditionat insa de viteza de reactie cu care Comisia Europeana si statele membre vor trece la implementarea actiunilor, pentru a stopa din faza embrionara dezvoltarea crizei.

1.3. Redresarea economiei reale poate fi obtinuta numai atunci cand este refacuta deplina capacitate de functionare a sectorului financiar, fiind necesara o noua ordine si o noua reglementare a pietelor financiare la toate nivelurile.

1.4. Politica economica europeana trebuie sa-si selecteze orientarea catre oferta:

a. printr-o politica macroeconomica anti-ciclica activa;

b. prin acordarea simultana de garantii de asigurare a unei mai bune protectii pentru categoriile defavorizate ale populatiei;

c. printr-o coordonare mai eficienta a politicii economice.

1.5. In ansamblui sau, planul UE de redresare economica este de dimensiuni relativ mici, in comparatie cu pachete similare elaborate in alte regiuni ale lumii, in primul rand in SUA.

De la criza creditelor ipotecare la recesiunea globala

2.1. Cauzele crizei economice si financiare actuale sunt diverse. Sefii de stat si de guvern din G-20 au mentionat in declaratia lor de la summit-ul din 15 noiembrie urmatoarele:

a. politicile monetare si de curs de schimb care au dus la lichiditate excesiva;

b. absenta sau insuficienta reglementarii anumitor domenii sau actori;

c. goana dupa randamente irealist de mari fara o evaluare sau cunoastere suficienta a riscurilor de catre actorii de pe piata, precum si de catre instantele de reglementare si control;

d. Utilizarea excesiva a tehnicii de Leveraged Buy-Out' (LBO) sau a efectului parghiei bancare', prin finantarea achizitiilor din imprumuturi - metoda financiara aspru criticata de sindicate
dar imbratisata fara rezerve de fondurile de investitii;

e. coordonarea insuficienta a politicilor macroeconomice;

f. reforme structural insuficiente. In acest mod, s-au produs evolutii gresite, care au evidentiat clar necesitatea unei revizuiri a regulilor de joc pentru actori, produse si piete.

2.2. In SUA, la mijlocul anului 2007, s-a prabusit un joc piramidal cu credite imobiliare, in momentul in care preturile imobilelor nu au mai crescut. Pe o piata imobiliara supraincalzita caracterizata de asteptari irealist de optimiste, in baza unor ordine prezidentiale emise in ultimii 20 de ani de catre trei presedinti ai SUA, bancile specializate in real - estate' au fost obligate in conditii coercitive sa ofere credite unor debitori cu solvabilitate scazuta, care in peste 70% din cazuri nu au fost rambursate sau chiar nu au fost deloc folosite conform scopului initial. Intr-o proportie foarte mare, beneficiarii acestora le-au scontat imediat in vederea obtinerii de cash, iar sumete echivalente valorilor de creditare acordate au capatat statut de marfa' supusa rulajului comercial prin intermediul unor lanturi de transfer - vanzare controlate la randul lor tot de catre banci. Au aparut noi produse financiare extrem de speculative si netransparente, care s-au sustras oricarui control sau reglementari. Multi dintre cei implicati nu au constientizat amploarea riscului.

2.3. Spargerea balonului de sapun' imobiliar in SUA, dar si in cateva state UE a avut drept urmare o criza a fondurilor de investitii speculative ("Hedge Funds'), a bancilor de investitii si comerciale, precum si a companiilor de asigurari. Prin securizarea riscurilor, mediul financiar global a fost zguduit profund de undele de soc generate. Nesiguranta si neincrederea intre institutiile financiare au condus la situatia in care, chiar si institutiile financiare solide si sanatoase, au devenit parte a unei blocade a acordarii reciproce de credite si la micsorarea pana la valori nesemnificative a sumelor totale tranzactionate pe piata interbancara.

2.4. Prin diverse canale de transmisie, criza pietelor financiare s-a materializat in cele din urma si in economia reala. Printre efecte se numara:

a. criza creditelor;

b. costurile marite ale finantarii;

c. efectele negative asupra averilor datorate scaderii cursurilor actiunilor;

d. prabusirea pietelor de export;

e. efecte negative asupra increderii in sistemul financiar-bancar;

f. deprecieri si riscuri de pierderi in cadrul bilanturilor contabile.

Intre timp la inceputul anului 2009, a devenit clar ca intreaga OCDE se gaseste intr-o recesiune a carei durata si amploare nu pot fi apreciate cu certitudine de catre experti in momentul de fata.

Efecte distructive majore ale actualei crize globale

3.1. Intr-un prim pas, a fost necesara stoparea reactiei in lant de pe pietele financiare. Bancile centrale, in special BCE, au alimentat pietele cu lichiditati, pentru a asigura functionarea in continuare a acestora. La nivel national si international au fost elaborate numeroase pachete de salvare, care au inclus o larga paleta de masuri, de la subventii si participari de capital, pana la nationalizarea institutiilor financiare in criza, acordarea de garantii publice, imbunatatirea asigurarii depozitelor bancare etc. Intr-o anumita masura, aceste actiuni luate in regim de urgenta au ajutat bancile sa isi urmeze cursul normal al afacerilor.

3.2. Al doilea pas important consta in consolidarea economiei reale. Trebuie restabilita increderea consumatorilor si a investitorilor. In acest sens, sunt necesare masuri pentru relansarea cererii pe piata interna si stabilizarea pietelor fortei de munca, resoectiv, stoparea cresterii numarului de persoane trimise in somaj. Trebuie in special sprijinite categoriile sociale cu venitun inferioare, deoarece acestea sunt afectate in mod special de efectele crizei, dar si pentru ca acestea au eel mai puternic impact asupra consumului intern.

3.3. In plus, trebuie create conditii-cadru care sa atenueze efectele asupra sectorului antreprenorial. Ca producator, investitor, exportator si prin activitatile sale de cercetare-dezvoltare, acestui sector ii revine un rol-cheie in redresarea economiei, el contribuind decisiv si la crearea de locuri de munca si astfel la generarea de cerere pe piata interna.

3.4. Mai departe, este necesar sa se intreprinda o restructurare a arhitecturii finantelor internationale si o reglementare mai eficienta a pietelor financiare. Trebuie modificate, de asemenea, reglementarile actuale proprii autoritatilor de control, agentiilor de rating, precum si a instructiunilor privind intocmirea bilanturilor si tinerea evidentei contabiie, intr-un mod care sa garanteze detectarea din timp a unor crize precum cea actuala.

Rolul politicii economice europene

4.1. Chiar daca initial criza a fost pur americana (SUA), datorita conexiunilor globale, economia europeana a fost si ea afectata. In acest context, Euro si-a demonstrat valoarea de ancora de stabilitate. In absenta monedei unice, efectele asupra economiilor nationale ar fi fost mult mai dezastruoase. O criza internationala necesita raspunsuri internationale. Pentru politica economica europeana exista o enorma nevoie de actiune. Provocarile descrise in capitolul 3 reclama actiuni pro-active rapide, decise, amsive, concentrate si coordonate, multe masuri urmand sa aiba doar un caracter temporar pe perioada de traversare a crizei.

4.2. In acest sens, este necesar sa invatam din trecut. Atunci cand la inceputul deceniului, dupa spargerea balonului' generat de sectorul IT si dupa atacurile teroriste din SUA, toate regiunile importante ale lumii au inregistrat o cadere puternica a ritmului economiei, politica economica europeana a fost singura care a renuntat la masuri de redresare economica activa prin politica bugetara si monetara, cu implicarea cresterii componentei "Cerere'. Aceasta eroare a contribuit la faptul ca depasirea crizei a durat patru ani, iar regiuni importante ale Europei sufera pana astazi de o slabiciune a cererii pe piata interna, sporindu-se astfel drastic vulnerabilitatea in fata fluctuatiilor cererii internationale.

4.3. Gravitatea crizei actuale a fost recunoscuta prea tarziu de instantele europene de decizie economico-politice. Pana in septembrie, ministrii economiei si finantelor ai ECOFIN s-au aratat sceptici fata de un plan de redresare economica. Desi economia zonei Euro a inregistrat o scadere deja in al doilea trimestru al 2008, BCE a marit in vara inca o data dobanda de referinta. Si lipsa unui acord intre sefii de guvern la reuniunea acestora de la Paris privind criza financiara a diminuat speranta intr-o actiune comuna rapida. Demersurile nationale necoordonate in vederea imbunatatii garantarii depozitelor de economii nu au creat impresia unei actiuni hotarate la nivelul Uniunii Europene. De aici rezulta clar ca derularea de activitati fara scopuri precise, ci numai din dorinta de a le bifa ca indeplinite, nu este utila. Mai degraba, este necesara o mai buna coordonare a programelor, precum si a pachetelor de masuri, in primul rand la nivel national, evitandu-se cele cu aplicabilitate sectoriala la nivel de ramura economica sau categorie sociala.

Planul comisiei de redresare economica a Uniunii Europene

5.1. Recent, Comisia Europeana si-a anuntat clar vointa si disponibilitatea de a actiona in mod decis si coordonat. Prin strategia sa de depasire a crizei financiare, trebuie abordate problemele economiei intr-un sens larg, iar Europei trebuie sa ii revina un rol-cheie in cadrul reactiei globale la criza financiara. Mai mult, sefii de stat si de guvern au cerut comisiei sa elaboreze pentru reuniunea din decembrie 2008 a unor propuneri de dezbateri in vederea elaborarii unei actiuni comune. Acestea au fost prezentate la sfarsitul lunii noiembrie 2008 sub forma unui "Plan European de Redresare Economica' (EPER), care trebuie sa fie oportun, pe termen limitat, concentrat si coordonat. Ca urmare, Consiliul European a adoptat la 11 si 12 decembrie 2008 la Bruxelles un plan corespunzator.

5.2. Concret se propune un stimulent bugetar de 1,5% din PIB-ul, adica 200 de miliarde de Euro pentru anii 2009/2010. 170 de miliarde vor proveni de la statele membre, iar 30 de miliarde vor fi pusi la dispozitie din bugetul UE si de catre BEI.

5.3. Pe langa consoiidarea activitatilor BEI, in special in ceea ce privejte IMM-urile, se urmareste, prin simplificarea si accelerarea procedurilor, punerea la dispozitie anticipata a fondurilor structurale.

6. O prima evaluare a CESE

6.1. Evaluare calitativa

6.1.1. Documentul Comisiei identifica, intr-o forma adecvata, provocarile iminente, nevoile de actiune si necesitatile. Europa trebuie sa actioneze rapid, cu incredere in sine, in mod orientat si cu ambitie. In acest proces, Europa trebuie sa fie constienta de importanta sa si de ponderea sa deosebit de importanta in balanta internationala.

6.1.2. Trebuie consolidate increderea si cererea, pentru a stopa spirala descendenta. Trebuie combatute prioritar, cu fermitate in special, efectele negative majore ale crizei pe piata fortei de munca si asupra membrilor celor mai vulnerabili ai societatii. Combinatia existenta de politici macroeconomice nu a oferit raspunsuri adecvate pentru problemele cu care ne confruntam, deoarece a neglijat importanta cererii interne in circuitul economic. Acum, comisia recunoaste, desi tardiv, asa cum a cerut CESE de mai multi ani, rolul activ in consolidarea politicilor bugetare si monetare, care trebuie sa se bucure de aceeasi priontate ca si masurile de consolidare a competitivitatii, orientate catre oferta. Se impune concluzia ca trebuie luate masuri ample in domeniul politicii bugetare, deoarece eficienta masurilor de politica monetara este extrem de limitata in situatia actuala.

6.1.3. In acest context, apare interesanta trimiterea Comisiei la flexibilitatea sporita a Pactului de Stabilitate si de Dezvoltare de la reformarea acestuia in anul 2005. Aceasta trebuie utilizata in situatia actuala, ceea ce inseamna ca in conditiile actuale exceptionale de criza financiara si recesiune simultane, apare judicioasa si depasirea temporara a limitei de deficit de 3%.

6.1.4. CESE saluta evidentierea de catre Comisie a rolului pozitiv pe care BCE il poate juca in sprijinirea economiei reale. Comisia subliniaza in acest sens contributia importanta pe care si-a adus BCE la stabilizarea pietelor prin acordarea de credite bancilor si prin aportul sau la lichiditati, precum si marja de manevra pentru reducerea dobanzilor.

6.1.5. Este evident ca, dupa depasirea crizei si relansarea economiei, trebuie respectate din nou obiectivele pe termen mediu ale politicii bugetare, pentru a nu periclita durabilitatea finantelor publice. In acest sens, trebuie vegheat sa nu se ajunga din nou la impovararea suplimentara a factorului munca sau la constrangeri inacceptabile in materia de cheltuieli. De aceea ar trebui elaborate deja concepte care sa faca accesibile, de exemplu, noi surse de venituri. In afara de aceasta, ar trebui luat in considerare printre altele faptul ca restabilirea nivelului anterior de cheltuieli bugetare marite in urma crizei nu reprezinta un scop in sine. In conditiile imbatranirii populatiei si ale standardelor sociale ridicate din modelul social european, un nivel mai ridicat de cheltuieli bugetare nu este in mod necesar un rau. In cele din urma, si acele state care sunt laudate in general datorita strategiei lor reusite in materie de flexicuritate (defineste o politica pro-activa a pietei muncii, combinand simplificarea procedurilor de angajare si desfacere a contractelor de munca - flexibilitate pentru angajatori, cu asigurarea de beneficii ridicate pentru someri - securitate pentru angajati), sunt obligate sa efectueze cheltuieli bugetare peste medie.

6.1.6. Este absolut necesar ca masurile nationale sa fie nu doar completate prin masuri europene, ci si sa fie aplicate coordonat. Prin aceasta trebuie obtinute efecte pozitive de spillover (orice fel de efect indirect privind cheltuieliie publice) la nivel transfrontalier si evitata problema parazitismului. Statele care nu participa la planul de redresare economica pot diminua eficienta masurilor, iar acele tari care contribuie activ la stabilizarea economica pot fi criticate pentru ca se fac vinovate de deficite. Privind lucrurile global, o responsabilitate speciala revine astfel acelor state membre care, prin marimea lor, influenteaza decisiv evolutia de ansamblu si dispun de marje de manevra bugetara relativ ample.

6.1.7. Trebuie subliniat pozitiv si faptul ca, in cadrul stimularii cresterii economice, nu trebuie neglijate obiectivele privind mediul, schimbarile climatice si energia, asa cum nu trebuie uitat sa se tina seama de tarile aflate dincolo de granitele statelor industrializate cu grad inalt de dezvoltare. Din perspective globala, este importanta si contracararea masurilor protectioniste nejustificate.

6.1.8. Deoarece pachetul de relansare economica trebuie insotit de reforme structurale, este necesara supravegherea acestora din urma pentru a nu contravine obiectivului relansarii cererii. Mai degraba, reformele structurale trebuie concepute astfel incat sa fie suportabile din punct de vedere social, astfel incat sa fie stimulate cresterea economica si - in primul rand - gradul de ocupare a fortei de munca.

6.1.9. Trebuie insa observat critic ca volumul de 200 de miliarde EUR pentru doi ani pare cu mult mai mare decat este in realitate. Bani proaspeti' se gasesc clar in mai mica masura. In cazul fondurilor de la bugetul UE si de la Banca Europeana de Investitii este vorba doar de o parte.

Evaluare cantitativa

6.2.1. In prezentul document de pozitie, CESE doreste sa puna accentul pe evaluarea macroeconomica generala. Comitetul intentioneaza sa infiinteze insa un grup de studiu pentru a verifica si evalua in detaliu propunerile si deciziile respective. In acest context, vor trebui discutate modificarile care sunt necesare in ceea ce priveste legislatia in materie de subventii, precum si modificarile regulilor privitoare la fondul de globalizare. Vor trebui analizate critic unele dintre masurile cuprinse in amplul set de instrumente' prezentat de Comisie. Dintre acestea face parte reducerea destul de controversata a contributiilor sociale si a taxei pe valoarea adaugata pentru serviciile care necesita o folosire intensiva a fortei de munca. Ar trebui examinata in acest context si masurile de siguranta pentru anularea modificarilor legislative efectuate pe perioada de combatere a crizei (acordarea de subventii, programe de sprijin, derogari de la legislatia comunitara fiscala si privind libera concurenta etc.) si revenirea la asigurarea compatibilitatii cu regulile concurentei, a acordarii de subventii si a promovarii de programe de sprijin.

Reorganizarea pietelor financiare

7.1. Doua crize severe care s-au succedat intr-un interval scurt de timp constituie un motiv suficient pentru o noua reglementare a pietelor financiare, deci a comertului, a produselor, a participantilor, a supravegherii, a agentiilor de rating etc. in cadrul UE si in special la nivel global. Acest lucru este necesar pentru a restabili cat mai rapid increderea in institutiile financiare, increderea institutiilor intre ele, precum si increderea investitorilor si a consumatorilor, o reforma a pietelor financiare si refacerea rapida a functionalitatii lor reprezinta o conditie centrala pentru ca acestea sa-si poata indeplini din nou misiunea de a sprijim economia reala, asigurand astfel succesul masurilor de redresare economica.

7.2. Europa a urmat in mod necritic multe dintre evolutiile provenite din SUA, de la introducerea asa-numitelor inovatii financiare, trecand prin finantarea sistemelor de pensii pana la dispozitiile privind contabilitatea - cu rezultatele proaste cunoscute. Pe viitor, trebuie acordata de aceea o mai mare importanta viziunilor, punctelor forte, experientelor si traditiilor europene, dintre acestea din urma facand parte si cele cu caracter de particularitate - cum ar fi forma de organizare cooperatista. In acest context, trebuie utilizata mai bine masa critica', atinsa prin extinderi, a zonei Euro. Summit-ul G-20 din Washington a oferit semnale clare ca rezultatele obtinute in cadrul sau trebuie dezvoltate in continuare in vederea dezbaterii, evaluarii si luarii de decizii la Summit-ului G-20 de la 2 aprilie 2009 din Londra.

7.3. Planul de redresare economica al Comisie nu face referire la reorganizarea si reglementarea pe baze noi a pietelor financiare. CESE spera ca aceasta se datoreaza doar faptului ca, in prezent, Comisia planifica o initiativa Supravegherea pietelor financiare din UE', care ar trebui sa fie adoptata in iulie 2009. In cadrul reorganizarii conditiilor-cadru vor trebui verificate si acele studii stiintifice care arata ca pe pietele speculative se produc excese in ambele directii sub forma unui comportament de masa, si aceasta nu in ultimul rand datorita sistemelor si deciziilor comerciale, bazate pe modele computerizate, ale participaruilor mari si esentiali de pe piata. CESE isi rezerva posibilitatea de a-si prezenta la un moment ulterior solicitarile si propunerile sale in acest sens si face trimitere in acest context si la conferinta organizata de Comitet la 22 si 23 ianuarie 2009 la Bruxelles Rien ne va plus - Posibilitati de reconstructie ale economiei sociale de piata europene dupa declinul, capitalismului de cazinou".

8. Cai de reconstructie a economiei sociale de piata europeana

Masuri urgente

Masuri rapide care sa permita relansarea economica pentru a evita recesiunea economica si efectele sale sociale;

Identificarea cailor de redefinire si imbunatatire a reglementarilor pietelor financiare.

Intrebari la care trebuie sa se raspunda

a.         Cine are autoritatea sa defineasca si sa apiice noile reguli transparente?

b.        Cum pot politicile economice sa orienteze reglementarea pietelor financiare catre investitii productive?

c.         Care este relatia dintre piata financiara si economia reala?

d.        Cum poate fi creata bunastarea?

e.         Este planul de redresare European suficient?

Conditii si jaloane ce trebuiesc luate in consideratie:

Efectele crizei se simt din 2006 ('Subprime' in SUA), 2007 ('Active Toxice'), 2008 ('Inghetare completa a tranzactiilor interbancare') si 2009 ('Recesiune economica');

Realitatea faptului ca aceasta criza incepe sa se simta din ce in ce mai tare;

Nu este cunoscut inca adevaratul nivei al dimensiunii crizei;

Societatea civila nu poate fi exclusa pentru ca ea este principalul protagonist in relansarea economica;

Societatea civila trebuie sa cunoasca real cauzele, precum si care sunt solutiile de iesire din criza;

Nivelul estimat al costului crizei (cca 3% din PIB) este foarte ridicat;

Un cost al oportunitatilor pierdute este foarte dificil de evaluat;

In luna martie, 2009 va fi organizata o Conferinta comuna CE - CESE cu participarea CES nationale pe tema evaluarii efectelor planului de redresare la nivel European;

Necesitatea revizuirii Tratatului de la Maastricht;

Relatia dintre partenerii sociali este esentiala pentru recladirea economiei !

Nimeni nu si-a imaginat viteza si profunzinea acestei crize;

Ne confruntam cu doua mari probleme : pierderile suferite si cum pot fi acestea depasite !;

Chestiunile legate de aceasta criza se vor afla pe agenda guvernelor multi ani;

Starea de nervozitate a pietelor financiare se situeaza inca la un nivel ridicat, desi la o parte a acestora s-au produs atenuari;

Asistam la finalul unui anumit tip de capitalism.

Analiza crizei evidentiaza unele constatari:

Exista o dimensiune globala a crizei care reclama nevoia reechilibrarii sistemului bancar;

Trebuie eliminat marele rise actual referitor la banci - faptul ca acestea refuza sa preia orice risc!

Sistemul bancar trebuie reconfigurat, evitandu-se copierea modelului american;

Exista un real rise de ciocnire ( Crash ) intre reglementarile la nivel Comunitar si politicile guvernelor nationale;

Trebuie puse bazele unui nou 'Social Deal' care sa mentina salariatii in activitate cu reducerea corespunzatoare a timpului de lucru, noi scheme de salarizare, dialog macroeconomic, investitii publice in tehnologii verzi, accent pe securitate in cadrul flexicuritatii;

Prioritatea majora consta in punerea economiei in miscare!

Efectele crizei se simt din 2006 ('Subprime' in SUA), 2007 ('Active Toxice'), 2003 ('Inghetare Completa a Tranzactiilor Interbancare') si 2009 ('Recesiune Economica');

Somajul se afla inca la minime istorice din cauza unei perioada de dezvoltare fara precedent;

Intram intr-o era noua, cea de pana acum nefiind condusa pe baza de reglementari la nivel mondial dublate de mecanisme precare de control;

Politicile macroeconomice nu au fost corect coordonate, CE impunand in final interventia fara precedent a guvernelor pentru salvarea unui numar mare de banci si relansarea economiilor nationale;

Somajul va creste probabil cu 4 milione de persoane in cursul anului 2009 - dupa estimarile CE;

Regulile economiei de piata trebuie mentinute chiar si in conditiile in care distributia creditului a fost nationalizata;

Autoritatile UE si in special Banca Centrala Europeana s-au implicat la timp si cu efecte mari;

De la prudenta de ieri, BCE a acceptat in prezent sa se implice total in rezolvarea crizei;

In perioada ultimelor 3 luni s-a trecut de la frica de inflatie la frica de deflatie;

Cei 10 ani de Euro reprezinta o poveste de succes, care s-a dovedit o ancora fiabila in conditii de criza

Principalele actiuni recomandate:

Implementarea urgenta a planurilor de redresare pentru ca acestea sa fie operationalizate la timp, bine directionate si temporare ( 3T = Timely, Targeted and Temporarily

Nerenuntarea la esenta prevederilor pactului de stabilitate;

Cresterea rolului Bancii Centrale Europene in ceea ce priveste supravegherea bancara, dar cu respectarea independentei bancilor;

Reevaluarea momentului de integrare a tarile din afara zonei Euro;

Definirea raspunsului la intrebarea: 'Cum salvam economia sociala a UE ?';

Concentrarea in mare masura a actiunilor actuale in directia efectuarii de investitii in pregatirea personalului;

Guvernanta corporatista trebuie consolidate;

Definirea strategiilor de iesire (exit strategies) din situatiile financiare cu care ne confruntam;

Sistemul financiar bancar trebuie pus in slujba economiei reale;

Trebuie sa spunem 'da' convergentei globale, dar tot 'da' si intaririi supravegherii la nivel comunitar, inclusiv printr-un regim nou de sanctiuni;

Stoparea divizarii Europei si amplificarea vocii sale comune la nivel international;

Solutia consta in implementarea imediata a triunghiului: reglementare - supervizare -managementul crizei

Pe durata ultimelor 3 luni s-a trecut de la frica de inflatie la frica de deflatie.

Concluzii:

a.    Schimbarea arhitecturii financiare a UE este necesara!

b.   Statele trebuie sa reglementeze mai ferm propriile economii.

c.    Abordarile trebuie sa fie pe termen mediu si nu pe termen scurt!

RECOMANDARI

PENTRU SITUATIA DE CRIZA DIN ROMANIA

MANAGERI SI PRODUCATORI

Nu amanati schimbarile pentru ca altfel nu supravietuiti

Schimbati si adaptati-va

Provocati-va angajatii ca si cand ar fi actionari

Priviti in perspectiva

FITI OPTIMISTI

Din orice situatie, mai putin favorabila, se poate ivi si o oportunitate

Sunt timpuri grele? A-ti mai trecut prin ceva asemanator?

ABORDAREA este esentiala

Sa nu existe obiective neclare in activitatea dumneavostra:

● Inexistenta unei strategii si politici de implementare a strategiei

● Selectare slaba a pietelor

- Munca performanta este o alta maniera de organizare a muncii dominata de spirit managerial modern

- Sa evitam capcana risipei

- Liderul trebuie sa dea o directie pentru ceilalti membri ai echipei

- Raspunsul lent la modificarile survenite pe piata poate duce la pierderea de clienti si la diminuarea segmentului de piata

- Luati deciziile dificile cat mai devreme cu putinta

- Abordati pragmatic gestiunea fluxului de numerar

- Reevaluati prioritatile

- Eficientizati costurile

- Redimensionati cheltuielile pentru marketing si publicitate

- Strategia trebuie revizuita cu regularitate in functie de evolutia pietelor

- Prudenta mare in ce priveste costurile cu forta de munca

- Investitii in proiecte cu fonduri structurale

- Orientarea catre produse de nisa, care sa asigure masa critica de clienti, pentru a supravietui

- Producatorii trebuie sa-si reduca costurile iar pentru aceasta este recomandat sa intocmeasca un Program de management (reducere) a costurilor

- Pentru a-i opri pe consumatori sa se orienteze catre concurenta, producatorilor li se recomanda sa creeze versiuni ale produselor, cu un pret mai redus

- Este indicat sa se intocmesca bugete pe activitati.

COMERCIANTII

Trebuie sa faca promotii masive sau sa se orienteze catre segmente care sa compenseze

pierderile generate de scaderea consumului

Englezii folosesc ,,criza creditelor'' pentru a-si promova produsele prin acordarea de

discounturi considerabile pentru ca, consumatorii sa realizeze economii

CONSUMATORII

Este foarte important sa gasesti modalitati de a economisi

Renuntarea temporara la cumpararea produselor de lux, scumpe si de marca

Vizitarea o data pe saptamana a magazinelor mari care practica preturi mai mici

Cumpararea legumelor si fructelor din piete cu preturi mici

Cumpararea de produse aflate in oferta de promotii

Schimbarea obiceiurilor de consum acolo unde e posibil, dupa o mai buna informare

Gestionarea mai buna a lichiditatilor

La produsele de marca, sa se caute acele produse care sunt in piata cu preturi mai mici, dar cu atentie deosebita asupra calitatii si gramajului sau compozitiei

Este posibil ca multi sa-si reduca drastic cumparaturile, intrucat dupa ce isi achita ratele tot mai scumpe la banci, nu le mai raman suficienti bani pentru a-si pastra obiceiurile de consum

CONCLUZII

Sa ne pregatim din timp pentru a preveni efectele crizei

Trebuie combatuti acei profeti ai declinului care pun ,,paie pe foc''. Uneori acest fenomen de criza este mai prezent in mintea decat in portofelele consumatorilor