Consideratii privind impozitele si taxele locale

Legea nr. 27/17.05.1994 privind impozitele si taxele locale a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 127 din 24.05.1994.

Pe parcurs aceasta lege a suferit mai multe modificari si completari. Intrucat prevederile acestei legi devenisera tot mai greu de interpretat si aplicat, ca urmare a numeroaselor modificari si completari suferite, Legea nr. 27/1994 a fost republicata in M. Of. nr. 273 din 22 iulie 1998.

Dupa republicarea Legii nr. 27/1994, orice modificari, completari, abrogari aduse prin actele normative aparute dupa data de 22 iulie 1998, obligatoriu trebuiau sa aiba in vedere forma repub1icata si nu forma initiala a acestei legi. Aceasta este o conditie esentiala si elementara pentru asigurarea unitatii si rationalizarii legislatiei si asa destul de stufoasa, cu numeroase modificari si completari, modificari la modificari, completari la completari, repuneri in vigoare de abrogari, suspendari, amanari etc.

Surprinde si nedumireste faptul ca nici chiar aceasta elementara cerinta nu este respectata prin legislatia in vigoare .

Spre exemplu, prin O.G. nr. 68/28.08. 1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiilor de impozite si taxe, pub1icata in M. Of. nr. 27 din 30 august 1997, deci la 40 de zile dupa publicarea in M. Of. a formei republicate a legii nr. 27/1994, la art. 16 se prevede ca: "Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se abroga: art. 68 alin. I lit. a) si b) si prevederea referitoare la lit. , a) si b) din alin. 2 ai art. 68 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele locale, si modificarile ulterioare, in ceea ce priveste contribuabilii persoane juridice".

Dar Legea nr. 27/1994, republicata, nu contine decat 62 de articole.
Aceasta demonstreaza pasivitatea, neglijenta cu care este tratata problema rationalizarii legislatiei, a asigurarii continuitatii si unitatii actului legislativ.

In conditiile in care O.G. nr. 68/1998, aparuta la 40 de zile dupa ce contribuabilul de rand abia reusise sa-si procure Legea nr. 27/1994, republicata, si se precizeaza ca se abroga art. 68, dar observa ca forma republicata nu contine decat 62 de articole, oare ce va crede? Si asa aprecierea generala este de "haos legislativ", chiar de compromiterea procesului de privatizare printr-o legislatie plina de paralelisme, suprapuneri, confuzii, ambiguitati, sau prevederi susceptibile de cele mai diferite interpretari, chiar diametral opuse.

A devenit o realitate faptul ca tot mai mult, numerosi potentiali investitori straini manifesta retineri in plasarea de capitaluri in tara noastra invocand " instabilitatea legislatiei adoptate, caracterul stufos al acesteia , precum si nearmonizarea reglementarilor care vizeaza acelasi domeniu, ceea ce creeaza confuzie, dezorientare , neincredere si camp liber arbitralului ." De asemenea, nu trebuie uitat ca "In principiu, stabilitatea legislatiei intr-o tara este considerata ca un indicator privind stabilitatea statului" (a se vedea si articolul distinsului jurist Gheorghe Anghelache, intitulat " Labilitatea legislatiei", aparut in revista Ghid juridic pentru societatile comerciale, nr. 7-

In frecvente cazuri (precum in exemplul de fata), nu mai este vorba de modificari impuse de imbunatatirea unui domeniu de activitate sau a altuia, ci de adevarate gafe legislative care , nu numai ca nu sunt admise, clar, in perioada actuala, constituie adevarate. circumstante agravante in aprecierea, la general, a legislatiei fiscale, ca total necorespunzatoare .

V Concluzii si propuneri

Prevederi legale care, in mod obligatoriu, trebuie respectate in elaborarea hotararilor consiliilor locale.

Prin legea nr. 189/14.10.1998 privind finantele publice locale, publicata in M. Of. nr. -. 404 din 22 octombrie 1998, in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 1999 (a se vedea art. 66), modificata si completata prin "Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 61 (din 28 decembrie 1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 189/1998 privind finantele publice locale", publicata in M. Of. nr. 517 din 30 decembrie 1998, se prevede:

Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele competente si raspunderi in ceea ce priveste finantele publice locale:

elaborarea si aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;

stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale, precum si a altor venituri ale unitatilor administrativ-teritoriale prin compartimente proprii de specialitate, in conditiile legii."

Pentru intelegerea deplina a neajunsurilor unor prevederi din hotararile consiliilor locale, prin care s-au aprobat impozitele si taxele locale pentru anul 1999, sunt de retinut si urmatoarele prevederi din Legea nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale, republicata in M. Of. nr. 273 din 22 iulie 1998, modificata si completata prin "Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62 din 28 decembrie 1998 pentru modificarea si completarea legii nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale", publicata in M. 0f 30 decembrie 1998:

Impozitele si taxele locale constituie venituri proprii ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale si sunt reglementate prin prezenta lege."

Impozitul pe cladirile proprietatea fizice, se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,2% din mediul urban si de 0,1% in mediul rural, asupra valorii cladirii.

Impozitul pe cladiri in cazul persoanelor juridice si altor contribuabili se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale ce poate fi cuprinsa intre 0,5 - 1,0% asupra valorii de inventar a cladirilor actualizata conform prevederilor legale si inregistrata in contabilitatea acestora. Aceleasi cote asupra valorii cladirilor apartinand persoanelor fizice autorizate care conduc evidente contabile.

Impozitul pe teren se stabileste anual in suma fixa pe metru patrat, diferentiat pe categorii de localitati, iar in cadrul localitatilor pe zone; in perimetrul construibil, dupa cum urmeaza:

potrivit dispozitiilor legale in vigoare

Incadrarea terenurilor pe zone, in cadrul localitatilor, se face de catre consiliile locale, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor, de caracterul zonei respective (zona de locuit sau industriale), apropierea sau departarea fata de caile de comunicatii, precum si de alte elemente specifice fiecarei localitati in parte.

Consiliile locale ale comunelor si oraselor, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot acorda, de la caz la caz, pentru motive temeinice justificate, in cazul impozitelor si taxelor care sunt venituri ale bugetelor acestora si nu au fost platite in termen, esalonari la plata pana la cel mult 12 rate lunare , amanari la plata pana la sfarsitul anului calendaristic, precum si reduceri sau scutiri de majorari de intarziere aferente impozitelor si taxelor locale neachitate .

Impozitul pe cladiri datorat pentru cladirile si constructiile utilizate in agricultura se reduce la 50% pana la data de 31 decembrie 2000.

Impozitele si taxele locale, stabilite in sume fixe vor putea fi majorate sau diminuate, anual, de catre locale si judetene cu pana la 50%. Hotararea de modificare trebuie adoptata pana la data de 31 octombrie a fiecarui an si se aplica in anul urmator. Pentru impozitele si taxele datorate in anul 1999 hotararea de modificare poate fi adoptata in termen de 15 zile de la data publicarii prezentei ordonante.

Stabilirea, constatarea, controlul, in urmarirea impozitelor si taxelor locale, a majorarilor de intarziere si a amenzilor, solutionarea obiectiunilor contestatiilor si plangerilor formulate la actele de control impunere, precum si executarea creantelor bugetare se efectueaza de catre serviciile de specialitate ale consiliilor locale sau judetene, dupa caz, potrivit legii.

Consiliile locale si judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor obligate ca, in cursul anului 1999, sa isi organizeze servicii proprii de specialitate in vederea preluarii si exercitarii atributiilor prevazute la alineatul 1.

Pana la data de 31 decembrie 1999, autoritatile administratiei publice locale vor prelua pe baza de protocol, de la organele teritoriale ale Ministerului Finantelor, exercitarea atributiilor si efectuarea procedurilor prevazute la aliniatul 1.

Pana la data preluarii, de catre fiecare consiliu local sau judetean, in parte, respectivele atributii se aduc la indeplinire de catre organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finantelor.

La solicitarea primariilor si, respectiv, a presedintilor consiliilor judetene, organele fiscale teritoriale sun obligate sa prezinte trimestrial consiliilor locale sau judetene, dupa caz, informari asupra exercitarii atributiilor ce le revin potrivit alineatului 4.

In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, Ministerul Finantelor, impreuna cu Departamentul pentru Administratie Publica va elabora si supune aprobarii Guvernului Proiectul Cadru prevazut la alineatul 3."

Impozitele si taxele locale, reglementate prin prezenta lege, constituie venituri ale bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale in care contribuabilii isi au domiciliul, sediul sau in care se afla bunurile impozabile sau taxabile, cu exceptia taxelor care, potrivit dispozitiilor legale, se gestioneaza, se administreaza si se utilizeaza ca venituri extrabugetare.

2.Lipsa unei proceduri prestabilite, a unui model de hotarare prin care sa se stabileasca impozitele si taxele locale, ca si lipsa de sprijin si indrumare in desfasurarea activitatii, atat de necesare consiliilor locale in perioada actuala, a conclus la elaborarea unor hotarari cu numeroase si serioase neajunsuri, precum:

2. 1. Lipsuri de reglementare;

Caracterul stufos al unor hotarari, ca urmare a copierii textelor de lege, fara insa a se hotari asupra nivelului impozitelor si taxelor locale, conform competentelor prevazute de lege.

Paralelisme, suprapuneri, exprimari pleonastice. ambigue, confuze. interpretabile in cele mai diferite feluri etc.

Spre exemplu, prin hotararea unui consiliu local comunal, se vorbeste de "taxa de impozit pe teren", exprimare lipsita de sens si continuta, neprevazuta desigur de legislatia in vigoare.

2.4. Forma de concepere si redactare a hotararilor.

2.5. Dispunerea unor masuri care exced competentelor ce consiliilor locale;

Emiterea de hotarari fara numar si data emiterii nu se poate stabili daca hotararea a fost data in termenul legal sau cu depasirea acestuia, aspect deosebit de important.

Diversitatea continutului si formei hotararilor

Din analiza a 95 hotarari ale consiliilor locale comunale dintr-un judet s-a constatat ca nu exista hotarari care sa semene intre ele (?!).

Spre exemplu consiliul local ai unei comune special convocat, a emis 14 hotarari (?!) pentru stabilirea impozitelor si taxelor locale. Cu toate acestea, din aceste hotarari nu se stabileste unul dintre elementele esentiale: cota cu care se calculeaza impozitul pe cladiri in cadrul persoanelor juridice.

In ceea ce priveste forma si continutul hotararilor se constata grave neajunsuri care pun sub semnul intrebarii legalitatea acestora.

Consider ca pentru elaborarea hotararilor locale, prin care se stabilesc impozitele si taxe trebuia si trebuie prevazuta o procedura prestabilita de respectat. In sprijinul acestei idei se pot aduce argumente, dintre care voi mentiona numai unul: calificarea personalului consiliilor locale in elaborarea unor hotarari, cu respectarea ansamblului regulilor de fond, deci a regimului juridic prin care se asigura legalitatea acestor hotarari.

In conditiile in care prin insasi unele legi, ordonante si hotarari guvernamentale se constata frecvente exprimari, care dau nastere - in multe cazuri - la confuzii, ambiguitati, interpretari dintre cele mai diferite diametral opuse, care contin atat lipsuri, cit si paralelisme si suprapuneri in reglementare, este usor de inteles cum sunt redactate (forma) si ce prevederi cuprind (continutul) hotararile consiliilor locale comunale, care emana, in general, din partea unor persoane chiar fara o elementara pregatire in domeniul dreptului administrativ si al fiscalitatii.

Cu toate ca acest aspect este cunoscut si recunoscut, efectiv nu se intreprinde nimic pentru asigurarea unui sprijin profesional, metodologic pe aceasta linie.

Realizarea unei reale, autentice si eficiente autonomii locale se face in timp, printr-un personal cu o pregatire corespunzatoare in domeniul administratiei publice locale si nu prin decretarea acesteia.

Pana cand se vor asigura conditiile ca in consiliile locale comunale sa ajunga - pe cale democratica bineinteles - persoane cu o pregatire corespunzatoare in domeniul administratiei publice locale si al fiscalitatii, consider ca se impune coordonarea si sprijinirea profesionala si metodologica a acestora.

Numeroasele si gravele neajunsuri constatate in hotararile consiliilor locale, in general, dar in special a celor comunale (care detin o pondere numerica do peste 90% din totalul consiliilor locale), justifica cele mentionate mai sus.

Trebuie avut in vedere ca forta juridica a unui act administrativ, asa cum sunt hotararile consiliilor locale prin care se stabilesc impozitele si taxele locale, este identica cu a altor acte unilaterale ce emana de la organele statului in realizarea puterii de stat, dar este inferioara fortei juridice a legii.

Ori, asa dupa cum am mai aratat, emiterea unor asemenea acte administrative, cu respectarea conditiilor de legalitate, nu se poate asigura de catre persoane care, nu au minimum elementar, strict necesar de pregatire de specialitate in acest domeniu.

In conditiile in care, in actuala perioada, in cadrul consiliilor locale, in special a celor comunal personal cu o asemenea pregatire, aceasta nu inseamna ca, in numele autonomiei locale, acestea sa fie lasate sa se descurce singure, dupa cum poate fiecare. Un asemenea mod de a proceda conduce, incet dar sigur, la numeroase neajunsuri pe plan economic si social, inclusiv la compromiterea infaptuirii statului de drept. Spun acest lucru avand in vedere si faptul ca hotararile Consiliilor locale comunale vizeaza mai mult decat alte legi, peste 60% din populatia tarii noastre.

4. Termenul de emitere a hotararilor prin care se stabilesc impozitele si taxele locale

Consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiul Bucuresti si consiliile judetene si Consiliul General al municipiului Bucuresti pot acorda, (de la caz la caz, pentru motive temeinic justificate, in cazul impozitelor si taxelor care sunt venituri ale bugetelor acestora si nu au fost platite in termen, esalonari la plata in cel mult 12 rate lunare, amanari la plata pana la sfarsitul anului calendaristic, precum si reduceri sau scutiri de majorari de intarziere aferente impozitelor si taxelor locale neachitate.

Impozitul pe cladiri datorat pentru cladirile si constructiile utilizate in agricultura se reduce cu 50% pana la data de 31 decembrie 2000.

Impozitele si taxele locale, stabilite in sume fixe vor putea fi majorate sau diminuate, anual, de catre consiliile locale si judetene pana la 50%. Hotararea de modificare trebuie adoptata pana la data de 31 octombrie a fiecarui an si se aplica in anul urmator. Pentru impozitele si taxele datorate in anul 1999 hotararea de modificare poate fi adoptata in termen de 15 zile de la data publicarii prezentei ordonante.

O.U.G. nr. 62/28.12.1998 fiind publicata in M.Of. nr. 517 din 30 decembrie 1998 rezulta ca hotararile consiliilor locale, prin care se modificau impozitele si taxele locale (in vigoare cu 1 ianuarie 1999), puteau fi emise pana pe 14 ianuarie 1999, inclusiv.

Unele consilii locale au emis asemenea hotarari chiar peste 30 de zile dupa aceasta data.

De retinut ca prin lege nu se face o referire la situatia in care o hotarare este emisa dupa acest termen.

Numeroase consilii locale au emis, fie pana la 14.01.1999, fie dupa aceasta data, hotarari prin care au stabilit impozitele si taxele locale insa cu lipsuri, de continut, in reglementare, precum:

1. nu s-a stabilit cota de impozit pe cladiri;

2. s-a stabilit o cota gresita pentru calculul impozitului pe cladiri;

3. nu s-au stabilit zonele pentru impozitul pe teren;

4. nu s-a stabilit nivelul, pe zone, la impozitul pe teren etc.

Pentru remedierea acestor neajunsuri s-a revenit, uneori cu 2-3 hotarari la diferite intervale de timp si acestea cu serioase vicii de forma si continut. In unele cazuri, pentru completarea prevederilor lipsa din hotarari, s-au transmis unele adrese prin crin care se comunica faptul ca "masurile cuprinse in proiectul de hotarare, aprobat in sedinta consiliului local dar care, din eroare, nu sunt cuprinse in hotarare."

Alte consilii locale nu au reusit "completarea golurilor" nici dupa 2 luni dupa expirarea termenului limita pana la care puteau fi emise.

In aceste conditii se ridica serioase probleme privind:

a) respectarea termenului legal de depunere a declaratiilor cu impozite si taxele locale de catre contribuabili;

b) fundamentarea, intr-un anumit termen, a veniturilor din impozite si taxe locale, pe fiecare consiliu local si, in special a celui judetean si republican.

Consider ca prin lege trebuie prevazute masuri clare pentru situatiile in care hotararile in discutie fie nu sunt emise in cadrul termenului legal, fie sunt emise dar cu serioase vicii de forma si continut care atrage nulitatea sau anulabilitatea hotararii.

5. Emiterea de hotarari cu depasirea limitelor si competentelor prevazute de lege

Este cunoscut ca forta juridica a unui act administrativ (asa cum sunt hotararile consiliilor locale prin care se stabilesc impozitele si taxele locale), este identica cu a altor acte unilaterale ce emana de la organele statului in real puterii de stat, dar inferioara fortei juridice a legii.

O asemenea forta juridica a unui act administrativ se realizeaza numai si numai in masura in care acesta este dat cu respectarea conditiilor prevazute prin lege. In conditiile care hotararea unui consiliu local prin care se stabilesc impozitele si taxele locale, s-a emis cu depasirea competentelor si/sau a limitelor prevazute de lege, o asemenea hotarare este lovita de nulitate sau, dupa caz, de anulabilitate.

Spre exemplu, prin Legea nr. 27/1994, republicata, modificata si completata prin O.U.G. nr. 62/1998, la art. 6 prevede:

"Art. 6. - Impozitul pe cladiri in cazul persoanelor juridice si altor contribuabili decat cei prevazuti la art. 5 se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale ce poate fi cuprinsa intre 0,5-1,0%, asupra valorii de inventar a cladirilor actualizata conform prevederilor legale si inregistrata in contabilitatea acestora. Aceleasi cote se aplica valorii cladirilor apartinand persoanelor fizice autorizate care conduc evidente contabile. Daca valoarea din evidentele contabile este mai mica decat valoarea rezultata din aplicarea normelor prevazute in Anexa 1, cota de impozit se aplica la valoarea rezultata din aplicarea respectivelor norme."

Prin numeroase hotarari ale consiliilor locale s-a stabilit o cota in afara intervalului stabilit prin lege (fie sub 0,5%, fie peste 1,0%).

Asemenea depasiri ale limitelor prevazute prin lege se constata si la impozitul pe teren, in special de catre consiliile comunale.

In alte cazuri, hotararile consiliilor locale contin provederi diferite, chiar contrare fata de cele prevazute in mod expres si la modul imperativ prin legea in aplicarea careia se dau. Spre exemplu, prin Legea nr. 27/1994, republicata, modificata si completata prin O.U.G. nr. 62/1998 pentru impozitul, impozitul pe teren si taxa asupra mijloacelor de transport, se prevede obligatia de plata " trimestrial, in rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru." Unele consilii locale au stabilit alte termene de plata. Cu titlu de exemplu mentionez prevederea din hotararea unui consiliu comunal conform careia "Platile se vor face in rate lunare pana la data de 15.11. 1 999."

O asemenea prevedere, fiind contrara dispozitiilor legale in vigoare, nu va fi luata in considerare de contribuabili, acestia avand obligatia de a respecta termenele de plata prevazute in mod expres si la modal imperativ prin Legea nr. 27/1994, republicata, modificata prin O.U.G. nr. 62/1998.

6. Stabilirea impozitului pe teren, fara incadrarea terenurilor pe zone

Prin numeroase hotarari ale consiliilor locale comunale se stabileste impozitul pe teren, de 100 lei/m.p. pentru zona A si de 50 lei/mp pentru zona A si de 50 lei/mp pentru zona B, fara insa a se face incadrarea (delimitarea) terenurilor pe zone. In aceste conditii contribuabilii efectiv nu au posibilitatea de a identifica, de a stabili zona in cane se incadreaza terenul pentru care datoreaza impozit. Aceasta nu inseamna ca agentii economici nu trebuie sa-si achite obligatiile de plata. Acestia se pot prevala insa de prevederile art. 983 Cod civil carora "Cand este indoiala, conventiunea se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga.''

In alte cazuri, in special in cadrul oraselor si a municipiilor, se face incadrarea (departajarea) terenurilor printr-un text, fie printr-un text si o harta, dar din acestea nu se poate face, de catre contribuabili, o delimitare precisa a zonelor, respectiv o incadrare a materiei impozabile in special la limitele de demarcare dintre zone.

7. Neclaritati in stabilirea zonelor la impozitul pe teren

Prin legislatia in vigoare se prevede incadrarea terenurilor din cadrul oraselor in 4 zone, respectiv A, B, C, si D, iar a comunelor in doua zone, zona A = 100 lei/mp si zona B = 50 lei/mp.

Incadrarea terenurilor pe zone , in cadrul localitatilor, se face de catre consiliile locale, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor, zonei respective (zona de locuit sau industriala), apropierea sau departarea fata de caile de comunicatie, precum si de alte elemente specifice fiecarei localitati in parte."

Consider ca aceste elemente sunt la general, fara a stabili elemente clare, precise pe baza carora sa se poata face o buna impartire a terenurilor pe zone, in special in cadrul comunelor. Subliniez acest lucru avand in vedere nedumerirea generala a personalului consiliilor locale comunale, inclusiv a consilierilor, cu privire la elementele in functie de care se incadreaza un teren in zona A si in ce conditii se incadreaza in zona B.

Din analiza hotararilor consiliilor localitatilor dintr-un judet, prin care s-au stabilit impozitele si taxele locale se constata ca incadrarea terenurilor pe zone s-a facut fara a se avea in vedere unele criterii de echitate si ratiune. Spre exemplu, localitati amplasate de o parte si de alta a unor drumuri nationale si chiar europene (deci asfaltate), beneficiare ale unor avantaje ce izvorasc dintr-un trafic permanent si intens, national si international) sunt incadrate in zona B, cu 50 lei/mp, iar alte localitati, fara drumuri asfaltate (in care cu greu se poate ajunge in sezonul de iarna), izolate, departe de orase etc. sunt incadrate in zona A, cu 100 lei/mp.

Alte comune se caracterizeaza printr-o mare dispersie teritoriala a satelor componente, ceea ce face ca si conditiile acestora sa fie dintre cele mai diferite.

Sunt comune care au in componenta lor pana la 13-14 sate, dispersate liniar pana la 40 km, unele dintre acestea amplasate de o parte si de alta a unor drumuri nationale si europene, iar altele izolate, cu cai de acces greu accesibile, chiar fara curent electric, ramase fara nici o legaturi cu lumea in cazul producerii unor intemperii ale naturii. Cu toate acestea, in frecvente cazuri, intregul teren al comunei se incadreaza in aceeasi zona, ceea ce constituie un act de echitate economica si sociala.

Consider ca in incadrarea terenurilor pe zone ar trebui sa se prevada, prin lege, ca un criteriu obligatoriu si zona de fertilitate a terenurilor respective.

De asemenea, imi permit a sugera si faptul ca la elaborarea unor legi ar trebui sa se tina cont si de gradul de pregatire profesionala si legislativa, de posibilitatile de interpretare si aplicare a prevederilor legale a marii majoritati a celor carora li se adreseaza legea respectiva (a celor obligati sa o aplice).

In conditiile in care peste 90% din persoanele obligate cu ducerea la indeplinire a unei legi sunt din mediul rural (respectiv personalul consiliilor locale comunale si consilierii acestora, legea trebuie sa contina prevederi mai in amanunt si unor accesibile in interpretare si aplicare. Acest lucru se impune cu atat mai mult in prezent in domeniul legislatiei cu privire la impozitele si taxele locale intrucat consiliile locale comunale nu dispun de cadre cu o buna pregatire in domeniul juridic si ai fiscalitati; in caz contrar, pe langa faptul ca prevederile legale in discutie nu se vor aplica in mod corespunzator, se va ajunge la numeroase neajunsuri, la nivelul fiecarei comune si, ca o rezultanta, la nivel national.

8 Confuzii intre prevederile Legii nr. 69/199 si cele ale Legii nr. 27/1994

Este cunoscut ca pentru terenurile proprietate de stat folosite in alte scopuri decat pentru agriculturi sau silvicultura se plateste taxa pe teren, in baza Legii nr. 69/1993 privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura, modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 412/4.08.1997 si prin Hotararea Guvernului 84/11.02.1999.

Prin Legea nr. 69/1993 se stabileste, pentru localitatile rurale, 5 zone de fertilitate, respectiv I, II, III, IV, V.

Pentru terenurile proprietate privata (pentru cele ocupate de cladiri si alte constructii, pana la 31.12. iar dupa 1.01.1999, pentru cele neocupate de cladiri si de alte constructii), se plateste impozit pe teren, in baza 27/1994, republicata, modificata si completata prin O.U.G. nr. 62/1998 si O.U.G. nr. 15/1999. Prin aceasta lege se prevad 5 categorii de localitati, respectiv 1, 2, 3, 4, 5, in cadrul localitatii, respectiv A, B, C, D. Comunele se incadreaza in categoria de localitati 5, cu doua zone in cadrul localitatii, zona A cu 100 lei/mp. , zona B cu 50 lei/m.p.

In mod frecvent, prin hotararile consiliilor locale, se fac confuzii intre "taxa pe teren" si "impozitul pe teren", intre "zona de fertilitate" (de la terenurile proprietate de stat) si "categoria localitatii" (de la terenurile proprietate privata).

Ceea ce trebuie sa retina consiliile locale comunale este faptul ca acestea nu au nici o competenta si, ca urmare, nu trebuie sa dea nici o hotarare in aplicarea Legii nr. 69/1993, cu modificarile si completarile ulterioare; consiliile locale au competente, prevazute in mod expres prin lege, clare, precise si la modul imperativ, numai in aplicarea Legii nr. 27/1994, cu modificarile si completarile suferite ulterior.

9. Majorarea sau diminuarea, anual, de catre consiliile locale si judetene, cu pana la 50%, a impozitelor si taxelor locale, stabilite in sume fixe

"Impozitele si taxele locale, stabilite in sume fixe vor putea fi majorate sun diminuate, anual, de catre consiliile locale si judetene cu pana la 50%. Hotararea de modificare trebuie adoptata pana la data de 31 octombrie a fiecarui an si se aplica in anul urmator. Pentru impozitele datorate in anul 1999 hotararea de modificare poate fi adoptata in termen de 15 zile de la data publicarii prezentei ordonante."

Din analiza hotararilor consiliilor locale, in special a celor comunale, se constata frecvente neintelegeri in ceea ce priveste impozitele si taxele locale ce pot fi majorate sau diminuate, anual, cu pana la 50%.

Este deosebit de important a se retine faptul ca numai si numai impozitele si taxele locale in SUME FIXE pot fi majorate sau diminuate, anual, NU SI CELE STABILITE SUB FORMA DE COTA PROCENTUALA.

Impozitele si taxele locale in suma fixa, cure pot fi majorate sau diminuate, anual, de catre consiliile locale si judetene, cu pana la 50%, sunt acele impozite si taxe locale exprimate in lei: lei/m.p. (impozitul pe teren); lei/an (pentru fiecare 500 cmc sau fractiune de capacitate de 500 cmc) lei/an (taxa asupra mijloacelor de transport pe apa, pentru fiecare mijloc de transport in parte), lei in functie de dimensiunile (marimea) materiei impozabile (exemplu: taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afisaj si functie de dimensiunile afiselor si panourilor folosite in scopuri publicitare); lei pentru aviz sun autorizatie etc.

Impozitele si taxele locale care nu pot fi majorate sau diminuate, anual, de catre consiliile locale si judetene cu pana la 50%, sunt cele stabilite sub forma de cota procentuala.

Deci, impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor fizice (care se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,2 % in mediul urban si de 0,1% in mediul rural, asupra valorii cladirii determinate conform prevederilor legale) si impozitul pe cladiri in cazul persoanelor juridice si a altor contribuabili prevazuti de lege (care se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale ce poate fi cuprinsa intre 0,5-1,0% asupra valorii de inventar a cladirilor, actualizata conform prevederilor si inregistrata in contabilitatea acestora), NU se poate majora sau diminua, anual, de catre consiliile locale si judetene cu pana la 50%.

Deosebit de important este a se retine si faptul ca hotararile de modificare se pot emite numai si numai in cadrul termenului stabilit de lege, respectiv pana la data de 31 octombrie a fiecarui an si se aplica in anul urmator. Hotararile emise dupa acest termen sunt lovite de nulitate.

10. Stabilirea responsabilitatii cu ducere la indeplinire a prevederilor hotararilor consiliilor locale prin care s-au stabilit impozitele si taxele locale

Abordez si acest aspect intrucat din continutul hotararilor in discutie, in special a celor comunale, se constata o varietate atat de mare de persoane si functii, insarcinate cu ducerea la indeplinire a hotararilor, incat, in unele cazuri se pune chiar problema gradului de instruire si a posibilitatilor de interpretare si aplicare corecta a unor prevederi legale, atat de personalul consiliilor locale respective, cat si de catre consilierii acestora.

Exemplele ce urmeaza sunt edificatoare in acest sens:

- "De ducerea la indeplinire a prezentei hotarari raspunde personalul primariei si casierul D.G.F.P.C.F.S.

- "Impozitele si taxele locale vor fi incasate prin casierul primariei si al D.G.F.P.C.F.S."

- "Directia D.G.F.P.C.F.S..    prin organele fiscale teritoriale se insarcineaza cu aducerea la indeplinire a prezentei hotarari;"

- "De ducerea la indeplinire a prezentei hotarari raspunde personalul primariei si casierul D.G.F.P.C.F.S.."

Asemenea dispozitii sunt lipsite de orice logica si suport legal, ceea ce pune sub semnul intrebarii legalitatea si temeinicia unor asemenea hotarari, respectiv posibilitatea efectiva de aplicare in practica a unor asemenea prevederi.

11. Respectarea termenului de emitere a hotararilor

Asa dupa cum am mai aratat la inceputul acestui material, prin art. 49 alin. (3) din Legea nr. 27/1994, republicata, modificata si completata prin O.U.G. nr. 62/1998 se prevede ca:

"Impozitele si taxele locale, stabilite in sume fixe vor putea fi majorate sau diminuate, anual, de catre consiliile locale si judetene cu pana la 50%. Hotararea de modificare trebuie adoptata pana la data de 31 octombrie a fiecarui an se aplica in anul urmator. Pentru impozitele si taxele datorate in anul 1999 hotararea de modificare poate fi adoptata in termen de 15 zile de la data publicarii prezentei ordonante."

Respectarea termenului pana la care trebuie emise hotararile consiliilor locale, prin care se stabilesc impozitele si taxele locale pentru anul urmator, are o importanta practica deosebit de mare, fie si numai din urmatoarele considerente:

a) Fundamentarea veniturilor din impozite si taxe locale, pentru elaborarea bugetelor locale, judetene si a bugetului tarii.

In conditiile in care anumite consilii locale nu emit, pana la data prevazuta prin lege, hotarari prin care se stabilesc impozitele si taxele locale, pentru anul urmator, nu se pot intocmi, prin centralizare, nici bugetele judetene si din bugetul republican. Spre exemplu, cu toate ca pentru anul 1999 s-a prevazut ca ultim termen data de 14 ianuarie 1999 (rezultata din cele 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial a O.U.G. an. 62/1998), unele consilii locale comunale au emis asemenea hotarare cu o intarziere de peste 30 de zile; alte hotarari au fost emise in termenul legal dar fie fara stabilirea unor impozite si taxe locale, fie cu stabilirea unor taxe locale contrare prevederilor legale in vigoare.

De precizat ca prin lege nu se prevad sanctiuni sau alte masuri pentru cazurile in care hotararile in discutie nu sunt emise in termenul legal.

b) Nefiind emise in termenul legal se ajunge in situatia ca nici contribuabilii sa nu aibe posibilitatea sa ia la cunostinta, din timp, despre noile impozite si taxe locale, sa intocmeasca si sa depuna in termenul legal declaratiile de impunere, asemenea intarzieri in emiterea Hotararilor, sau emiterea unor hotarari, chiar in termenul legal, dar cu serioase erori de continut (care le fac practic inaplicabile), pun contribuabilii in situatia de a nu putea efectua platile in termenul legal.

12. alte neajunsuri constatate in hotarari

Asa dupa cum am mai aratat, hotararile consiliilor locale, prin care se stabilesc si taxele locale sunt acte normative cu putere de lege pentru materia impozabila existenta in raza teritoriala a localitatilor respective; ca urmare, aceste hotarari trebuie sa indeplineasca, obligatoriu, un minimum de conditii, atat sub aspectul formei, al structurii, cat si al continutului.

Prevederile din aceste hotarari trebuie sa fie in concordanta deplina cu spiritul si litera legii in aplicarea careia se dau, sa respecte intocmai inclusiv termenii, notiunile si expresiile din lege, cu sensul si continutul rezultat din contextul acesteia.

Subliniez si acest aspect intrucat si din acest punct de vedere se constata numeroase si serioase neajunsuri, cateva exemple sunt edificatoare in acest sens.

Intr-o hotarare se prevede ca impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor juridice se calculeaza cu cota de 1% ap1icata asupra "valorii de asigurare a cladirii". Greu de inteles cum de s-a ajuns la o asemenea "inovatie", in conditiile in care, prin intreaga legislatie s-a facut si se face referire numai la "valoarea de inventar a cladirilor."

Intr-o alta hotarare, abordandu-se taxa asupra mijloacelor de transport se inscrie, ca un articol distinct "Taxa mij-transport - lei/ora". Si in acest caz este greu de inteles de unde pana unde se ajunge la asemenea expresii in conditiile in care acestea nu au fost folosite niciodata de legislatia in materie, iar taxa asupra mijloacelor de transport se stabileste in functie de capacitatea cilindrica a motorului, pentru fiecare 500 cmc sau fractiune sub 500 cmc si nu in lei/ora.

Hotararile consiliilor locale nu cuprind prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/1999

Din cele de mai sus rezulta serioase neajunsuri existente in hotararile consiliilor locale, prin care s-au stabilit impozitele si taxele locale pentru anul 1999, neajunsuri care pun sub semnul intrebarii legalitatea acestor hotarari.

Anterior am aratat ca forta juridica a unui act administrativ (asa cum sunt hotararile consiliilor locale prin care se stabilesc impozitele si taxele locale) este identica cu a altor acte unilaterale ce emana de la organele statului in realizarea puterii de stat, dar este inferioara fortei juridice a legii. Aceasta inseamna ca aceste hotarari ale consiliilor locale, prin care s-au stabilit impozitele si taxele locale, cu depasirea competentelor si/sau a limitelor prevazute de lege, sunt lovite de nulitate sau, dupa caz, de anulabilitate.

Neconcordanta dintre prevederile legale in materie de impozite si taxe locale si hotararile consiliilor locale, date in aplicarea acestor prevederi legale, a devenit si mai mare dupa aparitia Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 15 din 2 martie 1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale, publicata in M. Of. nr. 92 din 3 martie 1999.

Asa dupa cum am mai aratat, hotararile consiliilor locale s-au dat, in general pana pe 14 ianuarie 1999 si reflecta atat prevederile Legii nr. 27/1994, republicata, dar in special, modificarile aduse acestei legi prin O.U.G7 nr. 62 din 28 decembrie 1998, publicata in Monitorul Oficial pe 30 decembrie 1998.

O.U.G. nr. 15 din 2 martie 1999, publicata in Monitorul Oficial pe 3 martie 1999 a aparut deci la peste o luna si jumatate dupa ultimul termen de emitere a hotararilor consiliilor locale prin care s-au stabilit impozitele si taxelor locale pentru anul 1999.

O.U.G. nr. 15/1999 a adus numeroase si deosebit de importante prevederi cu privire la impozitele si taxele locale pentru anul 1999 (pentru urmatorii ani, in masura in care aceste prevederi nu se vor modifica).

Dar noile prevederi aduse de O.U.G. nr. 15 din 2 martie 1999 nu se reflecta in hotararile consiliilor locale, emise pana pe 14 ianuarie 1999.

In aceste conditii se ridica mult mau multe probleme privind temeinicia si legalitatea hotararilor consiliilor locale prin care s-au stabilit impozitele si taxelor locale pentru anul 1999, intrucat acestea nu mai reflecta in totalitate prevederilor din legislatia cu privire la impozitele si taxele locale, respectiv din O.U.G. din 15 din 2 martie 1999.