Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


ECONOMETRIE SI PREVIZIUNE ECONOMICA - Teste grila

Economie



+ Font mai mare | - Font mai mic



ECONOMETRIE SI PREVIZIUNE ECONOMICA - Teste grila

Multiple Choice

Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.



1. Econometria are ca obiect:

a)      cunoasterea mecanismelor de desfasurare a proceselor economice, descrise de seriile de date statistice, prin utilizarea metodelor cantitative de natura statistica sau matematica.

b)      explicarea si analiza fenomenelor economice prin prizma relatiilor cauzale

c)      prezentarea si argumentarea metodelor statistico-matematice

d)      studierea interdependentelor existente intre fenomenele economice

e)      definirea legii cererii si ofertei formulata matematic

2. Termenul de econometrie are doua sensuri. In sens larg termenul include:

a)      elaborarea previziunilor la nivelul intreprinderii

b)      studiul relatiilor de dependenta dintre variabilele economice, inclusiv a variabilitatii proceselor economice in timp apeland la procedee specifice (regresie si testare)

c)      analize bazate pe estimari numerice (exprimari cantitative prin masurare), atat a relatiilor de dependenta dintre fenomenele economice, cat si a aspectelor ce privesc gradul de concentrare, de sensibilitate si de intensitate a fluctuatiilor din economie

d)      calculul indicatorilor microeconomici

e)      abordarea cantitativa a fenomenelor desfasurate la nivelul intreprinderii

Termenul de econometrie are doua sensuri. In sens restrans termenul include:

a)      analize bazate pe estimari numerice (exprimari cantitative prin masurare), atat a relatiilor de dependenta dintre fenomenele economice, cat si a aspectelor ce privesc gradul de concentrare, de sensibilitate si de intensitate a fluctuatiilor din economie

b)      studiul relatiilor de dependenta dintre variabilele economice, inclusiv a variabilitatii proceselor economice in timp apeland la procedee specifice (regresie si testare)

c)      calculul indicatorilor macroeconomici

d)      abordarea cantitativa a fenomenelor desfasurate la scara economiei nationale

e)      obtinerea prognozelor macroeconomice

4. Intre caracteristicile econometriei prezenate mai jos una este eronata:

  1. in reprezentarile econometrice se introduc variable care privesc bogatia natiunii (productia, consumul, capitalul fix etc.) si castigul economic (profit, salarii, dobanda, renta etc.) si ecuatii de tip comportamantal, resursele avand o importanta deosebita
  2. se acorda interes pentru reprezentari cu caracter punctual in care nu sunt prezente obiectivele si conexiunile existente intre variabile
  3. reprezentarile econometrice se pot referi la un sector de activitate, sau la un ansamblu de activitati, structurate sub forma de ecuatii si sisteme sau blocuri de ecuatii
  4. ecuatiile de tip econometric cuprind intre factorii care determina evolutia unor procese si pretul in diferiele forme de manifestare (ecuatii de balanta pentru determinarea echilibrelor in economie)
  5. in modelul econometric se regasesc obiectivele finale ale economiei si obiectivele specifice proceselor economice (variabile endogene-efect)

5. Intre caracteristicile econometriei prezenate mai jos una este eronata:

  1. se acorda interes pentru reprezentari cu caracter sistemic in care sunt prezente obiectivele si conexiunile existente intre variabile
  2. reprezentarile econometrice se pot referi la un sector de activitate, sau la un ansamblu de activitati, structurate sub forma de ecuatii si sisteme sau blocuri de ecuatii
  3. modelele econometrice permit simularea politicilor economice
  4. modelele econometrice exprima echilibrul dintre cerere si oferta si neliniaritatea cererii in raport cu cresterea factorilor
  5. reprezentarile econometrice se pot referi numai la un sector de activitate

6. Obiectivele finale urmarite de econometrie sunt exprimate:

  1. la nivel macroeconomic (cresterea economoca, controlul inflatiei, ocuparea fortei de munca, echilibrul balantei de plati etc.)
  2. la nivel mezoeconomic (obiective regionale)
  3. la nivel microeconomic (firma: cresterea profitului, cresterea calitatii, cresterea cotei de piata)
  4. la nivel individual (maximizarea venitului etc)
  5. la oricare dintre cele patru nivele prezentate mai sus.
  1. Modelul econometric poate fi privit global ca:
    1. o imbinare a modelului economic cu cel statistic
    2. o constructie teoretica care are un scop prestabilit
    3. o baza in teoria economica
    4. o modalitate de redare schematica bazate pe modelul statistic (ecuatiile de regresie), precum si pe egalitati (identitati, ecuatii de balanta) rezultate din conceptele teoriei economice
    5. o imbinare a modelului economic cu cel statistic, fiind o constructie teoretica care are un scop prestabilit (previziune, prognoza, simulare, verificare a unei teorii) si o baza in teoria economica si o modalitate de redare schematica bazate pe modelul statistic (ecuatiile de regresie), precum si pe egalitati (identitati, ecuatii de balanta) rezultate din conceptele teoriei economice

8. Un model econometric are urmatoarele caracteristici, dintre care una este eronata:

a. descrie diverse tipuri de sisteme economice reale pe baza legaturilor de tip statistic privind comportamentele de natura economica dintre variabilele rezultative si factorii economici, demografici, naturali, sociali, politici etc.

b. descrie sistemul de dependente printr-un sistem formal echivalent de tip ramificat de legaturi cauzale, inclusiv legaturi de interdependenta, care poate fi structurat dupa principiul ordonarii ierarhice in mai multe trepte

c. exprima toate coordonatele principale ale procesului economic analizat, referindu-se la variabilele importante si la relatiile exprimate intr-o forma matematica, inclusiv zona reziduala

d. caracterizeaza mai putin normativ sistemului real socio-economic datorita elasticitatii mari a reprezentarilor econometrice

e. descrie static si dinamic sistemul socio-economic oferind posibilitatea prognozelor si previziunilor active

9. Modelele econometrice la nivel macroeconomic nu includ:

a.       modele UNI de tip sincron

b.      modele in varianta factoriala (F)

c.       modele MULTI de tip agregat

d.      modele de descriere a seriei cronologice (T)

e.       modele neliniare (NELIN) de tip STRUCTURAL

10. Modelele econometrice la nivel microeconomic nu includ:

  1. modele in varianta factoriala (F)
  2. modele de descriere a seriei cronologice (T)
  3. modele care includ componente temporale (TSC)
  4. modele care includ componente de influenta (ARMA)
  5. modele care includ componente de frcventa (AS)

11. La care din cele cinci functii ale managementului dupa Hanri Fayol (1916) se asociaza functia de previziune?

  1. planificare
  2. organizare
  3. comanda
  4. coordonare
  5. control-evaluare.

12. Care din cele 5 functii de mai jos nu este functie a managementului dupa Fayol?

  1. de previziune
  2. de organizare
  3. de coordonare
  4. de personal
  5. de antrenare (comanda)

13. Care din cele cinci functii de mai jos nu este functie a intreprinderii?

a.       de cercetare-dezvoltare

b.      de coordonare

c.       comerciala

d.      de productie

e.       de personal.

Care este rolul previziunii in managementul organizatiei?

a.

sa fundamenteze actiunile strategice ale organizatiei

b.

sa asigure un cadru adecvat desfasurarii activitatilor

c.

sa specializeze personalul

d.

sa extinda utilizarea metodelor si tehnicilor stiintifice

e.

sa utilizeze specialisti in fundamentarea strategiilor

Instrumente de previziune in activitatea manageriala

15. Unul din urmatoarele instrumente utilizate in activitatea manageriala nu este instrument de previziune:

  1. prognoza
  2. programarea
  3. controlul
  4. planificarea
  5. bugetarea

16. Studiaza sistematic viitorul considerat camp de actiune si anticipeaza evolutia probabila a proceselor si fenomenelor, pornind de la realizarile perioadei precedente, de la tendintele conturate si considerand, cu un anumit prag de incertitudine, modificarile previzibil a avea loc:

  1. prognoza
  2. programarea
  3. controlul
  4. planificarea
  5. bugetarea

17. Anticiparea actiunilor viitoare pe secvente in timp si spatiu, avand durata si resursele posibile in scopul realizarii unui obiectiv defineste:

  1. prognoza
  2. programarea
  3. controlul
  4. planificarea
  5. bugetarea

18. Procesul de determinare a cerintelor organizatiei si de alocare a resurselor se refera la:

  1. prognoza
  2. programarea
  3. controlul
  4. planificarea
  5. bugetarea

19. Procesul de aprobare a alocarilor de resurse financiare strict necesare (translatia in practica a planificarii si programarii cerintelor anuale de finantare) se refera la:

  1. prognoza
  2. programarea
  3. controlul
  4. planificarea
  5. bugetarea

Care dintre principiile de rationalitate si coerenta care stau la baza previziunilor este exprimat eronat ?

a.

stabilirea unui orizont de timp rezonabil

b.

limitarea incertitudinii si riscului la minimum posibil

c.

evaluarea costului prin cuantificarea permanenta a raportului cost/eficienta

d.

fundamentarea scenariilor pe cerintele pietei

e.

asigurarea coerentei si continuitatii prin elaborarea unui scenariu-cadru general

Stabilirea unui orizont de timp rezonabil care sa permita elaborarea de scenarii alternative capabile sa fundamenteze strategii si politici de dezvoltare economica a firmei pe termen mediu si lung, reprezinta:

a.

un principiu de rationalitate si coerenta in activitatea de previziune

b.

o tehnica de previziune

c.

o anumita abordare in previziune

d.

o regula generala in previziune

e.

o instructiune obligatorie in previziune

Care dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la abordarea previziunii in practica manageriala?

a.

rezultatele previziunilor se utilizeaza in procesul de luare a deciziilor pentru a planifica actiunile

b.

previziunile trebuie sa aproximeze in limite rezonabile evenimentele ce vor avea loc

c.

nu intotdeauna previziunile conduc la actiune

d.

principiul continuitatii

e.

se bazeaza numai pe cunostinte aprofundate in matematica

23. Activitatile previzionale se bazeaza pe principii de rationalitate si coerenta, dintre care si una din afimatiile de mai jos:

  1. stabilirea unui orizont de timp rezonabil care sa permita elaborarea de scenarii alternative capabile sa fundamenteze strategii si politici de dezvoltare economica a firmei pe termen mediu si lung
  2. asigurarea unui cadru organizational adecvat pentru desfasurarea activitatilor
  3. specializarea si pregatirea continua a personalului angajat
  4. extinderea utilizarii metodelor si tehnicilor stiintifice in management
  5. implicarea intensa a specialistilor in fundamentarea, atat a strategiei si politicii de ansamblu a intreprinderii, cat si a planurilor si a programelor

Una din urmatoarele afirmatii privind previziunile este corecta:

a.

previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile

b.

previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc

c.

previziunile nu trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile

d.

previziunile trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile

e.

previziunile nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc si nu trebuie sa aproximeze evenimentele in limite rezonabile

Stiinta viitorului sau futurologia nu are in aria de activitate :

a.

cercetarea noilor ipoteze si teorii privind dezvoltarea viitoare a pamantului

b.

studiul civilizatiei umane si elaborarea prognozelor socio-culturale

c.

previziunea dezvoltarii economice pe termen mediu

d.

nevoia de acumulare a datelor statistice din toate domeniile

e.

estimarea variabilelor organizatiilor in perioadele trecute

26. Procesul rezultat din nevoia dirijarii si stapanirii unei uriase cantitati de fapte si evenimente aparute ca urmare a implicatiilor in viata practica a revolutiei stiintifice si tehnologice cu consecinte asupra accelerarii ritmului transformarilor si schimbarilor, asupra cresterii posibilitatilor de surprize, de aparitie a evenimentelor neasteptate si a riscurilor asupra sentimentului de apropiere a viitorului si a socului pe care il produce in societate se refera la:

  1. prognoza
  2. programarea
  3. cercetarea previzionala
  4. planificarea
  5. bugetarea

Elementele componente ale activitatii de cercetare si culegere a informatiilor pentru elaborarea previziunilor sunt :

a.

orizontul previziunii

b.

natura informatiilor

c.

gradul de incredere

d.

toate cele de mai sus

e.

nici unul dintre cele de mai sus

Curentele si tendintele in gandirea previzionala nu se grupeaza in :

a.

optiunea fundamentala si ordinea prioritara

b.

optiunea fundamentala explorativa si optiunea fundamentala normativa

c.

optiunea fundamentala explorativa tehnocratica si optiunea fundamentala explorativa umanista

d.

optiunea fundamentala normativa institutionala si optiunea fundamentala normativa critica

e.

ordinea prioritara normativa si ordinea prioritara explorativa

29. Optiunea fundamentala in previziune se refera la:

  1. optiunea intre elementele legice care stau la baza cercetarii previzionale si elementele dirijabile
  2. conceptul de dezvoltare durabila
  3. implementarea celor mai eficiente tehnologii
  4. domeniul economic
  5. domeniul social

30. Cei trei factori- economic, tehnologic si social- la care se adauga si factorul de mediu ambiant, considerati ca un tot unitar, avandu-se in vedere o crestere economica continua prin implementarea celor mai eficiente tehnologii care sa protejeze mediul si oamenii se refera la:

  1. directia explorativa
  2. directia normativa

c.       ordinea prioritara

d.      optiunea fundamentala

e.       tratarea explorativa

31. Cerceteaza noi directii de orientare si noi mijloace de comunicare ca baza pentru studiul unor date fundamentale ale viitorului (economice, sociale, tehnologice):

a. directia explorativa tehnocratica

  1. directia normativa critica
  2. directia normativa institutionala
  3. ordinea prioritara
  4. directia explorativa umanista

32. Urmareste evolutia societatii prezente prelungite liniar in viitor, bazandu-se pe mobilizarea stiintei si tehnologiei pentru rezolvarea unor "probleme-criza" in viitor, dar care in parte exista in prezent (urbanizarea, alimentatia lumii a treia, poluarea mediului, etc.):

a. directia explorativa tehnocratica

  1. directia normativa critica
  2. directia normativa institutionala
  3. ordinea prioritara
  4. directia explorativa umanista

33. "O modalitate, un procedeu sau un ansamblu de procedee, cu ajutorul caruia se realizeaza cercetarea, analiza, cunoasterea si descrierea realitatii obiective in scopul anticiparii, initierii si organizarii unei actiuni viitoare" este o definitie generala a:

  1. activitatii de previziune
  2. metodei de previziune
  3. prognozei
  4. planificarii
  5. tratarii viitorului

34. Totalitatea metodelor utilizate in activitatea de previzionare formeaza:

  1. activitatea de previziune
  2. metoda de previziune
  3. metodologia de previziune
  4. planificarea previziunii
  5. tratarea viitorului

Tratarea normativa a viitorului, dupa Kahn (1967) inseamna:

a.

studiul viitorului ca solutie a problemelor prezentului si nu ca o extensie a lui

b.

studiul viitorului pornind de la intreg spre parti

c.

studiul viitorului pornind de la parti spre intreg

d.

studiul viitorului utilizand concepte si modele teoretice

e.

studiul viitorului pe baza datelor din trecut si prezent, evidentiind tendintle de evolutie

36. Tratarea viitorului in cadrul evolutiei, pe baza datelor din trecut si prezent, care evidentiaza tendinte se refera la:

a. tratarea explorativa

b. tratarea normativa

c. tratarea sintetica

d. tratarea morfologica

e. tratarea teoretica

37. Studiul viitorului ca solutie a problemelor prezentului si nu ca o extensie a lui, bazat pe obiective se refera la:

a. tratarea explorativa

b. tratarea normativa

c. tratarea sintetica

d. tratarea morfologica

e. tratarea teoretica

38. Studierea viitorilor pornind de la intreg spre parti se refera la:

a. tratarea explorativa

b. tratarea normativa

c. tratarea sintetica

d. tratarea morfologica

e. tratarea teoretica

39. Studierea viitorilor pornind de la parti spre viziunea intregului se refera la:

a. tratarea explorativa

b. tratarea normativa

c. tratarea sintetica

d. tratarea morfologica

e. tratarea teoretica

40. A lucra cu concepte si modele abstracte, teoretice si cu tehnici adecvate in previziune este specifica:

a. tratarii explorative

b. tratarii normative

c. tratarii sintetice

d. tratarii morfologice

e. tratarii teoretice

Care din urmatorii pasi de lucru nu se aplica in previziunea oportunitatilor ?

a.

evidentierea activitatilor care urmeaza sa dispara si de ce

b.

evidentierea activitatilor care se pot dezvolta in viitor prin utilizarea resurselor existente sau prin modificarea acestora intr-o maniera rezonabila

c.

evidentierea ideilor care promoveaza noi directii de dezvoltare

d.

organizarea ideilor in tabele cu scopul de a etala intregul set de posibilitati viitoare

e.

excluderea probabilitatilor atasate fiecarei variabile

42. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la "oportunitate". Indicati eroarea!

  1. este o sansa de a se realiza ceva la momentul potrivit, adecvat situatiei
  2. reprezinta un cadru favorabil actiunilor
  3. este inversul riscului
  4. este asociat cu hazardul sau cu intamplarea
  5. se prolifereaza mai greu decat riscul

43. "Asociat cu hazardul sau cu intamplarea, tehnic definit ca un produs intre amplitudinea hazardului si probabilitatea de aparitie" este:

  1. incertitudinea
  2. riscul
  3. certitudinea
  4. oportunitatea
  5. probabilitatea

Riscul in previziune reprezinta :

a.

calculul probabilitatii de aparitie a riscului

b.

calculul amplitudinii riscului

c.

eroarea de a nu include un element de risc

d.

calculul riscului de neincasare a banilor

e.

produsul dintre amplitudinea riscului si probabilitatea de aparitie a riscului

45. Amplitudinea riscului in previziune inseamna:

a.       costuri

b.      strategie

c.       probabilitate

d.      eroare

e.       aprecieri

46. Probabilitatea de aparitie a riscului, sau sansa ca un hazard sa se realizeze, se considera ca fiind:

a.       un esantion de evenimente posibile

b.      costuri

c.       strategie

d.      eroare

e.       amplitudine

Amplitudinea si probabilitatea de aparitie sunt elemente ale:

a.

certitudinii

b.

incertitudinii

c.

riscului

d.

strategiei

e.

viitorului

Unul dintre urmatoarele exemple demonstraza tendinta de a se supraestima importanta riscurilor "rare", dar neplacute, avand consecinte defavorabile:

a.

rasturnarea mijlocului de transport a marfii

b.

cantitatea de produse incarcate in container

c.

calitatea conforma cu specificatiile tehnice

d.

dimensiuni conform negocierilor

e.

termene de livrare conform contractului

Unul dintre urmatoarele exemple demonstraza tendinta de a se subestima sau chiar sa se ignore riscurile comune, cunoscute, chiar daca riscul indus are consecinte grave:

a.

inundatii

b.

neverificarea instrumentului de plata a marfii

c.

incendii

d.

seisme

e.

blocaje politice

Amplitudinea riscului se masoara prin:

a.

timp

b.

ecuatii matematice

c.

cost

d.

volum

e.

numar

La baza deciziilor strategice se afla :

a.

controlul mediului intern

b.

controlul mediului extern apropiat

c.

controlul mediului extern indepartat

d.

previziunea, care ia in considerare riscurile si oportunitatile strategice

e.

controlul presiunilor salariatilor

Care din urmatoarele surse de date nu pot fi utilizate in previziune ?

a.

publicatii oficiale guvernamentale

b.

anuarul statistic al Romaniei

c.

reviste de specialitate

d.

informatii    obtinute din conversatii

e.

internet

53. Informatiile cele mai costisitoare necesare in previziune sunt cele obtinute din urmatoarea sursa:

a.

reviste de specialitate

b.

carti din biblioteca

c.

istoricul organizatiei

d.

site-uri de specialitate din surse "on-line"

e.

publicatii oficiale

54. Culegerea datelor in previziune nu cuprinde una din urmatoarele afirmatii:

  1. conturarea clara a domeniului studiat si a fenomenelor de previzionat
  2. acumularea de informatii, cifre, previziuni similare
  3. trecerea datelor pe fise sau procesarea electronica si stocarea lor in fisiere
  4. indicarea sursei, perioadei la care se refera datele si a observatiilor cercetatorului
  5. acumularea de cunostinte si informatii generale

Etapa analizei din cadrul metodei "analiza si sinteza" nu cuprinde:

a.

descompunerea in parti componente a fenomenelor si a proceselor economice si studierea partilor componente

b.

evaluarea actiunii factorilor care influenteaza partile componente

c.

determinarea sistemului de legaturi cauzale care exista intre factorii care influenteaza partile componente

d.

comparatia cu fenomene sau procese similare

e.

generalizarea aspectelor particulare in aspecte agregate, complexe

56. Etapa sintezei din cadrul metodei "analiza si sinteza" cuprinde:

a.

descompunerea in parti componente a fenomenelor si a proceselor economice si studierea partilor componente

b.

evaluarea actiunii factorilor care influenteaza partile componente

c.

eliminarea sistemului de legaturi cauzale care exista intre factorii care influenteaza partile componente

d.

comparatia cu fenomene sau procese similare

e.

generalizarea aspectelor particulare in aspecte agregate, complexe

Care dintre urmatoarele principii nu este specific metodei interpretarii sistemice?

a.

orientarea catre problemele cheie, strategice ale organizatiei

b.

adoptarea unui stil de analiza participativa a fenomenelor complexe

c.

tendinta integratoare a analizei fenomenelor complexe

d.

utilizarea unor proceduri rigide, urmate cu strictete

e.

viziunea sistemica

Principalul dezavantaj al metodei  marilor tururi  este:

a.

subiectivismul

b.

schimbul de experienta

c.

deplasarea la diferite surse de informatii

d.

observarea diferentelor intre organizatii

e.

colectarea informatiilor

Principalul dezavantaj al metodei "mainilor mature" este:

a.

costul ridicat pentru plata consultantilor

b.

alegerea consultantilor

c.

selectarea sfaturilor primate de la consultanti

d.

comunicarea consultantilor a problematicii organizatiei

e.

stabilirea experientei consultantilor

Tehnica de previziune care presupune indeosebi sfaturi este:

a.

tehnica marilor tururi

b.

tehnica mainilor mature

c.

tehnica Delphi

d.

tehnica brainstorming

e.

abordarea sistemica

Care este principalul avantaj specific metodei Delphi ?

a.

utilizeaza experti cu calitati profesionale diferite

b.

consta in reunirea unui grup de experti avand cunostinte vaste in domeniul studiat

c.

consta in sesiuni de discutii conduse de organizator

d.

calitatea expertilor si a cunostintelor lor despre domeniul respectiv

e.

utilizeaza un material de studiu pregatit de organizator

In scopul atingerii consensului in aplicarea metodei Delphi se utilizeaza:

a.

media aritmetica simpla si media aritmetica ponderata

b.

media artimetica si mediana

c.

mediana si cuartilele

d.

siruri de numere

e. intervale de incredere

e.

In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Expert

Punctaj

Cat este mediana?

a.

b.

c.

d.

e.

In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Expert

Punctaj

Cat este quartila 1:

a.

b.

c.

d.

e.

In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Expert

Punctaj

Cat este quartila 2:

a.

b.

c.

d.

e.

In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Expert

Punctaj

Cat este quartila 3:

a.

b.

c.

d.

e.

In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Expert

Punctaj

Ce reprezinta punctajul 48 ?

a.

media

b.

mediana

c.

quartila 1

d.

quartila 3

e.

mediana si quartila 2

In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Expert

Punctaj

Ce reprezinta punctajul 24 ?

a.

media

b.

mediana

c.

quartila 1

d.

quartila 3

e.

quartila 2

In urma aplicarii primei runde in cadrul metodei Dephi s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Expert

Punctaj

Ce reprezinta punctajul 85 ?

a.

media

b.

mediana

c.

quartila 1

d.

quartila 3

e.

quartila 2

Metoda Brainstorming

Metoda "Brainstorming" nu se caracterizeaza prin :

a.

este o metoda de gandire colectiva

b.

este o metoda a dezbaterilor euristice

c.

este o metoda prin care sunt antrenate discutiile in grup organizat

d.

este o metoda care stimuleaza expunerea de idei intr-un climat de colegialitate si de apreciere reciproca

e.

presupune iteratii si timp de reflexie necesar expertilor

Metoda listelor verificatoare nu cuprinde :

a.

intocmirea listei cu zonele geografice in care se va studia fenomenul economic

b.

analiza listei si eliminarea zonelor geografice care nu sunt compatibile cu problema in studiu

c.

analiza aprofundata a zonelor eliminate din lista

d.

naliza factorilor care se opun rezolvarii problemei in studiu

e.

identificarea factorilor care influenteaza pozitiv fenomenul studiat

Metoda analogiilor consta in:

a.

culegerea informatiilor despre situatii sau fenomene similare cu problema in studiu

b.

identificarea si cuantificarea diferentelor dintre situatiile si fenomenele similare si problema in studiu

c.

previziunea problemei in studiu pe baza informatiilor culese privind situatii sau fenomene similare

d.

corectia previziunilor in functie de diferentele cuantificate

e.

toti pasii de lucru mentionati mai sus

Care dintre urmatoarele caracteristici nu sta la baza identificarii si selectarii scenariilor ?

a.

numarul scenariilor nu este limitat

b.

sa fie elastice si plauzibile

c.

sa fie pur optimiste sau pur pesimiste

d.

sa fie stimulative si provocatoare

e.

sa echilibreze aspectele favorabile cu cele nefavorabile

Scenariile au, de regula, forma :

a.

tabelara

b.

grafica

c.

de chestionar

d.

descriptiva, ca un text scris

e.

standard

Care din urmatoarele etape de lucru este specifica metodei scenariilor ?

a.

analiza mediului

b.

pregatirea scenariului

c.

formularea strategiei

d.

toate cele de mai sus

e.

nici una din cele de mai sus

Care dintre urmatorii pasi de lucru nu face parte din etapa de pregatire a scenariilor ?

a.

selectarea vectorilor schimbarii si proiectarea contextului scenariilor

b.

identificarea scenariilor

c.

elaborarea scenariilor

d.

identificarea elementelor cheie, de schimbare a cursului evenimentelor

e.

formularea strategiei

- me

Metoda jocurilor se utilizeaza pentru previziunea celor mai bune decizii intr-un mediu competitiv in situatii de interdependenta cu factori externi. Care din urmatoarele carecteristici nu este specifica metodei jocurilor ?

a.

jucatorii aleg strategiile prin examinarea rationala a informatiilor disponibile, prin actiuni proprii si corelat cu asteptarile din partea celorlalti jucatori

b.

jocurile reprezinta un set nedefinit de posibile cursuri ale actiunilor

c.

jocurile reprezinta preferinte identificabile ale fiecarui jucator intre posibilele rezultate ale unui joc

d.

jocurile se bazeaza pe logica si matematici aplicate in economie

e.

jocurile constau intr-un plan de actiuni care trebuie sa fie urmat de participantii numiti jucatori

Metoda arborilor de pertinenta verticali se utilizeaza pentru previzionarea modificarilor in sistem pe diferite nivele si presupune parcurgerea mai multor pasi de lucru. Care din urmatorii pasi nu este specific metodei ?

a.

stabilirea necesitatilor viitoare

b.

determinarea obiectivelor viitoare

c.

elaborarea variantelor sau posibilitatilor viitoare

d.

previzionarea modificarilor structurale orizontale

e.

evaluarea posibilitatilor si determinarea variantei optime

Care dintre urmatoarele principii nu este adecvat reprezentarilor grafice utilizate in previziune?

a.

sa fie realizate pe o scala, astfel incat sa prezinte clar varietatea fenomenului respectiv

b.

sa aiba un titlu clar, care sa reflecte esenta fenomenului cercetat

c.

sa fie evidentiate aspectele principale, "cheie"

d.

sa fie sarace in informatii si sa ocupe cat mai mult spatiu

e.

scala sa fie clara si realizata corect

80. Metoda de previziune care presupune o evolutie in viitor constanta si se asteapta ca eroarea sa fie mica este:

  1. metoda reprezentarii grafice
  2. metoda analizei si sintezei
  3. metoda mediilor simple
  4. metoda scenariilor
  5. metoda arborilor de pertinanta

Urmatoarele date reprezinta incasarile zilnice ale unui hotel de 3 stele cu 22 camere:

Ziua

Incasari Euro

Utilizand media in previziunea vanzarilor, care este eroarea medie absoluta?

a.

b.

c.

d.

e.

Urmatoarele date reprezinta incasarile zilnice dintr-o saptamana ale unui magazin de vanzare patiserie:

Ziua

Vanzari lei

Utilizand media in previziunea vanzarilor, care este eroarea medie?

a.

b.

c.

d.

e.

Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni ale firmei producatoare de vopsele:

Luna

Volumul aprovizionarii in mii lei

Ce reprezinta 14 mii lei?

a.

media

b.

mediana

c.

eroarea medie absoluta

d.

quartila intai

e.

quartila a doua

84. "Observarea datelor din ultima perioada sau ultimele perioade de timp din trecut si ignorarea datelor istorice; daca o noua observatie apare, cea mai veche este ignorata". Afirmatia se refera la metoda de previziune:

  1. metoda reprezentarii grafice
  2. metoda analizei si sintezei
  3. metoda mediilor simple
  4. metoda mediilor mobile
  5. metoda arborilor de pertinanta

Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni ale firmei producatoare de vopsele:

Luna

Volumul aprovizionarii in mii lei

Ce reprezinta 11,5 mii lei?

a.

media

b.

mediana

c.

eroarea medie absoluta

d.

quartila intai

e.

quartila a doua

Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni ale firmei producatoare de vopsele:

Luna

Volumul aprovizionarii in mii lei

Ce reprezinta 10,75 mii lei?

a.

media

b.

mediana

c.

eroarea medie absoluta

d.

quartila intai

e.

quartila a doua

Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni ale firmei producatoare de vopsele:

Luna

Volumul aprovizionarii in mii lei

Ce reprezinta 4,7 mii lei?

a.

media

b.

mediana

c.

eroarea medie absoluta

d.

quartila intai

e.

quartila a doua

Urmatoarele date reprezinta volumul aprovizionarii in primele 6 luni ale firmei producatoare de vopsele:

Luna

Volumul aprovizionarii in mii lei

Ce reprezinta 12,25 mii lei?

a.

media

b.

mediana

c.

eroarea medie absoluta

d.

quartila intai

e.

quartila a doua

Cererea de ciocolata pe segmentul de piata detinut de SC CARTIER SRL in ultimele saptamani se prezinta in tabelul de mai jos:

Saptamana

Cererea (lei)

Care este cererea de produse previzionata pentru perioada urmatoare, respectiv, saptamana 9, cand n = 6 perioade, utilizand mediile mobile ?

a.

b.

c.

d.

e.

Cantitatea de cartofi consumata la restaurantul ASCENDENT in ultimele zile este de:

Ziua

Consum (kg)

Care este consumul de cartofi previzionat pentru ziua 8, cand n=3 perioade, utilizand mediile mobile ?

a.

b.

c.

d.

e.

91. Seriile de timp sunt compuse din urmatoarele elemente, din care unul este eronat. Indicati eroarea !

  1. trendul
  2. variatii ciclice
  3. componenta sezoniera
  4. reziduu
  5. media mobila

Consumul de vopsea lavabila la firma de constructii TURNUL a avut in ultimul an un trend constant de 30 tone vopsea, factorul ciclic fiind 2 si factorul sezonier 4. Utilizand agregarea aditiva, care este consumul de vopsea lavabila previzionat pentru anul in curs?

a.

30 tone

b.

32 tone

c.

36 tone

d.

60 tone

e.

nu se poate determina

Vanzarile de cisme de cauciuc ale firmei PROTECT au avut un trend constant in ultimul trimestru al anului de 1000 perechi, factorul ciclic fiind de 1,5 si factorul sezonier de 1,25. Utilizand agregarea prin multiplicare, care va fi volumul vanzarilor firmei in trimestrul urmator?

a.

1000 perechi

b.

1875 perechi

c.

1500 perechi

d.

1250 perechi

e.

nu se poate determina

In previziuni eroarea inseamna:

a.

o greseala de calcul

b.

o greseala de interpretare

c.

diferenta dintre valoarea previzionata pesimista si valoarea previzionata optimista

d.

diferenta dintre datele observate si datele previzionate

e.

nici una de mai sus

In urma cu 3 ani societatea comerciala " PROGRESUL" a achizitionat o linie de fabricatie computerizata care a avut ca efect cresterea calitatii produselor, reducerea costurilor si cresterea productivitatii, ducand la un ritm mediu anual de crestere a productiei de 12 %. In anul investitiei, productia realizata a fost de 6000 bucati. Utilizand metoda de previziune prin extrapolare mecanica, care va fi productia anului curent ?

a.

6000 bucati

b.

6720 bucati

c.

7526 bucati

d.

7000 bucati

e.

Nu se poate determina

Extrapolarea euristica este:

a.

o metoda de previziune bazata pe simpla prelungire in viitor a tendintelor manifestate in trecut

b.

o metoda de previziune a fenomenelor care isi mentin ritmul de dezvoltare

c.

o metoda de previziune a fenomenelor care isi mentin directia de dezvoltare

d.

o metoda de previziune care nu tine cont de modificarile previzibile

e.

o metoda de previziune care tine cont de tendintele perioadei precedente si de modificarile previzibile in viitor

In urma cu 2 ani societatea comerciala " PROGRESUL" a achizitionat o linie de fabricatie computerizata care a avut ca efect cresterea calitatii produselor si reducerea costurilor si cresterea productivitatii, ducand la un ritm mediu anual de crestere a productiei de 12 %. In urma finalizarii negocierilor cu un nou client segmentul de piata va creste anul viitor cu un coeficient k=1,10. In anul investitiei productia realizata a fost de 5000 tone.

Utilizand metoda de previziune prin extrapolare euristica, care va fi productia anului viitor?

a.

5000 tone

b.

5600 tone

c.

6272 tone

d.

6899 tone

e.

Nu se poate determina

98. Metoda de previziune in care intervine un coeficient K, rezultat al estimarilor specialistilor cu privire modificarile tendintei fenomenului analizat, este:

  1. extrapolarea mecanica
  2. extrapolarea euristica
  3. metoda mediilor simple
  4. metoda mediilor mobile
  5. interpolarea

Firma BRAVOS cu activitate in constructii de drumuri investeste intr-un utilaj performant. Pentru a recupera investitia in 4 ani, si-a propus ca "tinta" atingerea unui profit net de 1200 mii Euro, stiind ca in anul de baza (de punere in functiune a investitiei), profitul acumulat este de 400 mii Euro.

Utilizand metoda de previziune a interpolarii, care va fi profitul anual ?

a.

200 mii Euro

b.

400 mii Euro

c.

300 mii Euro

d.

100 mii Euro

e.

Nu se poate determina

Pentru a creste productia destinata exportului firma de confectii VIOLETA a achizitionat un utilaj performant cu un credit bancar care trebuie restituit dupa 3 ani, desi firma avea un profit acumulat de 100 mii Euro. Planul de afaceri previzionat prevede obtinerea unui profit net la finele anului 5 de 800 mii Euro. Utilizand metoda de previziune a interpolarii, care va fi profitul acumulat la finele anului 3 ?

a.

100 mii Euro

b.

500 mii Euro

c.

520 mii Euro

d.

140 mii Euro

e.

Nu se poate determina

101. Gruparea care se bazeaza pe recunoasterea afacerilor si care reflecta o programare calendaristica si prin urmare factorul de sezonalitate, incluzand variatiile ciclice de sezon sau chiar lunare, saptamanale, zilnice este:

  1. clasificarea lui Pegels
  2. metoda interpolarii
  3. metoda extrapolarii mecanice
  4. metoda extrapolarii euristice
  5. metoda trendului

Care din urmatoarele functii este functia putere ?

a.

, pentru 0<b<1

b.

, pentru 0<b<1

c.

d.

e.

Nici una din cele de mai sus

103. Functia Ft+1= aYt + (1 - a ) Ft este:

  1. functia putere
  2. functia exponentiala cu doi parametrii
  3. functia exponentiala pentru b> 1
  4. functia exponentiala pentru    0<b<1
  5. functia exponentiala uniforma simpla

104. Alegerea constantei si alegerea previziunii initiale, naïve F(1,0) sunt specifice metodei:

  1. functia exponentiala uniforma simpla
  2. functia putere
  3. functia exponentiala cu doi parametrii
  4. functia exponentiala pentru b> 1
  5. functia exponentiala pentru    0<b<1

105. Valoarea data constantei este importanta in analiza sensitivitatii previziunilor, fiind elementul de balance intre datele previzionate si ultimele observatii. Afirmatia este valabila pentru:

  1. functia exponentiala uniforma simpla
  2. functia putere
  3. functia exponentiala cu doi parametrii
  4. functia exponentiala pentru b> 1
  5. functia exponentiala pentru    0<b<1

106. In functia exponentiala uniforma simpla Ft+1= aYt + (1 - a ) Ft , unde a= constanta pantei, a de regula ia valori intre:

  1. sub 0
  2. peste 0,5

107. In functia exponentiala uniforma simpla Ft+1= aYt + (1 - a ) Ft , unde a= constanta pantei pentru a obtine previziuni mai fidele (veridice) ia valori intre:

  1. sub 0
  2. peste 0,5

108. In functia exponentiala uniforma simpla Ft+1= aYt + (1 - a ) Ft , unde a= constanta pantei pentru a obtine previziuni mai brute ia valori intre:

  1. sub 0
  2. peste 0,5

109. Functia S(t) = Y(t) + (1-) (S(t-1)+b(t-1)) este :

  1. prima ecuatie de uniformizare din cadrul metodei Holt cu doi parametrii
  2. metoda Brown cu un parametru
  3. functia exponentiala uniforma simpla
  4. functia putere
  5. metoda Winter

110. Relatia F(t+m, t) = a(t) +b(t) m ; unde: m = numarul de perioade de previziune se utilizeaza pentru previzionarea datelor in cadrul metodei:

  1. Holt cu doi parametrii
  2. Brown cu un parametru
  3. functia exponentiala uniforma simpla
  4. functia putere
  5. Winter

111. Functia F(t+m)=(S(t) +b(t) m) I(t-L+m) reprezinta metoda:

  1. Holt cu doi parametrii
  2. Brown cu un parametru
  3. functia exponentiala uniforma simpla
  4. functia putere
  5. Winter

112. In metoda Winter pentru previzionarea seriilor sezoniere una din urmatoarele notatii este eronata. Indicati eroarea!

  1. S(t) panta
  2. I(t) factorul sezonier
  3. parametrul de uniformizare
  4. parametrul de uniformizare
  5. parametrul de uniformizare

Care dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica metodei regresiei?

a.

cand se stabileste o relatie cauzala intre variabile

b.

cand datele observate urmeaza o functie liniara de tipul Y = a +bx

c.

cand relatia dintre x si Y este directa

d.

cand relatia dintre x si Y este inversa

e.

cand nu se foloseste metoda celor mai mici patrate

Cand se stabileste o relatie cauzala intre variabile si datele observate urmeaza o functie liniara, in previziune se utilizeaza:

a.

functia de regresie

b.

functia exponentiala

c.

functia hiperbolica

d.

functia logaritmica

e.

functia semilogaritmica

Utilizarea functiei de regresie in previziuni consta in stabilirea unei relatii cauzale intre variabile, datele observate urmand o functie liniara in care variabila dependenta este:

a.

y

b.

x

c.

a

d.

b

e.

z

116. "Dreapta de regresie minimizeaza suma patratelor diferentelor verticale, sau a erorilor pentru datele observate yi". Afirmatia este specifica:

  1. metodei celor mai mici patrate
  1. metodei Holt cu doi parametrii
  1. metodei Brown cu un parametru
  1. functiei exponentiala uniforma simpla
  1. functiei putere

117. Cand se stabileste o relatie cauzala intre variabile, datele observate urmeaza o functie liniara, de tipul: y= a + bx ; unde : y= variabila dependenta ; x= variabila independenta ; a, b= coeficienti sau parametrii functiei. Coeficientul b se numeste:

  1. parametrul de uniformizare
  2. coeficientul de panta
  3. constanta regresiei
  4. seria de timp
  5. factorul sezonier

118. Sistemul de ecuatii, unde n=numarul de perechi observate x si y, este specific :

S y=na + bSX

SXy=aSX + bSX2

  1. metodei celor mai mici patrate
  1. metodei Holt cu doi parametrii
  1. metodei Brown cu un parametru
  1. functiei exponentiala uniforma simpla
  1. metodei Simplex

119. Functia Y= a + bX1 + cX2 + dX3 + m; unde, a, b, c, d coeficientii functiei liniare este specifica:

a.

functiei de regresie simpla

b.

functiei exponentiale

c.

functiei de regresie multipla

d.

functiei logaritmice

e.

functiei semilogaritmice

120. Daca forma functiei are alura unei functii exponentiale modificate pe o retea semilogaritmica, atunci datele urmeaza o repartitie specifica functiei:

  1. logaritmica
  2. semilogaritmica
  3. hiperbolica
  4. logistica
  5. Gompertz

Care dintre urmatoarele caracteristici nu este specifica metodei de previziune prin programare liniara?

a.

problema poate fi expusa in termeni numerici

b.

problema permite alegeri intre cursurile alternative ale evolutiei actiunilor

c.

se identifica restrictii asupra factorilor implicati

d.

problema trebuie sa permita exprimarea intr-o forma standardizata

e.

factorii implicati nu sunt intr-o relatie liniara

Carei metode de previziune ii este specifica urmatoarea abordare: "solutia optima se afla la restrictia care delimiteaza zona fezabila"?

a.

metoda extrapolarii

b.

metoda interpolarii

c.

metoda regresiei

d.

metoda programarii liniare grafice

e.

nici unei metode de mai sus

O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principale referitoare la productie sunt:

Produs

consum pe pereche

masini

ore

materiale

ore

manopera

mp

ghete piele

cizme cauciuc

Total pe saptamana

Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10 perechi pe saptamana.

Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme.

Sa se indice care din urmatoarele restrictii este eronata?

a.

4x1 + 2x2    100

b.

4x1 +6x2    180

c.

x1 + x2 40

d.

x1 20

e.

x2 10

O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principale referitoare la productie sunt:

Produs

consum pe pereche

masini

ore

materiale

ore

manopera

mp

ghete piele

cizme cauciuc

Total pe saptamana

Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10 perechi pe saptamana.

Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme.

Sa se indice care din urmatoarele restrictii este eronata?

a.

4x1 + 2x2 100

b.

4x1 +6x2    180

c.

x1 + x2 40

d.

x1 20

e.

x2 10

O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principale referitoare la productie sunt:

Produs

consum pe pereche

masini

ore

materiale

ore

manopera

mp

ghete piele

cizme cauciuc

Total pe saptamana

Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10 perechi pe saptamana.

Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme.

Sa se indice care din urmatoarele restrictii este eronata?

a.

4x1 + 2x2 100

b.

4x1 +6x2    180

c.

x1 + x2 40

d.

x1 20

e.

x2 10

O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principale referitoare la productie sunt:

Produs

consum pe pereche

masini

ore

materiale

ore

manopera

mp

ghete piele

cizme cauciuc

Total pe saptamana

Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10 perechi pe saptamana.

Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme.

Sa se indice care din urmatoarele functii obiectiv este corecta?

a.

max (0,3 x1 + 0,4 x2)

b.

min (0,3 x1 + 0,4 x2)

c.

min (4 x1 + 2 x2)

d.

max (4 x1 + 6 x2)

e.

max ( x1 + x2)

O firma produce incaltaminte de protectie (ghete de piele si cizme de cauciuc). Datele principale referitoare la productie sunt:

Produs

consum pe pereche

masini

ore

materiale

ore

manopera

mp

ghete piele

cizme cauciuc

Total pe saptamana

Pentru a se previziona productia saptamanala prin programare lineara, se considera principalele date stipulate in contracte: ghetele sunt limitate la maximum 20 perechi pe saptamana, iar cizmele la minimum 10 perechi pe saptamana.

Din calcule financiare rezulta un profit de 0,30 ROL pe pereche pentru ghete si 0,40 ROL pentru cizme.

Utilizand metoda grafica, care este optimum privind productia saptamanala?

a.

20 perechi de ghete si 15 perechi de cizme

b.

15 perechi de ghete si 20 perechi de cizme

c.

20 perechi de ghete si 10 perechi de cizme

d.

30 perechi de ghete

e.

40 perechi de cizme

Metoda SIMPLEX este o metoda de rezolvare aritmetica iterativa ce poate fi utilizata in probleme cu orice numar de necunoscute si restrictii si este specifica:

a.

metodei extrapolarii

b.

metodei programarii liniare

c.

metodei interpolarii

d.

metodei regresiei

e.

nici unei metode de mai sus

In rezolvarea problemelor de tip multiobiectiv se utilizeaza o metoda care consta in calculul a doi indicatori: de concordanta si de discordanta. Care este aceasta metoda?

a.

metoda regresiei

b.

metoda SIMPLEX

c.

metoda ELECTRE

d.

metoda trendului

e.

metoda extrapolarii

130. Se aplica teoria grafurilor, tinand cont de restrictii in cadrul metodei:

  1. SIMPLEX
  2. ELECTRE
  3. regresiei
  4. trendului
  5. extrapolarii

Care din urmatorii pasi nu este specific metodei comparatiilor perechi?

a.

se alege o varianta din o pereche de doua variante

b.

se compara perechile de criterii si se calculeaza ponderea subiectiva a criteriului

c.

se compara perechile de variante cu fiecare criteriu si rezulta ponderile subiective ale variantelor in functie de criteriile respective

d.

se exclud rezultatele care se ordoneaza crescator

e.

se agrega rezultatele finale pentru variantele alese

132. Forma functiei Q(t) = A K(t)a L(t)b este specifica :

  1. functiei de productie Cobb - Douglas
  2. functiei de regresie
  3. metodei trendului
  4. metodei extrapolarii
  5. functiei exponentiale

133. Functiile de productie Cobb-Douglas se utilizeaza pentru calculul unor indicatori de mare utilitate in economie si mai ales in analiza macroeconomica, dintre care unul este eronat. Indicati eroarea!

  1. productivitatea    medie
  2. productivitatea    marginala
  3. PIB pe locuitor
  4. elasticitatea productiei in functie de capital
  5. elasticitatea productiei in raport cu munca

Dintre factorii enumerati in continuare, de care nu depinde functia de productie COBB-DOUGLAS ?

a.

productia

b.

capitalul

c.

cheltuielile cu materiile prime

d.

forta de munca

e.

coeficientul de dimensionare sau proportionalitate intre factori

Firma ALBA a produs faina, in anul precedent, in valoare de 11 mii RON, utilizand fonduri fixe productive de 9 mii RON si forta de munca de 3 mii RON. Se stie ca: A= 1/4; =1,3 si = 1,08. Utilizand functia de productie Cobb Douglas, care va fi productia anului curent ?

a.

b.

c.

d.

e.

O firma a produs, in anul precedent, bauturi racoritoare in valoare de 14 mii RON, utilizand fonduri fixe de 4 mii RON si forta de munca de 9 mii RON. Se stie ca: A= 1/5; = 1,35. Utilizand functia de productie Cobb Douglas, care este productia anului previzionat ?

a.

b.

c.

d.

e.

Metoda dinamicii industriale Forester; Variabilele utilizate in metoda dinamicii industriale Forester; Avantajele metodei dinamicii industriale Forester

Care dintre urmatoarele avantaje enumerate mai jos nu reprezinta un avantaj al metodei dinamicii industriale FORESTER?

a.

permite proiectarea modelelor specifice contextului firmei si a mediului in care actioneaza

b.

utilizeaza notatii sugestive, usor de inteles si de folosit in reprezentari grafice

c.

evidentiaza legaturile dintre variabile multiple

d.

permite construirea variantelor sau portofoliului de alternative

e.

permite calculul elasticitatii productiei in raport cu factorii care o determina

Care din urmatoarele utilizari nu este specifica metodei normarii?

a.

pentru masurarea eforturilor efectuate pentru obtinerea unui efect

b.

se aplica atunci cand intre costuri, activitati sau produsele rezultate nu exista o relatie directa

c.

ca instrument de reglare a utilizarii eforturilor si efectelor

d.

reprezinta limite maxime admisibile privind utilizarea resurselor

e.

reprezinta limite minim admise privind efectele propuse a se obtine

139. Normele de munca, de consum al mijloacelor fixe si a obiectelor muncii nu cuprind:

a.

consum de materii prime

b.

consum de utilitati

c.

consum de manopera directa

d.

costuri pentru mentenanta

e.

consum de echipamente

Echilibrarea balantei materialelor intre necesitati si resurse nu se realizeaza prin:

a.

micsorarea necesitatilor prin reproiectarea produselor si tehnologiilor in scopul reducerii consumurilor materiale

b.

micsorarea necesitatilor prin inlocuirea materialelor cu unele care au calitate superioara

c.

reducerea stocurilor prin implementarea sistemului JIT

d.

cresterea resurselor prin casarea unor capacitati de productie

e.

cresterea resurselor prin cresterea gradului de utilizare a capacitatilor cu efect sporirea productiei

O balanta a materialelor cuprinde la capitolul necesitati suma de 172 mii RON, din care: materiale pentru productie 40 mii RON, materiale pentru investitii 22 mii RON, materiale pentru export 56 mii RON si materiale pentru fondul pietei interne 34 mii RON. Pentru echilibrarea balantei este necesar sa se prevada:

a.

stocuri la sfarsitul perioadei

b.

stocuri la inceputul perioadei

c.

resurse din import

d.

resurse din produse refolosibile

e.

resurse din rezerve

Pentru echilbrarea balantei de 172 mii RON la capitolul resurse nu se cuprinde:

a.

stocuri la inceputul perioadei: 20 mii RON

b.

resurse din import: 48 mii RON

c.

resurse din produse refolosibile: 12 mii RON

d.

resurse din rezerve: 92 mii RON

e.

stocuri la sfarsitul perioadei: 20 mii RON

143. Balanta legaturilor dintre ramuri; analiza input- output cuprinde mai multe cadrane. Consumul final in sfera bunurilor si serviciilor publice, a populatiei si alte utilizari finale (investitii, stocuri, export) se prezinta in cadranul:

  1. I
  2. II
  3. III
  4. I+II
  5. I+III

In cadrul balantei legaturilor dintre ramuri (BLR) din cadranul II nu face parte:

a.

consumul populatiei

b.

consumul public

c.

exportul

d.

valoarea adaugata

e.

investitiile in fonduri fixe

145. Metoda in care se porneste de la evaluarea cotei de piata a firmelor producatoare si consumatoare, se utilizeaza notatii si se obtine un tabel-matrice se bazeaza pe:

a. metoda SIMPLEX

b. teoria lanturilor MARKOV

c. metoda balantelor

d. metoda normarii

e. metoda ELECTRE

Care dintre urmatoarele elemente nu influenteaza sistematic gradul de predictibilitate a fenomenelor?

a.

numarul de variabile

b.

omogenitatea datelor

c.

certitudinea

d.

elasticitatea cererii

e.

competitia

Care dintre urmatoarele erori nu conduce la lipsa acuratetei in previziunea pe termen scurt si mediu?

a.

optimismul

b.

inconsistenta

c.

actualitatea

d.

utilizarea bugetarii anuale

e.

ancorarea

148. In practica previziunilor se intalnesc urmatoarele situatii, dintre care una este eronata. Indicati eroarea!

  1. evenimente sau fenomene care pot fi previzionate cu un grad ridicat de acuratete
  2. evenimente sau fenomene care pot fi greu previzionate
  3. evenimente sau fenomene care nu pot fi previzionate
  4. evenimente sau fenomene care un grad scazut de acuratete
  5. evenimente sau fenomene care pot fi previzionate cu certitudine

149. Elementele care influenteaza sistematic gradul de predictibilitate a fenomenelor si proceselor din mediul afacerilor sunt cele enumerate mai jos, din care unul este eronat. Indicati eroarea!

  1. numarul de elemente (variabile)
  2. omogeneitatea datelor
  3. disponibilitatea
  4. elasticitatea cererii
  5. competitia

150. Makridakis (1988) 1) a identificat o paleta larga de erori. Dintre cele enumerate mai jos una nu este eroare. Indicati-o!

  1. optimismul
  2. omogeneitatea datelor
  3. inconsistenta
  4. actualitatea
  5. ancorarea

151. Makridakis (1988) 1) a identificat o paleta larga de erori. Dintre cele enumerate mai jos una nu este eroare. Indicati-o!

  1. numarul de elemente (variabile)
  2. corelatiile iluzorii
  3. conservatorismul
  4. perceptia selectiva
  5. efectele regresiei

152. Curba clopot a lui Gauss (distributia normala) poate fi un instrument util in:

  1. observarea distributiei erorilor sau a reziduurilor
  2. aprecierea gradului de predictibilitate a fenomenelor
  3. aprecierea numarului de elemente (variabile)
  4. aprecierea omogenitatii datelor
  5. observarea elasticitatii cererii

Pentru ca o previziune sa fie "buna" nu trebuie sa indeplineasca urmatorul obiectiv:

a.

numarul de parametrii sa fie mare

b.

erorile pentru validarea previziunii sa fie mici

c.

reziduurile medii sa fie zero pe perioada de estimare

d.

modelul ales sa fie usor de aplicat si de explicat

e.

media pentru validarea erorilor previzionate sa fie zero sau cel putin mica

154. Testul la care toti coeficientii de autocorelatie peste un lag dat sunt zero este:

  1. testul Ljung-Box
  2. testul F
  3. testul ARIMA
  4. testului t a lui Student
  5. coeficientul de determinare "r2"

155. Nu exista autocorelatie intre variabilele observate X si Y a unui esantion daca coeficientul de corelatie a lui Pearson r este:

  1. intre -1; 1
  2. zero
  3. peste 1
  4. peste zero
  5. sub zero

156. Coeficientul de corelatie a lui Pearson r desemneaza o corelatie (asociere) perfecta, ceea ce inseamna ca toate observatiile se aliniaza perfect pe o dreapta, daca r este:

  1. negativ
  2. pozitiv
  3. zero
  4. la extremele intervalului
  5. in intevalul (o,1)

Autocorelatia dintre variabile se poate determina prin utilizarea modelului:

a.

coeficientul lui PEARSON

b.

statistica DURBIN-WATSON

c.

curba lui GAUSS

d.

modelul LEONTIF

e.

nici unul de mai sus

Prin aplicarea testului de autocorelatie Durbin- Watson se poate concluziona ca exista autocorelatie pozitiva pentru urmatoarele valori ale statisticii:

a.

b.

sub 1,5

c.

d.

e.

peste 5,5

Prin aplicarea testului de autocorelatie Durbin - Watson se poate concluziona ca nu exista autocorelatie pentru urmatoarele valori ale statisticii:

a.

b.

sub 1,5

c.

d.

e.

peste 5,5

Unul din urmatoarele modele nu reprezinta un test de masurare a acuratetei previzinuii:

a.

coeficientul de corelatie "r"

b.

ecuatia de regresie

c.

testul t statistic

d.

eroarea standard estimata "Se"

e.

coeficientul de determinare "r2"

161. Cat de bine ecuatia estimata se potriveste cu datele, cu alte cuvinte "acurateta increderii" regresiei este cuantificata de:

a.

coeficientul de corelatie "r"

b.

ecuatia de regresie

c.

testul t statistic

d.

eroarea standard estimata "Se"

e.

coeficientul de determinare "r2"

162. Problema multicolinearitatii se rezolva prin operatiile de mai jos, din care una este eronata. Indicati eroarea!

  1. eliminarea (omiterea) uneia dintre cele mai mari variabile corelate din regresie 
  2. schimbarea structurii ecuatiei prin diminuarea tuturor variabilelor printr-un factor care va permite o baza economica logica dar care va elimina multicolinearitatea (prin divizare)
  3. ignorarea variabilelor dependente care interfereaza
  4. estimarea ecuatiei pe baza "primei diferente"
  5. combinand variabilele colineare intr-o noua variabila care egaleaza suma ponderii lor

163. Dintre urmatoarele afirmatii privind sistemul economic de tip firma una este eronata. Identificati eroarea!

  1. o    multime de elemente de natura patrimoniala
  2. o    multime de conexiuni, relatii
  3. o    multime de capabilitati strategice
  4. nu are proprietatea de autoreglare
  5. are un caracter probabilistic

164. Utilizarea previziunilor realizate intr-un subsistem in previziunile altor subsisteme se refera la:

  1. combinarea previziunilor subsistemelor
  2. combinarea datelor previzionate prin diferite metode si tehnici
  3. teste de masurare a acuratetei previziunii
  4. problema multicolinearitatii
  5. coeficientul de corelatie

165. Interpretarea sistemica in previziune nu cuprinde:

  1. elasticitatea cererii
  2. culegerea, transmiterea, prelucrarea, clasificarea si stocarea informatiilor
  3. identificarea optiunilor alternative
  4. alegerea unei variante dintr-o multitudine de variante posibile prin procesul decizional
  5. evaluarea sau controlul procesului decizional, implicand si actiuni corective

Care dintre urmatoarele obiective nu defineste importanta previzionarii bugetului pentru manageri?

a.

o activitate care apatine contabililor

b.

stabileste clar obiectivele care trebuie realizate

c.

defineste activitatile care trebuie derulate pentru a se atinge obiectivele

d.

stabileste care sunt resursele necesare pentru a realize obiectivele

e.

stabileste relatia dintre activitati si obiectivele strategice pe termen lung

Metoda care cerceteaza factorul de sezonalitate, eroarea si factorul rezidual si analizeaza proprietatile de distributie in combinarea previziunilor este:

a.

metoda grafica bazata pe serii de timp

b.

functia de regresie Diebold

c.

functia exponentiala cu factor de sezonalitate Winters

d.

media aritmetica

e.

media ponderata

168. Planificarea strategica se realizeaza pe orizontul de timp:

  1. de peste 5 ani 
  2. intre 1-5 ani 
  3. intre 1-12 luni 
  4. pe orizontul de timp foarte scurt
  5. intre 2-4 ani

169. Procesul de bugetare nu presupune:

  1. proiectarea bugetului pe fiecare activitate a firmei, pe fiecare departament sau functie
  2. conduce la coordonarea, stabilirea autoritatii si responsabilitatilor
  3. conduce la comunicarea, motivarea si controlul intregii firme
  4. munca exclusiva a contabililor
  5. conduce la evaluarea performantelor firmei

170. Bugetul este important pentru management datorita mai multor motive, dintre care unul este eronat. Identificati eroarea!

  1. stabileste clar obiectivele care trebuie realizate
  2. nu conduce la evaluarea performantelor firmei
  3. defineste activitatile care trebuie derulate pentru a se atinge obiectivele
  4. stabileste care sunt resursele necesare pentru a realiza obiectivele
  5. stabileste relatia dintre activitati si obiectivele strategice pe termen lung ale firmei   

171. Previziunea care estimeaza cererea viitoare a pietei prin anticiparea reactiilor cumparatorilor, avand in vedere faptul ca sunt foarte rare produsele sau serviciile cu un volum al vanzarilor relativ constant sau cele care cunosc o situatie competitiva relativ stabila este:

  1. previziunea in marketing
  2. previziunea personalului
  3. previziunea productiei
  4. previziunea aprovizionarii
  5. previziunea financiara

172. Previziunile economice au la baza:

  1. tabele si grafice
  2. ipoteze, scenarii si proiectii in viitor
  3. tabele si ipoteze
  4. grafice si scenarii
  5. numai proiectii in viitor

173. Din etapa de monitorizare, evaluare si control al previziunilor nu face parte activitatea:

  1. previziunile se analizeaza si se evidentiaza diferentele constatate
  2. se procedeaza la urmarirea sistematica a desfasurarii activitatii economice anticipate printr-un sistem de control si analiza
  3. observare nemijlocita a fenomenelor si proceselor economice
  4. realizarea unei previziuni exacte
  5. sondaje si simulari

174. Compararea previziunilor se realizeaza fie prin masurarea realitatii in valori relative, fie in valori absolute, fie prin indicatori sintetici. Dintre indicatorii la nivel macro-economic nu face parte:

  1. produsul national brut    (PNB)
  2. produsul national net (PNN)
  3. produsul intern brut    (PIB)
  4. profitul net

e. resursele totale (RT)  

Care dintre urmatorii factori nu conduce la necesitatea previziunilor flexibile:

a.

modificari ale cererii si ofertei

b.

restrictii privind mediul inconjurator

c.

utilizarea a noi resurse materiale sau energetice

d.

mentinerea structurii actuale a organizatiei

e.

introducerea de noi tehnologii

176. Analiza de sensibilitate nu permite:

  1. evidentierea iesirilor (variabilelor previzionate) in functie de flexibilizarea variabilelor de intrare
  2. reevaluarea si rectificarea datelor
  3. luarea in considerare a noi variabile in functie de variatia mediului
  4. actualizare rapida a previziunilor adaptate la modificarile induse de strategia firmei
  5. realizarea unei previziuni exacte

Analiza critica a raportului de previziune urmareste :

a.

gradul de optimism al previziunilor

b.

prezentarea, continutul tehnic si calitatea generala a raportului

c.

daca contine tabele si diagrame

d.

numarul de modele matematice aplicate

e.

numarul de restrictii utilizate

178. Rezultatele previziunii se prezinta in:

  1. raportul de previziune
  2. tabele
  3. grafice
  4. scenarii
  5. oportunitati

179. Raportul de previziune cuprinde o serie de capitole enumerate mai jos, dintre care unul este eronat. Indicati eroarea!

  1. introducere si prezentarea situatiei
  2. sursele de date si datele sub forma seriilor de timp, daca exista
  3. metodele de culegere a datelor de previziune utilizate
  4. modelele utilizate si analiza relevantei utilizarii acestora cu teste de validare
  5. metoda brainstorming

180. Raportul de previziune cuprinde o serie de capitole enumerate mai jos, dintre careunul este eronat. Indicati eroarea!

  1. modele aplicate si previziunile obtinute
  2. metoda brainstorming
  3. concluzii si evaluare
  4. referinte si anexe
  5. componenta echipei de previziune (daca previziunile se realizeaza de un colectiv)


Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2234
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved