| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
Economia ramurala a Braziliei
Istoria economica a Braziliei a fost marcata de cateva cicluri succesive de dezvoltare, bazate pe diferite produse. In timpul Primului Razboi Mondial este incurajata industrializarea. Dupa marea criza din 1929, Brazilia incepe sa-si croiasca drumul spre o economie moderna, si sub influenta gandirii economice a unui roman, economistul Mihail Manoilescu.
Intre 1945 si 1974 economia braziliana a crescut, in medie, cu 7,4% pe an, iar intre 1970 si 1980, in ciuda crizelor petroliere, aceasta crestere avea sa fie si mai mare, de 8% pe an, PIB-ul pe cap de locuitor crescand de patru ori si ajungand la 2200 de dolari americani in 1980. Actualmente, PIB-ul pe cap de locuitor este de circa 5.000 de dolari americani. In anii '90 politica economica a Braziliei s-a bazat pe stabilizarea economica si deschiderea economiei spre comertul si investitiile internationale. Au fost reduse tarifele vamale si au fost eliminate restrictiile cantitative la import, iar in 1995 Brazilia devenea unul din membrii fondatori ai Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC). Iunie 1994 marca un punct de cotitura in cadrul procesului de stabilizare economica a Braziliei - lansarea Planului Real.
Acesta avea trei obiective principale: - controlarea inflatiei; - reducerea dezechilibrelor sociale; -obtinerea unei cresteri sustinute, pe termen lung, a PIB-ului, a investitiilor, a nivelului de angajare si a productivitatii.
In 1998 inflatia ajungea la numai 1,71%, de la peste 2000% in 1993, inainte de lansarea Planului Real. Produsul Intern Brut a crescut, intre 1995 si 1997, cu 17%, iar venitul pe cap de locuitor a crescut in aceeasi perioada, in medie, cu 2,6% pe an. De la implementarea Planului Real, investitiile straine au crescut de circa 15 ori, de la 2,2 miliarde dolari americani in 1994 la 29 miliarde dolari americani in 1999.
Cu un PIB de 805 miliarde dolari americani in 1997 si o valoare asemanatoare in anii urmatori, economia braziliana, a opta economie a lumii, este dinamica si diversificata. In 1998 industria era responsabila pentru 34% din PIB, agricultura pentru 8,4% si serviciile pentru 57,6%. Exporturile au crescut de la 35,8 miliarde dolari americani in 1992 la 48,1 miliarde dolari americani in 1999, peste 70% din produsele exportate fiind manufacturate.
Principalii parteneri comerciali
Principalii parteneri comerciali sunt Uniunea Europeana (29% din comertul total), SUA (23%), MERCOSUR (Piata Comuna a Sudului) (14%), Asia (12%), America Latina fara MERCOSUR (8%) etc.
La 26 martie 1991 Brazilia, Argentina, Uruguay si Paraguay semnau acordul de creare a Pietei Comune a Sudului (MERCOSUR). Acordul de la Asuncion intra in vigoare la 1 ianuarie 1995. MERCOSUR va deveni o uniune vamala perfecta (taxe vamale zero intre membri si tarif vamal comun cu tertii) in 2004. De la crearea MERCOSUR comertul Braziliei cu tarile membre a crescut de aproape patru ori, de la 3,6 miliarde dolari americani in 1990 la 13,5 miliarde dolari americani in 1999.
Principalele ramuri economice
Agricultura
Tendintele agriculturii braziliene au oscilat in timp, in functie de culturile sezoniere, de bumbac, cacao, cauciuc si cafea care au avut o contributie importanta la dezvoltarea sectorului, alaturi de trestia de zahar care a reprezentat sursa permanenta de venituri in agricultura. In perioada anilor '70, procesul de modernizare a agriculturii a condus la cresterea productivitatii si a numarului de produse exportate. Productia de soia a depasit productiile traditionale braziliene, cum ar fi cele de cafea, cacao si zahar.
Ca urmare a stimulentelor acordate de catre guvern pentru produsele procesate, au crescut substantial volumul, valoarea si varietatea produselor agricole semiprocesate si industrializate. In decursul anilor '80, agricultura a continuat sa aiba acelasi rol important in economia tarii. Acordand scutiri de taxe si facilitati la obtinerea creditelor, guvernul federal a promovat o mai mare eficienta in sectorul agricol. In ultimii 20 de ani, productia cerealiera s-a dublat, datorita cresterii productivitatii. Ritmul mediu anual de crestere inregistrat in sectorul agricol, agriculturii, conform Institutului Brazilian de Geografie si Statistica (IBGE), a fost de 3,4%, fata de numai 1,7% in sectorul industrial. In 1996, rata de crestere a sectorului agricol a fost de 4,1%, iar in 1997 de 1,9%. Diversele programe guvernamentale aplicate in ultimele doua decenii, in vederea diversificarii recoltelor, au adus rezultate surprinzatoare. Productia de cereale a crescut in mod semnificativ, recoltele de grau, orez si porumb ajungand la 77,6 milioane tone in 1997. Cauciucul, care se constituie ca un element vital pentru exporturile agricole braziliene, ca si alunele de para, caju, diverse sortimente de ceara si fibre, au inceput sa fie cultivate in cadrul plantatiilor. Datele din 1996 (FIPE) indica Brazilia ca cel mai mare producator mondial de cafea, al doilea de fasole, ai treilea de trestie de zahar si de porumb si al patrulea de cacao. Datorita climei variate, Brazilia produce toate tipurile de fructe, de la varietatile tropicale din nord (inclusiv avocado), pana la citrice si struguri, cultivate in principal in regiunile mai temperate din sud. In 1996, productia de portocale a crescut cu 10,8%, ajungand la 21811 milioane tone, Brazilia fiind astfel cel mai mare producator mondial, urmat de SUA, principalul sau concurent. Brazilia este cel de-al doilea producator mondial de carne de bovine cu toate acestea numai 3% din productia totala a fost exportata in 1996.
Industria
In ultimii 25 de ani, Brazilia a obtinut succese in diversificarea si extinderea productiei de bunuri manufacturate si de consum, telecomunicatii, procesarea electronica de date, biotehnologie si noi materiale. Pentru sectoarele cheie, cum ar fi productia de oteluri, autoturisme, petrochimie, serviciile publice au avut un rol esential nu numai in dezvoltarea sectorului industrial, ci in expansiunea economiei braziliene. Unul dintre noile sectoare industriale braziliene, industria constructiei de automobile, de fabricare a pieselor de schimb, a inregistrat mari progrese in ultimele doua decenii. Incepand cu putine linii de montaj in 1957, sectorul auto produce, in medie, doua milioane autovehicule anual, cu componente 100% fabricate in Brazilia, situandu-se astfel printre primii zece fabricanti la nivel mondial.
Repartizarea teritoriala a fabricilor de autovehicule in Brazilia este:
Brazilia a pus bazele industriei aeronautice in urma cu douazeci de ani. In prezent, succesul aeronavelor proiectate si fabricate integral in Brazilia de catre Embraer, exportate pe toate continentele, pozitioneaza industria aeronautica braziliana pe locul sase la nivel mondial. Un numar mare de avioane Embraer au fost vandute in SUA si in Europa occidentala. Embraer produce atat avioane militare (Tucano si Super Tucano cele mai cunoscute), cat si civile (ERJ 135 pentru 37 pasageri si ERJ 145 cu capacitate de 50 locuri, pentru acesta din urma primindu-se comenzi ferme, in 1998 pentru 180 bucati).
Petrolul si Petrochimia
Pana in 1953, productia de petrol brut era de cca. 2.000 barili/zi, iar capacitatea interna de rafinare nu depasea 4.000 barili/zi, Brazilia find astfel dependenta de importuri. In acel an, dupa multe dezbateri, Congresul National a votat crearea Companiei nationale de petrol PETROBRAS. Avand drepturi exclusive pentru exploatarea petrolului, PETROBRAS a initiat identificarea de rezerve de petrol, rafinarea si distribuirea fiind permisa firmelor private. La inceputul anilor '90, impulsionata de prima criza a petrolului din anii '70, Brazilia triplase productia de petrol, ajungand in iulie 1994 la o productie de 690 mii barili/zi. In 1995, productia a ajuns la 713 mii barili/zi, in 1996 a crescut la 806 mii barili/zi, ajungand la 866 mii barili/zi in 1997. Previziunea pentru decembrie 1998 era de 1,2 milioane barili/zi.
Incepand cu 1985, productia interna de petrol brut a reprezentat aproximativ 55% din consumul national, obiectivul fiind atingerea unui procent de 70% inaintea anului 2001. La realizarea acestui obiectiv au contribuit atat consolidarea deschiderii sectorului catre initiativa privata, prin atragerea de noi investitii in colaborare cu PETROBRAS sau in proiecte independente, cat si dezvoltarea si exploatarea unei noi zone gigante in Bacia de Campos, in Statul Rio de Janeiro cu un potential de 1,3 miliarde barili. Costul mediu pe baril este estimat in Brazilia la aproximativ 14 dolari americani.
Industria petrochimica braziliana s-a dezvoltat intens in ultimele decenii. Exista in prezent, trei complexe petrochimice in Brazilia, localizate in Statele Bahia (Nord-Est), Rio Grande do Sul (Sud) si Sao Paulo (Sud-Est), cu o capacitate de productie totala de etilena de 1,4 milioane tone/an.
Industria de etanol
Pentru echilibrarea consumului de produse finite cu exploatarea petrolului, la sfarsitul anilor '60, inceputul anilor '70 a fost dezvoltat un proiect de identificare de noi alternative viabile pentru inlocuirea derivatelor de petrol. Etanolul extras din trestia de zahar a fost ales ca alternativa. Obiectivul Programului National de Alcool (Pro-Alcool), creat in 1975, a fost utilizarea etalonului ca substituent al benzinei si cresterea productiei pentru uzul industrial. In 1985, cand programul functiona de 10 ani, au fost investiti 6,5 miliarde dolari in productia a 50 miliarde litri de etanol; au fost create 500.000 noi locuri de munca ; 2,5 milioane autoturisme foloseau etanol pur si toata benzina era amestecata in proportie de 20% cu alcool.
In prezent, Brazilia poseda tehnologie si echipamente capabile sa mentina o productie anuala de 16 miliarde litri de etanol, exportand tehnologie, echipamente si servicii conexe acestui produs. Diminuandu-se nivelul de monoxid de carbon eliberat de vehicule, programul Pro-Alcool contribuie la eforturile Braziliei pentru protejarea mediului inconjurator.
Surse de energie
Hidroelectricitatea, lemnul si produsele din trestie de zahar acopera 59% din necesarul de consum energetic al Braziliei. Dotata cu un potential hidroelectric estimat la 255 milioane KW, Brazilia a investit treptat in proiectarea si construirea de baraje, pentru a satisface necesarul de energie al unei economii in crestere.
Prima uzina hidroelectrica a inceput sa functioneze in 1889, generand 250 KW, ceea ce reprezenta jumatate din termoelectricitatea generata in acea epoca. In 1997, proportia era cu totul alta: 54.970 milioane KW proveneau din uzine hidroelectrice, in timp ce 4.790 milioane KW erau generati de surse termice.
In 1962, capacitatea de productie energetica instalata a Braziliei era de 5,8 milioane KW. Aceasta capacitate a crescut la 6,8 milioane KW in 1964, 17,6 milioane KW in 1974, 37,3 milioane KW in 1985 si 63 milioane KW in 1997. Uzina hidroelectrica de la Itaipu, cea mai mare din lume, este localizata pe raul Parana, la granita Braziliei cu Paraguay, aproape de cataractele Iguacu, fiind un proiect bilateral intre cele doua tari. Tratatul de la Itaipu a fost semnat la data de 26 aprilie 1973. Constructia a inceput la jumatatea anilor '70 si in 1985, au inceput sa functioneze trei din cele 18 turbogeneratoare (de 700 MW fiecare). Astazi, cu cele 18 turbogeneratoare functionand la intreaga capacitate, productia de energie a uzinei Itaipu este de 12,6 milioane KW, impartita egal intre Brazilia si Paraguay. Uzina hidroelectrica de la Tucurui, care genereaza in prezent 3,9 milioane KW, va produce 7,7 milioane KW cand va fi terminata. Conform datelor Eletrobras, capacitatea de generare de energie hidroelectrica a Braziliei este estimata la 127.867,6 MW, din care 24,42% sunt in functiune sau in constructie, 35,8% sunt inventariate, iar 39,78% sunt estimative.
Productia de gaz
Studii recente au demonstrat necesitatea de a mari de la 2% la 10% participarea gazului natural la productia totala de energie a Braziliei. Bolivia fiind tara vecina cu cele mai mari rezerve de gaz natural, a fost aleasa ca partenera a Braziliei in construirea anui gazoduct. Acest proiect va creste productivitatea industriei braziliene si va aduce imbunatatiri in mediul ambiental al zonelor urbane, energia produsa din gaze naturale nefiind poluanta. Proiectul va contribui, de asemenea, la prezervarea padurilor braziliene, prin substituirea folosirii carbunelui, contribuind la atragerea de investitori straini in Brazilia.
Referitor la transportul gazului natural din Bolivia pana in regiunile din sud si sud-est ale Braziliei, se construieste un gazoduct cu o lungime de 3.403 km. Investitia totala necesara este de 1,89 miliarde dolari, din care 1,42 miliarde in Brazilia si 0,47 miliarde in Bolivia.
Energie nucleara
In Brazilia exista o uzina nucleara in exploatare Angra dos Reis I care genereaza un volum de electricitate estimat la 14.000 GW/ora, ceea ce reprezinta 2% din totalul de energie produsa in tara. La jumatatea anului 1999 a intrat in vigoare a doua uzina nucleara braziliana Angra dos Reis II.
Cateva sectoare importante
Economia Braziliei este extrem de diversificata, practic neexistand domenii care sa nu fie acoperite.
Industria automobilelor
Saltul spectaculos al economiei braziliene de dupa introducerea Planului Real in 1994, s-a reflectat si in domeniul productiei de automobile. In ultimii ani s-au produs peste 2 milioane de autovehicule anual, veniturile din exporturile realizate in acest domeniu depasind constant valoarea de 5 miliarde de dolari. In anul 2000 Brazilia se numara printre primii cinci producatori mondiali de automobile. Practic nu exista companie multinationala din domeniu care sa nu fie prezenta in Brazilia.
Industria aeronautica
Desi Brazilia a fost unul din pionierii aviatiei mondiale, adevarata dezvoltare a acestei ramuri a inceput cu 30 de ani in urma. Astazi Brazilia produce avioane integral proiectate si fabricate aici si le exporta pe toate continentele. Peste 500 de avioane de productie braziliana sunt in momentul de fata in exploatare numai in SUA, si un numar asemanator in Europa.
Industria aerospatiala
Si aceasta industrie a inregistrat o crestere spectaculoasa. Prin intermediul Agentiei Spatiale Braziliene si a Institutului National pentru Cercetari Spatiale, a fost lansat Programul Spatial Brazilian, care prevede construirea si lansarea de sateliti si vehicule spatiale. Brazilia participa, de asemenea, la construirea Statiei Spatiale Internationale. Diferiti sateliti brazilieni evolueaza deja pe orbita in jurul Pamantului.
Proiectele de infrastructura
Planul Multianual (PPA), numit si Avana Brasil (Inainte, Brazilia), este un program de dezvoltare care prevede cheltuieli de 1,1 trilioane reali (R$) pana in 2003, incluzand cheltuielile de personal pentru realizarea a 358 de programe care vor revitaliza si amplifica reteaua de servicii de infrastructura ale tarii, mai ales in domeniile transporturilor, telecomunicatiilor si energiei electrice. Cu aceste investitii si cu previziunea unei cresteri a PIB de 4% in 2000 si de pana la 5% in 2002 si 2003, guvernul spera sa creeze 8,5 milioane locuri de munca in urmatorii patru ani. Conform estimarilor IPEA (Institutul de Cercetari Economice Aplicate), in 2000 rata somajului va scadea la 5,66%. In privinta lucrarilor de infrastructura, PPA prevede investitii de 212,02 miliarde reali in urmatorii patru ani, astfel: sectorul energetic - 165,32 mld. R$; transporturi - 38,85 mld. R$; telecomunicatii 6,31 mld. R$; infrastructura hidrografica 3,53 mld. R$. Pentru urmatorii 8 ani sunt prevazute investitii publice si private in valoare de 317 mld. R$, mai ales in domeniile telecomunicatiilor, transporturilor si energiei electrice. Trebuie amintit ca Brazilia are un sistem de drumuri de 1,6 milioane km, peste 30.000 km de cale ferata, 46 porturi bine organizate (din care 24 oceanice) si 62 aeroporturi civile (din care 22 internationale). Actualmente, se afla in desfasurare o multitudine de proiecte in domeniul transportului multimodal.
Poarta catre stele
In superbul oras Alcantara, alaturi de impresionantele ruine datand din perioada Imperiului, se inalta azi o constructie care contrasteaza puternic cu vestigiile trecutului. Este vorba de legatura Braziliei cu viitorul: Centrul de Lansari din Alcantara (CLA), poarta catre stele a gigantului latino-american. Inaugurata in 1983, baza spatiala de la Alcantara va intra in 2002 in clubul select al celor opt centre de lansari spatiale in regim comercial ale lumii (dintr-un total de 17 existente pe plan mondial). Deci, incepand cu aceasta data, orice tara sau firma de pe mapamond, care doreste sa lanseze vehicule spatiale in scopuri pasnice o poate face de aici.
Constienti de concurenta puternica, administratorii CLA promit sa ofere preturi mai mici decat ceilalti prestatori de astfel de servicii, intrucat pentru primul deceniu al secolului 21 piata lansarilor spatiale in regim comercial este estimata la peste 45 miliarde dolari americani. Un adevarat oras, CLA ocupa o suprafata totala de 620 km² si are circa 30 km de sosele interne. Dupa 1989 au fost efectuate de aici 274 lansari de rachete, din care 83 in cadrul unor acorduri de cooperare internationala. In 1997 si 1999 au avut loc doua lansari esuate ale unor rachete de fabricatie braziliana (VLS). Totusi, procentul de lansari reusite de la CLA se apropie de 100%. In perioada 1957-1996, spre exemplu, indicele de reusita al lansarilor a fost de 92,2% pentru Japonia, 91,0% pentru SUA, 86,8% pentru Europa si 81,4% pentru China. In aprilie 2000 Brazilia semna cu SUA un acord de cooperare in domeniul spatial, americanii capatand dreptul de a utiliza CLA pentru lansarea de sateliti. Mai trebuie amintit ca baza de la Alcantara este situata la 200'18 latitudine sudica, deci foarte aproape de Ecuator, deasupra caruia opereaza satelitii geostationari (majoritatea de telecomunicatii). Avantajul lansarilor efectuate de la CLA consta si intr-o economie de combustibil de pana la 30% si o crestere a sarcinii utile transportate de pana la 20% comparativ, spre exemplu, cu lansarile efectuate de la Baikonur (Kazahstan). De aceea, se estimeaza ca o mare parte din lansarile de sateliti geostationari se va face de la Alcantara, singura baza de lansari spatiale situata mai aproape de Ecuator decat CLA fiind Kourou (Guyana). In fine, amintim ca Brazilia este una din cele 16 natiuni ce participa la construirea Statiei Spatiale Internationale.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2091
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
