Etica - teorie si practica in diverse tari ale lumii

Etica - teorie si practica in diverse tari ale lumii

Etica in afaceri a devenit o preocupare in multe zone ale Globului, ca o reactie impotriva practicilor imorale cu efecte negative in societate, dar si ca o constientizare a necesitatii respectarii unor reguli morale si in domeniul economic, ca si in viata de zi cu zi. Pentru a avea o imagine asupra fenomenului teoretic si practic al eticii in afaceri, vom prezenta in continuare unele aspecte caracteristice, din diverse zone ale lumii[1].

Australia

"Etica afacerilor", ca disciplina academica, este un fenomen relativ nou. In ultimele 2 decenii, evenimentele din domeniul comertului si sectorului public au atras atentia cetatenilor asupra necesitatii schimbarii modului de conducere a acestor activitati, in sensul cresterii responsabilitatii sociale. Astfel, majoritatea colegiilor si facultatilor de "business" au introdus cursuri de etica a afacerilor.

Mediul afacerilor a fost influentat de puternica imigratie straina din ultimele decenii, cand foarte multi au cautat succesul cu orice pret si multi chiar au reusit sa faca avere in scurt timp. Ori standardele etice au fost lasate deoparte, de cele mai multe ori.

Doi factori ar putea fi evidentiati pentru a explica succesul acelor intreprinzatori care au actionat neetic sau chiar ilegal: a) o cultura a indiferentei, adica o ignorare a culturii nationale, a specificului localnicilor; b) decaderea sistemului juridic australian, datorita deselor cazuri de coruptie in randul magistratilor.

In prezent, universitatile au inclus in programele lor scolare cursuri de etica a afacerilor, inspirate de manualele americane si orientate spre specializarile studiate.

Canada

Cele mai comune teme in etica afacerilor sunt legate de autonomia culturala si economica a canadienilor, a caror istorie a fost timp indelungat comuna cu cea a britanicilor; influenta acestora inca se resimte, la fel ca si a vecinilor americani. De aceea, sentimentul apartenentei nationale devine tot mai important, intr-o tara in care calitatea vietii este foarte ridicata, educatia este subventionata de stat, la fel ca si asistenta medicala, iar cresterea economica este sustinuta. Presiunea globalizarii, liberalizarea comertului, dereglementarile sunt si ele teme aprinse in etica afacerilor.

O alta problema "delicata" din punct de vedere etic este "exportul" de slujbe prost platite catre tari din lumea a treia (Mexic).

Un alt domeniu "preferat" este protectia mediului si durabilitatea, avand in vedere faptul ca este vorba despre o economie bazata pe extractiile resurselor naturale.

Etica afacerilor este totusi in atentia majoritatii companiilor. In revista bilunara "The Corporate Ethics Monitor" se promoveaza o serie de indicatori de natura etica, cum ar fi: codurile de etica ale companiilor, relatiile sociale, angajarea femeilor, donatiile caritabile, sponsorizarile, protectia mediului, relatiile de munca, sanatatea si siguranta lucratorilor, implicarea militara si nucleara a statului etc.

China

Mostenirea culturala a Chinei, in care virtutile personale si justitia sunt valori traditionale, determina manifestarea unei anumite ordini a relatiilor interpersonale in organizatii economice si sociale, cu puternice radacini (influente) budiste si confucianiste. Dar epoca de modernizare si adaptare la valorile vestului, prin care trece acum tara, scoate in evidenta anumite schimbari de mentalitate - atat intr-un sens bun (ex: libertatile si drepturile individuale, justitia distributiva, moralitatea politicilor publice), cat si intr-unul mai putin bun (egoism, abuzul de putere, individualism, materialism).

In afaceri, adeseori sunt incalcate principii ale unei bune colaborari: lipsa transparentei, incalcarea cuvantului dat, intarzieri nemotivate (in negocieri, livrari etc.), ascunderea adevarului etc.

Europa

Etica afacerilor a aparut in scena pe la jumatatea anilor '80, atat ca disciplina academica, cat si ca domeniu practic de interes. Maturitatea sa academica este demonstrata de numeroasele cursuri, publicatii, periodice, asociatii profesionale sau educative. Prima catedra de etica afacerilor a fost fondata in Olanda, la Nijenrode University, The Netherlands Business School, in 1984; dupa ea au urmat numeroase alte cursuri in toata Europa.

In 1987 a fost fondat The European Business Ethics Network, iar in primii 7 ani a adunat peste 500 de membri din sfera academica si practica.

Exista numeroase similitudini cu "tematica" eticii afacerilor din SUA; cele mai dezbatute cazuri sunt din domenile: managementul mediului, managementul resurselor umane, calitatea produsului, practicile de marketing, produsele financiare, tehnicile contabile, tranzactiile comerciale etc. De un interes deosebit se bucura cultura organizationala, climatul moral si dezvoltarea codurilor de conduita (etice).

Dar exista si diferente intre cele doua zone, mai ales in ceea ce priveste intelegerea si modul de rezolvare sau de "manuire" a problemelor de ordin etic. In Europa, responsabilitatea individului intr-o situatie conflictuala este analizata impreuna cu cea colectiva, socialul fiind mai bine accentuat (de fapt o trasatura a multor economii nationale din tari europene).

Marea Britanie

Interesul pentru etica afacerilor a crescut mult in ultimii ani, in parte datorita influentei SUA, dar si numeroaselor scandaluri de coruptie sau de nerespectare a responsabilitatii sociale de catre unele companii.

Ca si disciplina academica, etica afacerilor este prezenta in toate facultatile de business, inspirata de cartile americane dar si din realitatea britanica. De asemenea, este prezenta in programele doctorale si in cele de master.

Primul centru academic de cercetare a fost creat in 1987 la Universitatea din Londra - Institute of Business Ethics (IBE).

Institutionalizarea recunoasterii eticii afacerilor s-a realizat prin crearea primei catedre de etica a afacerilor si responsabilitate sociala, in 1993, la London Business School. Aceeasi universitate are si un centru de cercetare in domeniul eticii afacerilor. Numeroase cercuri si institutii religioase joaca un rol important in promovarea eticii in afaceri, cum ar fi Asociatia Crestina a Oamenilor de Afaceri, Institutul Evreiesc pentru Etica Afacerilor sau programul bisericii anglicane "Credinta in afaceri".

Universitatea Cambridge detine si ea Centrul pentru Etica Afacerilor si a Sectorului Public.   

Institutul de Management, care cumuleaza circa 70000 de membri individuali si 800 de companii, a elaborat in 1993 un nou "Cod de Conduita si Ghid de Practica Manageriala".

O cercetare recenta facuta de IBE pe un esantion de 500 companii mari a evidentiat faptul ca circa 40% dintre acestea poseda un cod de conduita.

Israel

Etica afacerilor este o problema mai putin abordata; exista putine companii care detin un cod de conduita, iar pe agenda organelor publice etica in afaceri nu figureaza. Dar asta nu inseamna ca practicile de afaceri in Israel sunt neetice, ci, dimpotriva, studiile reflecta un nivel inalt al standardelor morale in afaceri. Insa caracterul mai centralizat al economiei, controlul si interventia institutiilor statului in economie creeaza cadrul propice coruptiei la nivel guvernamental, in plan economic, politic si administrativ. De asemenea, nici problemele mediului nu au fost prea serios luate in seama pana in prezent.

Japonia

Etica afacerilor in Japonia este strans legata de valorile religioase si sociale foarte strict definite. Aici grupurile si nu indivizii detin propriul spirit, conectat la realitate. Totul se concentreaza pe grupuri.

Stategia principala de management este "Kaizen", adica continua imbunatatire a produsului, in care sunt implicati toti angajatii.

Afacerile in familie sunt foarte raspandite; o firma de familie (dar de dimensiuni mari) are propria banca cu care lucreaza, furnizori proprii s.a.m.d., intr-un cerc relativ inchis.

Principiul liberei concurente domina etica afacerilor, desi unele bariere de intrare pe piata exista (mai ales pentru companiile straine).

Principiul diviziunii muncii nu este foarte important. Mai importante sunt procesul muncii in sine si rezultatele. De aceea, rotatia pe posturi e frecventa, iar posturile nu sunt foarte clar delimitate. Obiectivele si rezultatele sunt cele care se evalueaza.

Grupurilor de munca li se asigura un anumit standard de viata - ca un obiectiv important al firmei. In Japonia, cand managerii au dificultati, mai intai isi reduc propriile beneficii, apoi dividendele si alte costuri si doar in cele din urma salariile angajatilor.

Relatiile intre parteneri sunt intotdeauna privite pe termen lung, astfel ca buna colaborare nu se poate realiza decat pe baza principiilor etice. Iar calitatea produselor, punctualitatea, respectarea cuvantului dat, a termenelor sunt valori de baza.