UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA

FACULTATEA DE STUDII ALE INTEGRARII ECONOMICE EUROPENE

INVESTITII SPANIOLE PE PIATA IMOBILIARA ROMANEASCA

Cuprins

Introducere

Capitolul 1 - Evolutia investitiilor straine directe dupa 2000

1.1. Evolutia investitiilor straine directe in economia mondiala dupa 2000

1.2 Evolutia investitiilor straine directe in Romania

Capitolul 2 - Piata imobiliara romaneasca

2.1 Evolutia pietei imobiliare din Romania in contextul aderarii la Uniunea Europeana

2.2 Investitii straine pe piata imobiliara romaneasca

2.3 Investitii spaniole pe piata imobiliara romaneasca

Capitolul 3 - Investitiile atrase de "HI Grupo" in Romania

3.1 Prezentarea firmei"HI GRUPO"

3.2 HI GRUPO pe piata est europeana

3.2.1. Ungaria

3.2.2. Romania

3.3. Obiectivul firmei

3.4. Serviciile oferite

3.5 Decizia de a se instala in Romania

3.6 Perspective pe termen mediu

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Intr-o lume in care fenomenul globalizarii este tot mai evident, un factor important si determinant il reprezinta investitiile internationale. Odata cu intrarea in noul secol investitiile in afara granitelor au luat amploare cunoscand de la an la an cresteri sau reduceri, influentate fiind si de alti factori cum ar fi factori politici, economici sau conflictele ce au aparut in diferite regiuni ale lumii.

In perioada 2000-2007, la nivel mondial, fluxurile de investitii straine directe au inregistrat fluctuatii de la an la an, reflectandu-se astfel si schimbarile ce au avut loc in plan economic, politic si legislativ. In aceasta perioada s-au incheiat multe acorduri bilaterale privind dubla taxare sau zonele de liber schimb. Daca la inceputul perioadei fluxurile de investitii straine directe au inregistrat o crestere masiva, in urmatorii trei ani reducerea nivelului de crestere economica s-a resimtit si in sectorul investitiilor ca apoi incepand cu 2004 numarul investitiilor internationale sa creasca din nou, inregistrand cel inalt nivel in 2007. Un rol important l-au jucat fuziunile si achizitiile dar si investitiile de tip greenfield care au continuat sa creasca mai ales in zonele cu economii in curs de dezvoltare sau in tranzitie. Cel mai mare furnizor si receptor din randul tarilor dezvoltate a fost SUA iar Hong Kongul (China) din randul tarilor in curs de dezvoltare.

Situatia Romaniei in perioada 2000-2006 a fost diferita de situatia inregistrata la nivel mondial. Daca la nivel mondial in 2000 investitiile straine directe au cunoscut o crestere rapida, nu acelasi lucru s-a intamplat si in Romania, tara unde mediul de afaceri nu prezenta prea multa incredere pentru investitorii straini in special din cauza sistemului legislativ, a coruptiei si a fiscalitatii. In Romania nivelul investitii straine directe inregistrat un ritm de crestere lent, in 2002 investitiile straine directe cunoscand o scadere fata de 2001, ca apoi din 2003 sa creasca din nou. Din 2004, mediul de afaceri din Romania a inceput sa devina mai stabil si mai atractiv pentru investitorii straini in special datorita schimbarilor ce au avut loc ca urmare a viitoarei aderari la Uniunea Europeana.

Odata cu aderarea la Uniunea Europeana Romania a devenit tot mai atractiva pentru investitorii straini, mediul de afaceri devedind stabil. Daca la inceputul noului secol investitorii austrieci, britanici si olandezi erau cei care predominau piata romaneasca, in ultimii ani si investitorii spanioli au inceput sa fie atrasi de aceasta. Unul dintre avantajele investitorilor spanioli pe piata romaneasca sunt similaritatile care exista intre cele doua popoare, ambele cu radacini latine, si numarul tot mai crescut de romani stabiliti in Spania si care influenteaza modul in care Romania este privita de catre cetatenii acestei tari.

CAPITOLUL I

Evolutia investitiilor straine directe dupa 2000

Evolutia investitiilor straine directe in economia mondiala dupa 2000

In anul 2000 nivelul investitiilor straine directe a crescut rapid fata de anul precedent, producandu-se o crestere de 18%, tarile dezvoltate fiind cele care au atras cel mai mare numar de investitii. Fuziunile si achizitiile sunt un element important al investitiilor straine directe. Pentru prima data Germania a atras cel mai mare numar de investitii din Europa datorita preluarii Mannesmann de catre VodafoneAirTouch, aceasta fiind cea mai mare fuziune care a avut loc pe piata pana la acel moment. La nivel mondial, Marea Britanie a ocupat primul loc intre investitorii lumii iar SUA intre tarile receptoare de investitii. In Japonia, in timp ce nivelul investitiilor atrase a scazut, nivelul investitiilor facute de catre firmele japoneze a crescut atingand cel mai inalt nivel din ultimii 10 ani. Din randul tarilor in curs de dezvoltare, China a fost cea care a atras cele mai multe investitii. Europa Centrala si de Est a atras si ea o numar important de investitii in special prin procesul de privatizare. Ceea ce a surprins a fost cresterea nivelului de investitii facute de firmele din aceasta regiune in alte tari. In Africa fluxurile investitionale au scazut pentru prima data de la mijlocul anilor '90, atingand un nivel mai mic de 10 miliarde de dolari. Investitiile au scazut si in America Latina si Caraibe, cu 22% fata de anul precedent, dar acest lucru a fost mai degraba o consecinta a faptului ca in 1999 au avut loc trei mari achizitii infaptuite de firme din afara granitelor decat o preferinta a investitorilor catre alte teritorii. In America Latina serviciile si resursele naturale au fost sectoarele care au atras cele mai multe investitii. Mexicul a fost tara care a atras investitii si in sectorul bancar si in cel manufacturier.

In 2000 procesul de privatizare a cunoscut o incetinire dar a continuat sa fie un factor important in atragerea investitiilor. Un rol important in productia internationala l-au jucat companiile transnationale, 90 din cele mai mari 100 de companii transnationale care nu isi desfasoara activitatea in sectorul financiar avand sediul in SUA, Uniunea Europeana sau Japonia. Mai mult de jumatate din aceste companii activeaza in domeniul energiei electrice sau echipamentului electric, in industria auto sau in industria petroliera. Companiile transnationale din Europa Centrala si Estica se axeaza mai mult pe transporturi, minerit, industria extractiva de petrol, gazele naturale, industria farmaceutica si cea chimica. Datele referitoare la primele 25 de companii transnationale din Europa Centrala si de Est confirma faptul ca firmele transnationale rusesti sunt mai mari si mai raspandite decat alte companii transnationale din regiune. Lukoil care are active in strainatate de peste 4 miliarde dolari, se afla la paritate cu unele dintre cele mai mari companii transnationale din tarile in curs de dezvoltare. In anul 2000, mare parte dintre primele 25 de companii transnationale au continuat sa creasca, iar expansiunea lor in strainatate a depasit activitatea interna. Cu toate acestea, nu toate companiile transnationale din topul regiunii s-au dezvoltat. Unele firme cehesti, slovace si poloneze au trecut prin restructurari majore, care adesea au implicat retragerea din activitatile din strainatate.

Serviciile au jucat si ele un rol important in productia internationala, in mare parte datorita faptului ca acest sector fusese liberalizat relativ recent pentru investitorii straini. In 1999, serviciile au atras in jur de 50% din fluxurile investitionale in tarile dezvoltate si o treime in tarile in curs de dezvoltare. In multe industrii ce privesc serviciile, investitiile straine au avut o aire extinsa de raspandire, reflectand importanta apropierii de client. Acelasi fenomen a fost observat si in unele industrii manufacturiere in care accesul la pietele interne a fost motivul realizarii unei investitii in strainatate. In orice caz, cu cat nivelul tehnologiei este mai ridicat, cu atat nivelul concentrarii investitiilor in acea industrie este mai mare. Acest lucru se reflecta in distributia investitiilor straine in sectorul manufacturier din tarile dezvoltate si in curs de dezvoltare. In tarile dezvoltate industria chimica este cea care atrage cele mai multe fluxuri investitionale, in timp ce in tarile in curs de dezvoltare industriile cu un nivel mai scazut de tehnologie fac acest lucru.

Factorii ce influenteaza investitiile straine directe sunt:

a) schimbarile din mediul politic international - acestea influenteaza deciziile locale. Liberalizarea comerciala si a investitiilor permit companiilor transnationale sa se specializeze si sa caute locatii competitive. In anul 2001, s-au produs 208 schimbari in legile investitiilor directe straine in 71 de tari. Peste 90% dintre ele vizau realizarea unui climat investitional mai favorabil pentru investitiile straine directe. In plus, 97 de tari au fost angajate in semnarea a 158 de tratate de investitii bilaterale iar la finalul anului 2001 totalul unor astfel de tratate s-a ridicat la 2.099. In mod similar, s-au incheiat 67 de noi tratate de dubla taxare.

b) progresul tehnologic - acesta afecteaza investitiile straine directe din punct de vedere geografic. Inovatia rapida ofera avantajul de a propulsa firmele in productia internationala. De aceea industriile intensiv inovatoare tind sa se extinda dincolo de granite iar companiile transnationale trebuie sa fie si ele inovatoare pentru a putea face fata competitiei. Schimbarea tehnologica, in special costurile in scadere la transporturi si comunicatii, a condus la integrari mai eficiente ale operatiunilor la distanta si la transporturi de produse si componente pe intreg globul in cautarea eficientei. Aceasta contribuie, in special, la efectuarea de investitii straine directe in cautare de eficienta cu implicatii importante pentru competitivitatea exporturilor tarilor.

c) factorii marginali si organizationali intaresc noua locatie determinata de investitiile straine.

d) competitia in crestere - competitia tot mai acerba obliga firmele sa exploreze noi modalitati de crestere a propriei eficiente, inclusiv prin extinderea posibilitatii lor de a atinge noi piete in faze incipiente ale acestora si de a permuta anumite activitati de productie pentru reducerea costurilor.

Dupa nivelurile record ale anului 2000, fluxurile globale au scazut puternic in anul 2001 - pentru prima data intr-un deceniu. Acesta a fost rezultatul declinului economiei globale, mai ales in cele mai mari trei economii ale lumii, care au intrat toate in recesiune, urmat de o scadere a valorii fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere. Valoarea totala a acestor fuziuni si achizitii transfrontaliere incheiate in anul 2001 (594 miliarde dolari) a fost numai la jumatatea celor din anul 2000. Numarul fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere a scazut de la peste 7.800 in anul 2000 la aproximativ 6.000 in anul 2001. Numarul tranzactiilor transfrontaliere in valoare de 1 miliard de dolari a scazut de la 175 la 113, valoarea lor totala scazand de la 866 miliarde dolari la 378 miliarde dolari. Ca rezultat, declinul investitiilor straine directe a fost concentrat mai ales in economiile dezvoltate, in care influxurile de investitii straine directe s-au redus cu 59%, in comparatie cu 14% in economiile in curs de dezvoltare. Influxurile catre Europa Centrala si de Est au ramas in general stabile. Partile destinate tarilor in curs de dezvoltare si celor din Europa Centrala si de Est din influxurile globale de ISD au ajuns la 28% si respectiv 4% in anul 2001, in comparatie cu o medie de 18% si respectiv 2% in cei doi ani anteriori. Cele 49 de tari cel mai putin dezvoltate au fost recipienti marginali, cu numai 2% din investitiile straine directe catre tarile in curs de dezvoltare sau numai 0,5% din totalul global. Printre primele 10 tari ce au inregistrat cresteri absolute, opt au fost tari in curs de dezvoltare, in frunte cu Mexic, China si Africa de Sud. In mod contrar, dintre cele 10 tari care au experimentat cele mai abrupte declinuri ale influxurilor de investitii straine directe, opt au fost tari dezvoltate; Belgia si Luxemburg, Statele Unite si Germania au raportand cele mai acute declinuri.

In 2001 s-a inregistrat o revenire la normal dupa cresterile masive de investitii straine directe inregistrate in anii precedenti. Aceasta reducere a nivelului investitiilor a fost relationata in principiu cu tarile dezvoltate. SUA, in ciuda reducerii economice si a evenimentelor de la 11 septembrie, a continuat sa fie prima tara receptoare de ISD. Cu toate ca fluxurile externe au inregistrat o scadere de 30%, SUA si-a redobandit pozitia de cel mai mare investitor al lumii. Partenerii majori pentru investitiile straine interne si externe au fost si de aceasta data tarile Uniunii Europene; cu toate acestea, a crescut importanta partenerilor Acordului Nord American de Liber Schimb ca destinatie pentru investitiile facute de Statele Unite, partial datorita achizitionarii Banamex (Mexic) de catre Citygroup. In ceea ce priveste investitii straine directe interne, acestea au continuat sa intre pe piata primordial prin fuziuni si achizitii, recordul fiind detinut de achizitionarea corporatiei VoiceStream Wireless de catre Deutshe Telekom pentru 29,4 miliarde dolari, aceasta fiind cea mai mare tranzactie transfrontaliera din intreaga lume in anul 2001. Influxurile catre si iesirile din Uniunea Europeana in anul 2001 au scazut cu aproximativ 60% pana la 323 si respectiv 365 miliarde dolari. Aceasta s-a datorat mai ales declinului in ceea ce priveste fuziunile si achizitiile legate de investitiile straine directe. Influxurile catre Marea Britanie (principalul receptor din Europa Occidentala) si Germania au scazut cel mai mult, in vreme ce acelea catre Franta, Grecia si Italia au crescut. Declinul investitiilor straine directe catre exterior a fost si mai mare, singurele exceptii fiind Irlanda, Italia si Portugalia. Ca si in anii precedenti, iesirile au constat mai ales in fuziuni si achizitii transfrontaliere. Franta a devenit cel mai mare investitor extern din regiune, urmata de Belgia si Luxemburg. Fluxurile intra-regionale au reprezentat o parte mai mare a investitiilor straine directe din Uniunea Europeana.

Influxurile de investitii straine directe catre tarile in curs de dezvoltare au scazut de asemenea, de la 239 miliarde dolari in 2000 la 205 miliarde dolari in anul 2001. Cu toate acestea, volumul acestui declin s-a limitat la un numar relativ mic de tari gazda. In special trei economii - Argentina, Brazilia si Hong Kong (China) - au cunoscut declinul in ceea ce priveste influxurile de ISD care s-au ridicat pana la 57 miliarde dolari. Africa a ramas un receptor marginal de ISD, desi acestea au crescut de la 9 miliarde dolari in anul 2000 la mai mult de 17 miliarde in 2001. Cresterea cu 8 miliarde dolari s-a datorat in mare catorva proiecte de investitii straine mari, mai ales in Africa de Sud si Maroc. Cifrele arata, de asemenea, ca se schimba aspectul sectorial al influxurilor de ISD catre continentul african. In vreme ce mai mult de jumatate din fluxurile de investitii straine directe s-au indreptat catre sectorul primar, in mod special cel al petrolului si titeiului, fluxurile de ISD catre industriile serviciilor (ca de exemplu banci, finante si transporturi) au devenit aproape la fel de importante in perioada 2000-2001. Aceasta sugereaza o largire gradata a oportunitatilor de investitii in timp, in ciuda ritmului incet.

In timp ce influxurile au stagnat in Asia Nord-Estica si Sud-Estica, acestea au crescut semnificativ in Asia Centrala si de Sud (cu 32% si respectiv 88%). Partea ce a revenit regiunii Asia-Pacific din influxurile mondiale a crescut de la 9% la in anul 2000 la aproximativ 14% in anul 2001. In cadrul acestor tendinte generale, economiile au evoluat inegal. China si-a recastigat pozitia - pierduta in favoarea Hong Kong-ului in anul 2000 - de cel mai mare recipient din regiune precum si din lumea in curs de dezvoltare in general. India, Kazakhstan, Singapore si Turcia au fost recipienti semnificativi in subregiunile lor. Asociatia Natiunilor Asiei de Sud-Est (ASEAN) a experimentat scaderea nivelurilor investitiilor straine directe in ultimii ani, provocand o serie de temeri in randul statelor membre: in perioada 2000 - 2001, influxurile de investitii straine in aceasta regiune au fost de numai 12 miliarde dolari SUA anual, ceea ce corespunde numai unei treimi a apogeului perioadei 1996 - 1997. Iesirile de investitii straine directe din Asia au atins cel mai scazut nivel de la mijlocul anilor `90, in special din cauza scaderilor iesirilor de fluxuri ale celui mai mare investitor traditional - Hong Kong-ul. Companiile transnationale chineze devenind tot mai vizibile pe pietele mondiale.

In America Latina si Caraibe s-a inregistrat si in 2001 o reducere a investitiilor straine directe, acesta fiind cel de-al doilea an consecutiv. Acest declin a fost cauzat de procesul de privatizare din Brazilia - care a inregistrat o stagnare, si de criza economico-financiara din Argentina care nu a oferit un mediu stabil pentru atragerea de investitii straine. Pe de alta parte, Mexicul a continuat sa fie principalul receptor de investitii al regiunii.

Investitiile in tarile mai putin dezvoltate au continuat sa aiba un nivel scazut. Peste 90% din aceste investitii s-au realizat mai degraba prin investitii de tip greenfield decat prin fuziuni si achizitii. Tarile mai putin dezvoltate insele au inceput sa se auto-promoveze mai activ fata de investitorii straini. S-au infiintat agentii pentru promovarea investitiilor in 38 de tari mai putin dezvoltate, iar dintre acestea 28 s-au alaturat Asociatiei Mondiale de Promovare a Investitiilor. Mai mult decat atat, la finalul anului 2001, 41 de tari mai putin dezvoltate au incheiat un total de 292 tratate bilaterale de investitii si 138 de tratate de dubla impozitare. In cele din urma, un numar tot mai mare de tari mai putin dezvoltate sunt acum semnatare ale unor tratate multilaterale relevante.

Influxurile catre si iesirile de fluxuri dinspre Europa Centrala si de Est au ramas la niveluri comparabile celor din anul 2000. Influxurile de ISD au crescut in 14 tari din cele 19 ale regiunii. Cinci tari (Polonia, Republica Ceha, Federatia Rusa, Ungaria si Slovacia) au reprezentat mai mult de trei sferturi din influxurile regiunii in anul 2001. Iesirile de investitii straine directe dinspre Europa Centrala si de Est au scazut oarecum in anul 2001, datorita incetinirii ritmului din Federatia Rusa, care reprezenta trei sferturi din iesirile de investitii straine directe din regiune.

Anul 2002 a fost al doilea an consecutiv in care ISD au scazut. Fluxurile investitionale au scazut in 108 din cele 195 de economii existente la nivel mondial. Factorul principal a fost nivelul scazut al cresterii economice inregistrat in cele mai multe tari. Alti factori importanti au fost diminuarea operatiunilor de pe piata bursiera, profitabilitatea mai mica a companiilor, incertitudinea restructurarii unor companii din diferite industrii si a procesului de privatizare in unele tari. Un alt factor a fost reducerea majora a fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere. Numarul cazurilor de fuziuni si achizitii s-a redus de la 7.894 in 2000 la 4.493 in 2002 - iar valoarea medie a acestora de la 145 milioane dolari la 82 milioane in 2002. Numarul cazurilor de fuziuni si achizitii cu o valoare mai mare de 1 miliard de dolari s-a redus de asemenea, de la 175 in 2000 la doar 81 in 2002, aceasta fiind cea mai mica valoare inregistrata din 1998 pana in 2002.

Ca si in anul precedent, reducerea fluxurilor de ISD a fost inegala, au fost diferente atat intre regiuni cat si intre industrii. Cu toate ca fluxurile indreptate spre sectorul manufacturier si spre servicii au scazut, cele indreptate spre sectorul primar au crescut.

Din punct de vedere geografic, fluxurile de ISD ce se indreptau spre tarile in curs de dezvoltare sau dezvoltate au scazut cu 22% fiecare. Doar SUA si Marea Britanie impreuna au insumat 50% din aceasta reducere din randul tarilor cu investitii reduse. Dintre regiunile in curs de dezvoltare, cel mai dur a fost lovita America Latina si Caraibe unde pentru al treilea an la rand s-a inregistrat o reducere a investitiilor straine in valoare de 33 %. Au fost afectate toate subregiunile, si 28 din cele 40 de economii. Factori specifici regiunii au contribuit la acest declin, in special criza economica din Argentina si nesiguranta economica si politica din alte tari. Cel mai mult a fost afectat sectorul serviciilor. La capatul opus s-a aflat regiunea Asia-Pacific care datorita Chinei a devenit principala receptoare de investitii. Cu toate ca a inregistrat cea mai mica scadere a fluxurilor investitionale, si aceasta regiune a fost afectata - 31 din cele 57 de economii din regiune au inregistrat o scadere a investitiilor. S-au facut in schimb foarte multe investitii intra-regionale in special in Asia de Sud-Est si Asia de Nord-Est.

Fluxurile investitionale s-au diminuat in 16 din cele 26 de tari dezvoltate, Australia, Germania, Finlanda si Japonia numarandu-se printre tarile cu un nivel mai ridicat de investitii in 2002. Tarile dezvoltate care au facut cele mai multe investitii in 2002 au fost: Austria, Germania, Norvegia, Suedia si SUA.

Continentul african a suferit un declin major in ceea ce priveste atragerea de investitii straine directe, acest lucru s-a intamplat si din cauza ca in 2002 nu s-au inregistrat achizitii si fuziuni majore precum cele din 2001 din Africa de Sud si Maroc. Nivelul investitiilor a scazut in 23 din cele 53 de tari ale regiunii, investitiile in industria petroliera ramanand dominante.

Singura regiune care a continuat sa inregistreze cresteri ale investitiilor straine a fost Europa Centrala si de Est. Investitorii s-au indreptat in primul rand spre industria automobilistica. S-a observat si tendinta anumitor companii de a deschide filiale pe teritoriul tarilor care urmau sa adere la Uniunea Europeana.

In 2003 fluxurile de IDS au continuat sa scada. Din nou aceasta scadere a fost cauzata de reducerea cu 25% fata de 2002 a fluxurilor investitionale indreptate spre tarile dezvoltate. La nivel mondial, 111 tari au inregistrat o crestere a investitiilor si 82 o reducere. In SUA s-a inregistrat o scadere de 53%, acesta fiind cel mai mic nivel inregistrat de la inceputul anilor '90 pana in 2003. Dupa ce in 2002 tarile din Europa Centrala si de Est au inregistrat cresteri la nivelul investitiilor, in 2003 scaderile ce au avut loc la nivel global s-au resimtit si in aceasta regiune. Doar tarile in curs de dezvoltare ca si grup si-au revenit din punct de vedere investitional inregistrand o crestere de 9% dar si aici nivelul investitiilor a fost diferit de la o regiune la alta. In Africa s-a inregistrat o crestere de 28% a investitiilor straine directe. Aceasta s-a produs datorita revenirii in forta a fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere, inclusiv prin privatizare. Cu toate ca Marocul a fost principala tara receptoare de investitii, tarile bogate in resurse naturale (Angola, Ciad, Nigeria, Africa de Sud) au continuat sa fie principalele receptoare.

Investitiile in regiunea Asia-Pacific au crescut cu 14% in 2003, acest lucru s-a datorat cresterii PIB-ului din economiile principale din aceasta regiune, a imbunatatirii mediului investitional si a integrarii regionale care a incurajat investitiile intra-regionale si a facilitat extinderea companiilor transnationale. Investitiile s-au concentrat mai mult in Asia de Nord, in sectorul serviciilor. Dupa Luxemburg, China a devenit cel mai mare receptor de investitii straine directe, luand locul SUA. Fluxurile investitionale in Asia de SE au crescut cu 27% iar cele in Asia de Sud cu 34%. Tarile din Asia-Pacific au continuat sa liberalizeze politicile din domeniul investitiilor imbunatatind astfel mediul investitional, majoritatea tarilor avand incheiate acorduri bilaterale si de dubla taxare cu principalii parteneri.

Pentru America-Latina si Caraibe anul 2003 a fost cel de-al patrulea an la rand in care fluxurile investitionale au inregistrat o scadere, de aceasta data de 3%. Acesta a fost cel mai scazut nivel al investitiilor atins de America Latina si Caraibe in perioada 1995-2003. Din cele 40 de economii ale regiunii 19 au inregistrat un declin in domeniul investitiilor. Principalii receptori ai regiunii, Brazilia si Mexic, au inregistrat cele mai mari scaderi din aceasta zona. Declinul a fost cauzat de stagnarea privatizarii, revenirea lenta a economiei din Uniunea Europeana (principala sursa de investitii a regiunii pe langa SUA), recesiunea sau cresterea lenta a mai multor tari din regiune si criza din Argentina. Diferite economii mai mici, cum ar fi Chile si Venezuela, au inregistrat cresteri ale investitiilor straine directe. Cu toate ca a scazut gradul de atragere a investitiilor straine directe in regiune, investitiile facute de tarile latino-americane au crescut.

Primele 5 companii transnationale din America Latina si Caraibe, in functie de capitalul strain

In Europa Centrala si Estica fluxurile investitionale au scazut cu 10 miliarde de dolari. Aceasta scadere a fost cauzata in principiu de primele doua tari receptoare de investitii - Republica Ceha si Slovacia. Per total, investitiile straine directe au crescut in zece tari si au scazut in noua. Si investitiile indreptate spre Federatia Rusa au scazut. In schimb fluxurile investitionale ce au iesit din Europa Centrala si de Est au crescut de la 5 la 7 miliarde dolari, Federatia Rusa investind cel mai mult in afara regiunii. Departe de a atrage fluxurile investitionale de la vechii membri ai Uniunii spre cei opt membri din regiune care aveau sa adere in 2004 (Rep. Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia) investitiile spre acestia din urma chiar s-au micsorat, de la 23 miliarde in 2002 la 11 miliarde dolari in 2003. Cu intentia de a deveni mai atractivi pentru investitori, cativa membri noi ai Uniunii Europene au redus taxele corporative pana la un nivel comparabil cu cel din Irlanda. Fluxurile spre Uniunea Europeana ca si entitate au scazut cu 21%. In acelasi timp, fluxurile investitionale din tarile dezvoltate au crescut cu 4%, cel mai mare furnizor de investitii fiind SUA, pe urmatoarele locuri situandu-se Luxemburg, Franta si Marea Britanie.

Primii 10 receptori de ISD din Europa Centrala si Estica in 2002-2003

Dupa ce timp de 3 ani au inregistrat o scadere, investitiile straine directe si-au revenit in 2004, la nivel mondial crescand cu 24%. Investitiile catre tarile in curs de dezvoltare au crescut cu 40% dar au scazut cu 14% in tarile dezvoltate, SUA a fost principalul recipient urmata de Marea Britanie si China. Tarile dezvoltate au ramas principalul exportator de capital net prin investitii directe. In timp ce investitiile facute de UE au scazut cu 25%, majoritatea celorlalte tari si-au marit investitiile facute peste granite. In cazul SUA, investitiile facute au crescut cu peste 90%, atingand un nivel record. Se estimeaza ca stocurile de investitii din 2004 au atins nivelul de 9 miliarde de dolari. Acest lucru se datoreaza companiilor transnationale - aproximativ 70.000 - si afiliatiilor lor de peste granite - aproximativ 690.000. General Electric a ramas cea mai mare companie ne-financiara, urmata de Vodafone (Marea Britanie) si Ford Motor (SUA). Investitiile la nivel international in domeniul serviciilor, mai ales in cele financiare, au continuat sa aiba o crestere stabila. Sectorul serviciilor a insumat 63% din valoarea totala a achizitiilor si fuziunilor din 2004. Valoarea acestora a crescut cu 28% datorita ratei scazute a dobanzii, profiturilor mai mari si valorilor de amortizare mai ridicate, in special in tarile dezvoltate. Aceste tranzactii au jucat un rol important in procesele de restructurare si de consolidare ale multor industrii, mai ales in tarile dezvoltate. Cea mai mare fuziune si achizitie din 2004 a fost achizitionarea Abbey National (Marea Britanie) de catre Santander Central Hispano (Spania). In tarile in curs de dezvoltare fuziunile si achizitiile transfrontaliere au insumat o parte mai mica din totalul investitiilor straine, cu toate ca firme din aceste tari au fost puternic implicate in fuziuni si achizitii, unele de foarte mare importanta.

Dintre cele trei forme principale de investitii financiare, investitiile echitabile sunt cele care domina la nivel global. Pe parcursul ultimilor 20 de ani, aceasta forma a insumat doua treimi din totalul investitiilor straine directe. Celelalte doua forme, imprumuturi in interiorul companiei si reinvestirea profitului, au avut ponderi de 23 si respectiv 12%. Aceste doua forme fluctueaza, in fiecare an aratand variatiile profitului, repatrierea dividendelor sau nevoia de a rambursa un imprumut. Atunci cand vine vorba de reinvestirea profitului, se pot observa mari diferente intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare, pentru acestea din urma reinvestirea profitului fiind un element tot mai important.

Tarile continua sa adopte legi si regulamente noi cu scopul de a face mediul investitional mai prietenos. Din 271 de astfel de schimbari adoptate in 2004, 235 au cuprins pasii ce trebuie facuti pentru deschiderea de noi zone pentru investitiile straine dar si masuri promotionale ale acestora. Ca urmare, peste 20 de tari au redus taxele pe profit pentru companii in dorinta de a mari numarul de investitii atrase. In America Latina si Africa s-au aprobat diferite legi ce s-au dovedit a fi nefavorabile investitiilor straine directe, mai ales in zona resurselor naturale.

La nivel international, s-a marit numarul tratatelor bilaterale de investitii si al celor ce privesc dubla taxare sau zonele de liber schimb. Acest lucru s-a datorat faptului ca tot mai multe tari in curs de dezvoltare au incheiat astfel de tratate intre ele.

Anul 2004 a fost un an important si plin de schimbari pentru tarile din Europa Centrala si de Est; opt dintre acestea au aderat la Uniunea Europeana alaturi de Malta si Cipru si au devenit economii dezvoltate. Fluxurile ce s-au indreptat spre Uniunea Europeana au continuat sa scada si in 2004. atingand cel mai mic nivel din perioada 1998-2004. In orice caz, performantele statelor membre UE luate individual au diferit, Danemarca, Germania, Suedia si Olanda inregistrand cele mai mare scaderi. Fluxurile de investitii care s-au indreptat catre cei zece noi membri au crescut datorita ratelor inalte de crestere economica, disponibilitatilor resurselor umane bine pregatite, fortei de munca mai ieftine si nivelului crescut de siguranta al mediului investitional de dupa aderarea la UE.

Primii 10 receptori ai ISD din Europa de Sud Est si din fostele tari comuniste in 2003-2004

Din randul Tarilor in curs de dezvoltare, Asia si Oceania (tarile din Pacific) au fost din nou destinatia preferata a investitorilor. In Asia de Est investitiile au crescut cu 46%, in Asia Sud-Estica cu 48% in timp ce Asia de Sud si India au atras cu 30% mai multe investitii decat in 2003. China a continuat sa fie principala tara in curs de dezvoltare receptoare de investitii straine directe. Cresterea nivelului investitiilor in si din regiune s-a datorat si schimbarilor ce au avut loc in plan politic - ASEAN si China au semnat un acord ce prevede crearea unei zone de liber schimb pana in 2010 iar cateva state asiatice au semnat acorduri de liber schimb cu SUA.

Dupa patru ani de recesiune, ISD au crescut in America Latina si Caraibe cu aproximativ 44%. Mexic si Brazilia au fost principalii receptori ai investitiilor straine directe din regiune. S-au inregistrat si reduceri ale nivelului investitiilor in Venezuela si Bolivia, cauzate in principiu de nesiguranta legislatiei petrolului si productiei de gaz. In Argentina, Brazilia si Mexic industria manufacturiera a atras mai multe investitii decat cea a serviciilor. In schimb in America Centrala si Caraibe, unde procesul de privatizare nu luase sfarsit, investitiile s-au concentrat mai mult in sectorul serviciilor.

Fluxurile de ISD in primele 10 economii din America Latina si Caraibe in 2003-2004

In Africa fluxurile de investitii straine au ramas aproximativ la acelasi nivel ca in 2003. Cel mai mult s-a investit in resurse naturale, reflectandu-se preturile in crestere ale petrolului si mineralelor; au avut loc si cateva fuziuni si achizitii in domeniul mineritului. Principalii receptori ai regiunii au fost Angola, Guineea Ecuatoriala, Nigeria, Sudanul si Egiptul, in timp ce investitiile in Africa de Sud au scazut. Principalii investitori in continentul african au fost tarile europene, in frunte cu Franta, Olanda si Marea Britanie.

Dupa cresterea de 24% din 2004, in 2005 investitiile straine directe au crescut cu 29%, dar nu au depasit nivelul impresionant atins in 2000. Cresterea s-a simtit in toate subregiunile importante. Asemenea tendintelor de la sfarsitul anilor '90 cresterile inregistrate reflecta un nivel mai ridicat al fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere mai ales in tarile dezvoltate, o rata mai mare de crestere in unele tari dezvoltate ca si o performanta economica puternica in multe tari in curs de dezvoltare sau cu economii in tranzitie.

Fluxurile investitionale indreptate spre tarile dezvoltate au crescut cu peste 37% fata de 2004, in timp ce cele indreptate spre tarile in curs de dezvoltare au cunoscut cea mai mare crestere din toate timpurile, 59% din totalul ISD la nivel mondial.

Marea Britanie a fost principala tara receptoare de investitii straine directe, pe locul doi situandu-se SUA. In randul tarilor in curs de dezvoltare lucrurile nu s-au schimbat prea mult fata de anii precedenti, China si Hong-Kong fiind principalele receptoare, urmate de Singapore, Mexic si Brazilia. Din punct de vedere regional, tarile UE au fost receptoarele preferate inregistrand investitii in valoare de 422 miliarde dolari, aproape 50% din valoarea mondiala. Asia de Sud, de Sud-Est si Estica a primit aproximativ o cincime din totalul investitiilor, cele mai multe indreptandu-se spre Asia Estica. In aceste regiuni s-au facut pasi importanti in vederea deschiderii economiei spre investitii straine. Fluxurile investitionale spre Asia Vestica au crescut cu 85%, inregistrand cea mai mare rata din 2005. Acest lucru s-a datorat preturilor mai mari la petrol si PIB-ului mai mare dar si privatizarii care a atras un numar mare de investitii in sectorul serviciilor.

Fluxurile investitionale ce s-au indreptat spre Europa Sudica si Estica si in fostele state sovietice au ramas la un nivel relativ ridicat, crescand foarte putin fata de 2004. Investitiile s-au concentrat pe trei tari: Rusia, Ucraina si Romania. Investitiile facute de aceasta regiune au crescut pentru al patrulea an la rand.

America Centrala si de Sud a fost cea de-a treia regiune receptoare de investitii. In America Latina si Caraibe, fluxurile de investitii au crescut cu 12%, o crestere mica in comparatie cu cea din 2004. In schimb, regiunea a inregistrat o rata de crestere a PIB-ului in 2004-2005 mai mare decat media la nivel mondial, lucru ce nu se mai intamplase de 25 de ani. O mare parte a fluxurilor investitionale a fost formata din profitul reinvestit. Cu toate ca investitiile in Brazilia, Chile si Mexic au scazut cu 17%, 7% si respectiv 3%, ele au crescut in Uruguay cu 81%, s-au triplat in Columbia, aproape s-au dublat in Venezuela si au inregistrat cresteri de 65% in Ecuador si 61% in Peru. Investitiile in servicii au continuat sa scada iar unele companii transnationale s-au retras din regiune din cauza disputelor cu guvernele tarilor gazda. Cu toate ca unele tari din regiune au introdus politici restrictive, fluxurile investitionale au continuat sa creasca in acest sector primar. Si investitiile ce au iesit din America Latina si Caraibe au continuat sa creasca.

Tarile dezvoltate au fost si in 2005 cele care au facut cele mai multe investitii; pe primul loc s-a situat Olanda urmata de Franta si Marea Britanie. Dar investitii semnificative au facut si tarile in curs de dezvoltare - Hong Kong-ul fiind principalul investitor. Cu toate ca pana la mijlocul anilor '80 investitiile facute de tarile in curs de dezvoltare si de economiile in tranzitie erau nesemnificative, ele au devenit din ce in ce mai importante, in 2005 reprezentand 17% din totalul mondial.

Anul 2006 a fost cel de-al treilea an consecutiv in care investitiile straine directe au crescut. In acest an cresterea a fost de 38% si aproape a atins nivelul din 2000, ea s-a resimtit in toate tipurile de economii si a reflectat performanta economica mare din diferite parti ale lumii. Profitul firmelor a crescut si o data cu el si pretul actiunilor la bursa iar fuziunile si achizitiile au fost mai valoroase.

In acest an un rol important l-au jucat fuziunile si achizitiile dar si investitiile de tip greenfield care au continuat sa creasca mai ales in zonele cu economii in curs de dezvoltare sau in tranzitie. Ca urmare a cresterii profitului, reinvestirea acestuia a devenit un element important al fluxurilor investitionale ce intra intr-o tara. Reinvestirea profitului a insumat in 2006 aproape 30% din totalul investitiilor straine directe si aproape 50% din investitiile ce au intrat in tarile in curs de dezvoltare.

Daca investitiile in tarile dezvoltate au crescut cu 45% - cu mult peste media celor doi ani anteriori - in tarile in curs de dezvoltare au crescut cu 21% fata de 2005 iar in economiile in tranzitie cu 68% acestea fiind cele mai mari niveluri atinse. SUA si-a recastigat pozitia de principala tara receptoare de investitii, urmata de Marea Britanie si Franta. Dintre tarile in curs de dezvoltare, cele mai multe investitii le-a primit China, Hong-Kong-ul si Singapore iar dintre tarile cu economie in tranzitie cele mai multe investitii s-au indreptat spre Federatia Rusa.

Companiile transnationale din tarile dezvoltate au ramas sursa principala de investitii straine directe, insumand 84% din fluxurile globale. Cu toate ca investitiile facute de SUA au crescut, aproape jumatate din fluxurile globale au provenit din tarile Uniunii Europene(Franta, Spania si Marea Britanie). Si companiile transnationale originare in tarile in curs de dezvoltare sau cu economii in tranzitie s-au extins, in frunte cu cele din Hong-Kong, ele au insumat 16% din fluxurile de investitii straine directe

In 2006 a crescut si numarul fuziunilor si achizitiilor. Valoarea acestora a crescut fata de anul precedent cu 23% iar numarul lor cu 14%. Au avut loc 172 de achizitii si fuziuni cu valoare de peste 1 miliard de dolari. Guvernele au continuat sa adopte masuri pentru a facilita investitiile straine directe. In 2006 au fost adoptate 147 de politici care au imbunatatit mediul investitional in tarile gazda; 74% dintre aceste politici au fost luate de tarile in curs de dezvoltare. S-au luat si masuri restrictive, in special in tarile cu industrie extractiva si in cele ce au dezvoltate industriile de importanta strategica (in Algeria statul trebuie sa detina 51% din actiunile firmelor care activeaza in industria petroliera sau a gazelor naturale iar in Federatia Rusa nu se accepta investitii straine in sectoare strategice precum apararea si industriile extractive). Si numarul tratatelor bilaterale ce privesc investitiile si cele privind dubla taxare a crescut in 2006.

Anul 2007 a fost anul in care fluxurile de investitii straine directe au depasit nivelul atins in 2000, reflectand cresterea economica si prosperitatea companiilor transnationale. Profiturile mari si abundenta lichiditatii de pe piata au marit valoarea fuziunilor si achizitiilor transfrontaliere, cu toate ca spre sfarsitul anului aceasta valoare s-a diminuat. Criza financiara si de credite ce a inceput spre sfarsitul anului trecut, nu a afectat volumul total al ISD. Investitiile in tarile dezvoltate au continuat sa creasca pentru al patrulea an la rand, SUA ramanand principala tara receptoare. Investitiile in tarile in curs de dezvoltare sau cu economie in tranzitie au crescut cu 16, respectiv 41%, atingand un nou record. Pe continentul African principalii receptori au fost Egiptul, Marocul si Africa de Sud. S-a investit in industria extractiva si in industriile relationate dar si in sectorul bancar.

In America Latina si Caraibe investitiile au crescut cu 50%, principalele tari receptoare fiind marile economii Chile, Brazilia si Mexic. Aceasta crestere s-a produs mai degraba prin investitii greenfield decat prin achizitii si fuziuni. In Brazilia sectorul manufacturier a atras cele mai multe investitii.

In Asia investitiile straine au crescut cu 12%, China si Hong Kong ramanand principalele receptoare, exceptie facand Asia Vestica unde ISD au scazut cu 12% in mare parte din cauza nesigurantei politice.

Si investitiile in Europa de Sud-Est si in fostele state sovietice au crescut cu 41%, principalul receptor fiind Federatia Rusa care a inregistrat o crestere de 70% in ciuda politicilor restrictive adoptate.

In ciuda unor aspecte economice nefavorabile prevazute pentru 2008 si a regulilor ce restrictioneaza investitiile straine in industriile relationate cu resursele naturale, se prevede ca acestea vor atrage cele mai multe investitii in 2008.

Fluxurile de investitii straine directe inregistrate in perioada 2000-2006

In perioada 2000-2007, fluxurile de investitii straine directe au inregistrat fluctuatii de la an la an, reflectandu-se astfel si schimbarile ce au avut loc in plan economic, politic si legislativ. In aceasta perioada s-au incheiat multe acorduri bilaterale privind dubla taxare sau zonele de liber schimb. Daca la inceputul perioadei fluxurile de investitii straine directe au inregistrat o crestere masiva, in urmatorii trei ani reducerea nivelului de crestere economica s-a resimtit si in sectorul investitiilor ca apoi incepand cu 2004 numarul investitiilor internationale sa creasca din nou.

1.2 Evolutia investitiilor straine directe in Romania

In anul 2003 investitiile straine in Romania au avut o valoare de 1946 milioane euro. Cele mai multe investitii s-au indreptat spre industrie, apoi telecomunicatii, comert, sectorul financiar si constructii. Bucurestiul si Ilfovul au atras 54% din totalul investitiilor, urmate de sud-estul tarii (10%) si zona de sud (8,2%). Principalii investitori au fost olandezii (aproape 19% din totalul investitiilor), urmati de greci (11%) si francezi (10%).

In 2004 in Romania au existat 52 de proiecte de investitii a caror valoare cumulata a fost de peste 2000 milioane de EURO, aflate in diferite stadii, de la faza de intentie la cea de derulare efectiva. Dintre acestea 20 au fost proiecte noi de tip greenfield, care erau in faza de implementare (construire capacitati de productie) sau in functiune. Aceste proiecte a caror valoarea totala este de aproape 1000 milioane de EURO vor genera peste 15.000 de noi locuri de munca in urmatorii ani. Ca si in anul precedent industria a atras cel mai mare volum de investitii (53%), urmata de comert. Sectorul financiar a luat si el amploare in 2004, atragand aproape 12% din investitii, cu 3% mai mult decat in anul precedent. Un alt sector care s-a dezvoltat in 2004 a fost cel imobiliar, in special cel de consultanta imobiliara, sector care a atras peste 5 % din investitii. Zonele care au atras cel mai mult nu s-au schimbat fata de anul precedent, Bucurestiul ramanand in topul preferintelor investitorilor. Cea mai mare investitie din 2004 in valoare de 765 milioane euro a fost facuta de OMV AKTIENGESELLSHAFT (Austria).

Anul 2004, pentru Romania, a marcat o crestere semnificativa a volumului de investitii straine directe atrase, devenind cea de-a doua tara receptoare din Europa Centrala si de Est, dupa Polonia.

In 2005 in Romania au fost monitorizate de catre Agentia Romana de Investitii Straine 74 de proiecte de investitii aflate in diferite stadii. Cea mai importanta investitie asistata de ARIS a fost cea facuta de Renault in Pitesti in construirea unei fabrici de cutii de viteza. Aceasta investitie va fi operationala din acest an. Cea de-a doua investitie ca valoare a fost cea facuta de firma austriaca Egger la Suceava pentru deschiderea in 2007 a unei fabrici in domeniul prelucrarii lemnului.

Mediul de afaceri roman a cunoscut o imbunatatire in 2005 datorita introducerii cotei unice de impozitare si a viitoarei aderari la Uniunea Europeana. Astfel investitorii straini au inceput sa aiba mai multa incredere in economia romaneasca. In 2005 s-a atins un nivel record al investitiilor straine in valoare de peste 2500 milioane de euro, dintre acestea partea cea mai importanta au     reprezentat-o veniturile la participatii de capital, structurate in dividende repartizate si profituri reinvestite. Sectorul care a atras cele mai multe investitii a fost cel al industriei (13%), comertul a atras peste 10% din investitii, urmat de sectorul financiar si telecomunicatii (aproape 7% fiecare). Constructiile au cunoscut o scadere in acest an, atragand doar 0,3% din investitiile intrate in Romania. Capitala a fost in continuare zona cea mai atractiva pentru investitori, urmata de sud-estul tarii si centru. Principalele tari din care au venit investitiile in 2005 au fost Olanda (19,5%), Austria (peste 15%) si Germania (peste 10%).

In 2006 Romania a fost printre cele mai atractive tari din Europa de Sud si Est pentru investitorii straini. Increderea acestora in mediul investitional romanesc a crescut semnificativ, valoarea investitiilor crescand cu peste 9% fata de 2005. Din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramuri economice, investitiile straine directe s-au localizat cu precadere in industria prelucratoare (34,2% din total), alte activitati care au atras importante investitii straine directe sunt intermedierile financiare si asigurarile, care cuprind activitatea bancara si de asigurari si reprezinta 22,2% din totalul investitiilor straine directe, comertul (12,2%), telecomunicatiile (8,2%) si constructii si tranzactii imobiliare (6,4%). Din punct de vedere al tipului de investitii straine directe, sunt evidentiate investitiile greenfield, care reprezinta 48,5% restul reprezentand preluari de firme. Dupa repartizarea pe principalele activitati economice, investitiile greenfield s-au orientat cu precadere spre industria prelucratoare (13,4% din soldul de investitii straine directe), comert (11,1%), intermedieri financiare si asigurari (8,5%), constructii si tranzactii imobiliare (4,6%).Zonele de interes au ramas aceleasi, Bucuresti-Ilfov pe primul loc, urmata de zona de sud-est si centrul tarii. Primele 5 tari clasate dupa ponderea detinuta in soldul investitiilor straine directe pentru 2006 sunt: Austria (23%, cu o crestere semnificativa a ponderii fata de 15,4% in 2005), Olanda (17,1%, in scadere ca pondere, de la 19,5% in 2005), Germania (10,1%) si Franta (8%), care isi mentin ponderile fata de anul 2005, precum si Grecia (7,8%, pondere in scadere usoara in raport cu anul 2005).

Nivelul investitiilor pe ramuri economice in Romania in perioada 1990-2006

In primul trimestru al anului 2007, valoarea investitiilor straine directe atrase de Romania a inregistrat o valoare de peste 1300 milioane Euro. Cele mai multe investitii directe atrase de Romania au fost formate din "profit reinvestit" (reprezentand 43,9% din volumul total de investitii straine directe, urmate de "alte capitaluri", adica imprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (reprezentand 33,2% din volumul total de investitii straine directe), si componenta "participatii la capital" (23,0% din volumul total de investitii straine directe). In primele sapte luni ale anului 2007, valoarea investitiilor straine directe atrase de Romania a fost de 3538 milioane Euro. Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania devenind forma "alte capitaluri" (49,4% din volumul total de investitii straine directe), urmata de "profit reinvestit" (37,9% din volumul total de investitii straine directe), si componenta "participatii la capital" (12,7% din volumul total de investitii straine directe).

Fluxurile anuale de investitii straine directe in perioada 2000-2006

Situatia Romaniei in perioada 2000-2006 a fost diferita de situatia inregistrata la nivel mondial. Daca la nivel mondial in 2000 investitiile straine directe au cunoscut o crestere rapida, nu acelasi lucru s-a intamplat si in Romania, tara unde mediul de afaceri nu prezenta prea multa incredere pentru investitorii straini in special din cauza sistemului legislativ, a coruptiei si a fiscalitatii. In Romania nivelul investitii straine directe inregistrat un ritm de crestere lent, in 2002 investitiile straine directe cunoscand o scadere fata de 2001, ca apoi din 2003 sa creasca din nou. Din 2004, mediul de afaceri din Romania a inceput sa devina mai stabil si mai atractiv pentru investitorii straini in special datorita schimbarilor ce au avut loc ca urmare a viitoarei aderari la Uniunea Europeana.

CAPITOLUL II

Piata imobiliara romaneasca

2.1 Evolutia pietei imobiliare din Romania in contextul aderarii la Uniunea Europeana

Romania s-a transformat in destinatia principala a investitiilor directe in Sud-estul Europei. In urma aderarii la Uniunea Europeana, care ofera conditii din ce in ce mai bune pentru afaceri, investitorii hispano-americani iau pozitie in zona.

Asa indica date ale bancii austriece BA-CA, care a situat Romania, ca receptor a jumatate din investitiile directe in 2004 (cam 4 miliarde de euro), in fruntea regiunii, cu mult in fata Bulgariei, care are doar a un sfert din total.

Daca la inceputul secolului XXI piata imobiliara romaneasca era foarte putin dezvoltata din punct de vedere al constructiilor noi si al nivelului de investitii pe care il atragea, in ultimii ani aceasta a luat amploare, atragand din ce in ce mai multe investitii. In marile orase ale tarii s-au dezvoltat proiecte rezidentiale, comerciale sau spatii de birouri.

Odata cu caderea pietei imobiliare in vestul continentului, partea estica a inceput sa para mai atractiva pentru investitori in special datorita aderarii la Uniunea Europeana a tarilor estice, fapt ce confera diferite avantaje printre care stabilitatea mediului de afaceri, aceeasi legislatie ca in vest si mai mult decat atat forta de munca mai ieftina.

In afara cifrelor, cresterea economica aflata inca in faza incipienta in aceasta zona este demonstrata de faptul ca firme cum ar fi Hi Grupo (inainte Hispamerinvest), a decis sa intre si pe piata imobiliara din Romania. Firma de consultanta care opereaza deja de zece ani in Ungaria - unde reprezinta Camerele de Comert, de Industrie si Turism ale Mexicului - momentan ocupa locul sapte in ce priveste volumul de tranzactii si locul doi in ce priveste vanzarea de imobile rezidentiale.

In afara de Romania si Bulgaria, fluxul de investitii straine in acea regiune, formata din Albania, Bosnia - Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Macedonia si Serbia si Muntenegru, a depasit in 2004 suma de 8 miliarde de euro, un nou record care corespunde unui 5% din PIB-ul lor.

'Sunt piete la care trebuie sa fim foarte atenti, pentru ca beneficiile cresc de la un an la altul", explica Carlos Junquera, presedintele Hi Grupo, in timp ce arata intentia grupului de a se extinde in Bulgaria, Croatia si Slovacia. "Marca "Spania" in constructii vinde in Europa, mai ales in partea de Est" sustine acesta.

Momentan oamenii de afaceri din constructii prezenti pe piata din Spania s-au extins in Romania si, prin urmare, "am facut si noi acest pas", afirma Hi Grupo, "datorita cererii continue din partea clientilor nostri (importante firme de proiectare si de constructie spaniole)". De asemenea intentioneaza sa se extinda si in tari ca Slovacia, Bulgaria, Ucraina si Croatia, piete care, dupa cum sustine Junquera, "ar trebui sa atraga atentia oamenilor de afaceri spanioli datorita profitului care in aceste tari se poate dubla."

In acelasi mod in care Telefonica a privatizat principalul operator de telefonie din Cehia, in iulie 2005 s-a aflat ca Abertis si Ferrovial concureaza la privatizarea Aeroportului din Budapesta, unde erau interesate, printre altele, mari companii internationale ca British Airport Authority, firma germana Fraport, cea daneza Copenhagen Airport si cea australiana Macquarie Airport Group. Si acestea doua nu sunt singurele firma spaniole prezente in zona: Fadesa, OHL si Edisan sunt de asemenea prezente pe piata, ca si Banca Populara care lucreaza impreuna cu banca germana Hypo Vereins Bank (HVB).

Avand in vedere pozitia privilegiata in zona, Hi Grupo, care in Romania s-a asociat cu cea mai importanta firma de consultanta si intermediere imobiliara locala, Eurisko, este increzator ca Romania poate exporta modelul aplicat in domeniul constructiilor la fel ca modelul turistic.

Acest acord va permite clientilor spanioli ai Hi Grupo sa-si asigure investitiile pe piata romaneasca, dupa cum mentioneaza insusi responsabilii companiei spaniole: unul dintre obiectivele grupului este de "a canaliza aceste investitii in cele mai bune conditii de siguranta si garantie, atat din punct de vedere economic cat si juridic."

Firma prezidata de Carlos Junquera considera ca intrarea pe piata romaneasca este inca un pas in politica de extindere a companiei in tarile din Estul Europei.

In acest sens, Junquera subliniaza faptul ca pietele din Est pot fi mult mai profitabile pentru investitorii spanioli decat a fost Polonia pentru nemti, "prin modul in care s-au realizat privatizarile in acea tara si modul in care sunt privite acestea in tarile candidate la UE." In ce priveste turismul, exista doua amenintari la adresa litoralului spaniol: Croatia si Bulgaria.

"Cand imobiliarele doresc sa creasca si productia rezidentiala pe plan local este din ce in ce mai mica, o optiune este internationalizarea; mai ales ca in ultimii ani s-au generat multe lichiditati, atingand capacitatea economica de a cauta noi piete" declara secretarul general al firmelor promotore din Madrid de pe langa Asprima, Jose Manuel Galindo, in cadrul conferintei "Sectorul Imobiliar in Romania" organizata de Camera de Comert din Madrid, la care au participat 250 de persoane in februarie 2006.

"Cu o crestere economica de 4,3% in 2005 si o previziune de 6,1% pentru anul 2006, in aceasta tara, cu aproape 20 de milioane de locuitori si o clasa medie preponderenta, rata inflatiei si a somajului este din ce in ce mai mica. In 2004 Romania a atras mai mult de 4.000 de milioane de euro ca investitii, iar previziunile pentru 2005 au fost de aproape 15.000 milioane de euro, din care 150 milioane provenind din Spania, conform celor declarate de Ambasadorul roman in Spania, care prevedea integrarea Romaniei in Uniunea Europeana in 2007. Statul ofera stimulente investitorilor spanioli, dupa cum s-a mentionat in cadrul conferintei "Sectorul Imobiliar in Romania", care pot ajunge chiar sa depaseasca suma de 1 milion de dolari. Si mai mult de atat, "politica noastra fiscala este foarte competitiva; strainii platesc acelasi impozit ca si romanii, de 16%; impozitul pe societati este de asemenea acelasi ca si pentru romani - iar TVA-ul de 19%" a adaugat Ambasadorul Romaniei in Spania", conform unui articol aparut in februarie 2006 in Spania.

Astfel, presedintele firmei de consultanta Hi Grupo, Carlos Junquera, afirma ca Romania este o piata sigura, prin care nu a trecut trenul investitiei - poate doar cel al specularii- avand in vedere ca acest sector va fi pe deplin dezvoltat in urmatorii 15 ani, din aceasta cauza acum este momentul in care trebuie actionat. Dupa cum era de asteptat, capitala, Bucuresti, cu doua milioane de locuitori, este preferata de catre investitori. "Prezinta un mare interes pentru straini. Acum elaboram un plan strategic al orasului, care va cuprinde patru mari proiecte municipale, care vor crea posibilitati de investitii", declara Vlad Cavarnali, consilier municipal de Urbanism. Planul traseaza niste directii si faciliteaza oamenilor de afaceri posibilitatea de a-si prezenta propriile propuneri catre Primarie.

Acum orasul isi indreapta atentia catre noile constructii, se apropie de clasa medie, in loc de cea de lux, cum se intampla in 2004. Si asta datorita aparitiei creditului ipotecar care este fundamental deoarece faciliteaza posibilitatea de achizitionare a unei locuinte persoanelor cu venituri intre 750 si 1.500 euro pe luna, pe care il detin 65% din familiile care vor sa-si cumpere o casa si care platesc dobanzi foarte mari, de 9%. Mai mult de 50% din achizitii sunt realizate de catre cei care detin deja o casa, apartamente construite in perioada comunista si care se pot vinde cu 50.000 Euro sau 100.000 Euro, iar restul de bani, pentru a plati un apartament nou de 100.000 sau 200.000 Euro, se obtine printr-un credit. Bancile ofera pana la 75% din valoarea locuintei pe o perioada de 20 de ani.

Conform Hi Grupo, cererea de locuinte in tara este de un milion de unitati, dintre care capitala reprezinta 34%. Produsul de mai mult de 200.000 de euro este destinat clasei de lux. Preturile pe metru patrat variaza intre 1500 si 3000 Euro pentru cele mai bune zone din capitala si 800 - 1200 euro pentru imprejurimile Bucurestiului. Sunt putine constructii noi, iar casele vechi din era comunista se vand intre 100 si 200 euro pe metru patrat. 90% din cumparatori vor si loc de parcare, iar 20% din ei platesc cash.

Proiectele imobiliare au luat amploare mai ales in ultimii 2-3 ani si, conform previziunilor specialistilor in domeniul imobiliar, piata romaneasca va continua sa se dezvolte in urmatorii ani.

2.2 Investitii straine pe piata imobiliara romaneasca

Datele specifice cu privire la investitiile in Romania in 2004 sunt spectaculoase, cu o crestere de 40% fata de 2003, dupa datele Consiliului Investitorilor Straini din Romania (FIC), care reuneste 97 de companii cu un volum total al investitiilor de 9 miliarde de euro.

Romania, a inregistrat una din cele mai mari cresteri economice din Europa, cu o rata medie anula a PIB-ului de 4,5% intre 2001 si 2004, si se prevede ca se va mentine la un nivel de 5% si in urmatorii ani, dupa previziunile FIC.

Investitorii care deja se afla in Romania estimeaza ca stabilitatea economica, imbunatatirea ratingului de risc al tarii si cresterea investitiilor straine sunt progresele cele mai importante obtinute in mediul de afaceri roman in ultimii doi ani.

Intr-un viitor apropiat, conform investitorilor asociati in FIC, Romania va trebui sa-si alinieze legislatia fiscala cu cea a Uniunii Europene si sa adopte o mai mare flexibilitate pe piata muncii, sa egaleze diversele tipuri de dobanzi pentru credite si depozite mai ales in moneda nationala.

In 2005 piata rezidentiala a fost din ce in ce mai activa, datorita afluentei de investitori, atat persoane fizice, cat si companii. Alti factori care au contribuit la dezvoltarea pietei au fost: aparitia obligatiunilor ipotecare, care au impulsionat creditul ipotecar, neplata TVA intre firme, pentru tranzactiile cu cladiri (care au incurajat angrosistii de locuinte de inchiriat), oferta din ce in ce mai mare de locuinte noi.

Anul 2006 a marcat ascensiunea puternica a pietei spatiilor rezidentiale destinate vanzarii, fapt ce s-a transformat intr-un adevarat boom in anii urmatori. Piata constructiilor s-a transformat de la an la an iar investitiile s-au putut recupera mai repede decat in alte tari, ceea ce a atras investitorii din strainatate - Israel (Africa Israel, Grupul Platinium, RO-IS, BSR Group, GTC, Neocity, Adama), Spania (Ibiza Construct, Grupo Lar, Gea Prasa, Hercesa, Fadesa), Grecia (Lamda Olympic), Turcia (Anchor Grup), Germania (LEG Stuttgart), Anglia (Mar Capital, Mivan), SUA (Terra Group), Canada (Rom Canada Group), Australia (South Pacific Group). Dezvoltatorii straini care au investit in proiecte rezidentiale sunt unii cu experienta internationala relevanta in acest domeniu. Pe parcursul anului 2006-2007 s-au lansat pe piata mai multe proiecte si intentii de dezvoltare, atat in Capitala, cat si in marile orase ale tarii. Totusi boom-ul rezidential se inregistreaza in zona Bucuresti-Ilfov, unde sunt concentrate aproximativ 90% din totalul proiectelor rezidentiale lansate in Romania.

Dezechilibrul pietei rezidentiale din Bucuresti s-a mentinut, cererea depasind oferta. Desi au fost lansate pe piata mai multe proiecte rezidentiale care ar fi marit considerabil stocul total de locuinte, doar un numar mic de dezvoltatori au demarat efectiv lucrarile de constructie. Acestia prefera sa construiasca si sa vanda unitatile rezidentiale pe faze, pentru diminuarea riscului investitional. Daca majoritatea proiectelor deja finalizate pana in 2006 erau ansambluri de vile construite in zonele exclusiviste din nordul Capitalei, incepand cu 2006 piata rezidentiala s-a modificat, au aparut zone noi de interes cum ar fi cartierele Tei, Colentina, Obor, Pantelimon, Titan, Vitan, Mihai Bravu, Dristor, Tineretului, Militari care se preteaza dezvoltatorilor pentru clasa medie, precum si zonele Sisesti-Straulesti, Jiului-Damaroaia, ce au prins contur datorita intentiilor de dezvoltare imobiliara. O alta tendinta a anului 2006 a fost dezvoltarea de mini-cartiere de apartamente in diferite amplasamente din imprejurimile Bucurestiului, consacrate ca zone de vile (Baneasa-Pipera, Corbeanca). Ansamblurile ce se dezvolta in cartiere beneficiaza de utilitati si o infrastructura mai buna decat cele localizate la periferia orasului, precum si de proximitatea fata de centru, spatii comerciale si de divertisment, institutii bancare, gradinite, scoli, spitale, politie. In noile zone de dezvoltare din afara Bucurestiului nu exista decat partial aceste facilitati. O caracteristica a noilor proiecte este modificarea conceptului de dezvoltare si a numarului de unitati rezidentiale din momentul lansarii pe piata si pana la finalizarea constructiei. Acest lucru se intampla cu precadere in cazul proiectelor rezidentiale care includ apartamente si vile, precum si in cazul celor mixte (rezidential, birouri si comercial). Febra dezvoltarilor mixte a inceput si pe piata imobiliara romaneasca. Spatii rezidentiale, de birouri si comerciale, hoteluri, sali de conferinta si mall-uri, toate acestea pot fi dezvoltate in cadrul unui proiect mixt ce necesita resurse financiare importante si timp indelungat aferent constructiei. In prezent sunt lansate cinci proiecte mixte, din care trei includ si spatii rezidentiale destinate vanzarii. Este vorba despre Baneasa Rezidential, Sema Park si Esplanada, ce vor imbogati considerabil stocul de locuinte de pe piata bucuresteana din urmatorii zece ani cu un numar cuprins intre 8.000 si 10.000 de unitati.

In momentul de fata proiectul Baneasa Rezidential se afla in prima faza a proiectului, a construirii locuintelor (227 de apartamente) si birourilor. In 2008 se vor construi inca doua cladiri de birouri, si aproximativ 600 de apartamente. De asemenea se doreste completarea zonei comerciale, infiintarea unei benzinarii in zona, a unei piete si de asemenea si construirea unei biserici pentru zona rezidentiala. La final, proiectul va avea servicii medicale si stomatologice si chiar si un hotel.

Nu numai Bucurestiul si imprejurimile au atras atentia investitorilor. Brasovul este de asemenea o zona care a atras multe investitii. Ca si in Bucuresti zonele periferice (Ghimbav, Stupini, Sanpetru) au fost tinta proiectelor imobiliare. Un alt nucleu important este zona Tractorul, care a fost achizitionat de Flavus Investitii, detinuta de fondul britanic de investitii Centerra Capital Partners. Investitorii si-au anuntat intentia de a dezvolta diverse proiecte imobiliare pe segmentul comercial, pe office si in domeniul industriei nepoluante. Zona Tractorul se bucura de un potential ridicat datorita accesului facil catre centrul orasului. Urmeaza a fi lansate pe piata complexuri de apartamente in cladiri rezidentiale si vile destinate populatiei cu venituri medii si mari. Unul din proiectele dezvoltate in Brasov, pentru segmentul de populatie cu venituri mari este proiectul Avangarde, care va fi finalizat anul acesta. Si segmentul comercial a luat amploare in Brasov, acesta aflandu-se pe primul loc in tara din punct de vedere al volumului de investitii din provincie. De asemenea, cele trei mall-uri existente, My Place, Macromall si Eliana Mall sunt trei exemple concrete ca investitiile in acest sector sunt rentabile in Brasov.

Chiar daca incepand cu ianuarie 2007 Romania face parte cu drepturi depline din Uniunea Europeana nu s-au schimbat foarte mult lucrurile. In sistemul public, dureaza la fel de mult ca lucrurile sa se miste, iar investitorii straini trebuie sa se inarmeze cu multa rabdare.

In schimb in sectorul imobiliar lucrurile au inceput sa se miste cu o viteza ametitoare. Avand in vedere ca pretul terenurilor creste de la o zi la alta, si pretul pe metru patrat construit la fel, pentru a putea face o afacere rentabila, investitorii trebuie sa ia decizii foarte repede.

Inceputul anului 2008 a adus schimbari mari pe piata imobiliara romaneasca. De la 1 ianuarie 2008 companiile nu mai sunt scutite de plata TVA-ului in tranzactiile pe care le efectueaza cu alte firme. Acesta a fost un factor ce a descurajat investitorii straini care incheiau tranzactii prin intermediul unor firme. De asemenea in primele luni ale anului nivelul investitiilor atrase pe piata imobiliara a scazut in comparatie cu anul trecut. Nu se poate spune ca pe piata nu mai sunt investitori ci doar ca nu mai sunt multi investitori noi. Criza imobiliara din vestul continentului se pare ca a afectat si piata romaneasca, chiar daca nu in aceeasi masura. Preturile au scazut si ele dar nu in aceeasi masura ca in vest, ritmul este mult mai lent. Pentru urmatoarele luni se preconizeaza ca preturile vor cunoaste o stagnare sau o scadere foarte mica fata de inceputul anului. Dar odata cu lansarea pe piata a noi proiecte se asteapta ca numarul investitorilor sa creasca de asemenea si odata cu acesta si preturile sa revina la nivelul de anul trecut.

2.3 Investitii spaniole pe piata imobiliara romaneasca

Anii de expansiune a afacerilor imobiliare spaniole par sa fi apus. Dupa ce in iunie 2007 Fondul Monetar International avertiza ca insasi cresterea economica a tarii poate fi periclitata de problemele pietei de real estate, dezvoltatorii spanioli si-au conturat una dintre solutiile de iesire din criza. Au atacat pietele externe, o tinta predilecta fiind Romania. Cu investitii imobiliare in cursul anului 2006 de aproximativ 150 milioane de euro, spaniolii nu s-au numarat printre principalii jucatori de pe piata locala.

Conform datelor furnizate de Colliers International, batalia s-a dat intre austrieci si britanici. Astfel, pe o piata a investitiilor imobiliare estimata la aproximativ 850 milioane de euro in 2006, marile tranzactii au fost realizate de Immoeast si Europolis.

In 2007, situatia se poate sa se fi schimbat. Intr-o conferinta de presa, organizata in cursul lunii iunie 2007, reprezentantii grupului spaniol Detea au anuntat investitii de peste 800 milioane de euro in urmatorii ani in Romania. "Cea mai mare parte a investitiilor, respectiv 680 milioane de euro, vor fi alocate sectorului imobiliar. Vom construi atat centre comerciale, birouri, cat si locuinte si spatii de cazare', a declarat, Alfonso Otero Zapata, directorul general pentru Romania si Polonia al grupului. Suprafata construita a tuturor proiectelor este estimata la aproape 460.000 de metri patrati, cea mai mare parte fiind reprezentata de dezvoltari rezidentiale si spatii hoteliere. Strategia celor de la Detea vizeaza construirea de centre comerciale in orase cu un numar mic de locuitori. Ei au mentionat nume precum Alexandria, Ramnicu Valcea, Busteni, Constanta, Ploiesti, Giurgiu sau Fetesti.

Dezvoltarile rezidentiale ale companiei Detea vor fi realizate in Busteni, Constanta si Bucuresti si presupun investitii de 480 milioane de euro. Si spaniolii din cadrul grupului Lar spun ca vor construi 654 de locuinte in Capitala, evaluate la circa 110 milioane de euro. Unul dintre proiecte, Natura Residence, este deja scos la vanzare. Complexul, dezvoltat pe Aleea Privighetorilor din nordul Bucurestiului, va cuprinde 186 de apartamente, cu o suprafata construita de 24.000 de metri patrati, urmand sa fie finalizat la sfarsitul anului 2008. "Segmentul rezidential este doar inceputul activitatii pe piata romaneasca. Ne uitam in acest an atat la investitii in retail, birouri si industrial, cat si la extinderea investitiilor in alte orase, precum Timisoara, Cluj, Constanta, Brasov. Bugetul pentru Romania este nelimitat, depinde doar de oportunitati', a declarat Ionut Dogaru, director pe Romania al grupului Lar.

Investitiile spaniole in Romania se ridica la peste 180 de miliarde de euro, a declarat, consilierul Biroului Economic si Comercial al Ambasadei Spaniei la Bucuresti, Rosa Maria Sanchez-Yebra Alonso, in cadrul seminarului "Zilele investitiilor imobiliare spaniole in Romania". Spaniolii sunt tot mai interesati de terenurile mai mari si mai ieftine din zonele agricole si din orasele mici ale Romaniei. In prezent, la noi in tara functioneaza 876 de companii cu capital spaniol, sectoarele in care acestea sunt cele mai prezente fiind cel imobiliar si al constructiilor. Peste 25 de investitori spanioli, reprezentanti ai unor importante companii imobiliare, au participat, in perioada 24 - 28 iunie 2007, in Bucuresti si Constanta, la "Zilele investitiilor spaniole in Romania", fiind interesati de posibilele investitii pe piata imobiliara romaneasca, in special pe sectorul spatiilor de birouri, in ansambluri rezidentiale si hoteliere. Reprezentantii companiilor spaniole si-au exprimat, in cadrul seminarului, preocuparea de a achizitiona terenuri cu suprafete mari in orasele mici ale Romaniei, precum si interesul pentru zonele agricole, datorita potentialului lor de includere in spatiul urban.

Potrivit datelor prezentate de Sanchez-Yebra Alonso, Spania este pe locul 8 ca nivel al investitiilor pe plan local, cu un procent de 3,57% din total. "Romania atrage investitii prin pozitia pietei, mana de lucru competenta, salariile inca mici, dezvoltarea economica si aderarea la Uniunea Europeana. In plus, este vorba si despre o apropiere culturala intre cele doua tari, 12% din populatia Spaniei fiind reprezentata de romani. Spania este a doua tara din Uniunea Europeana care primeste romani, dupa Italia", a precizat consilierul Biroului Economic si Comercial al Ambasadei Spaniei la Bucuresti. Pe piata imobiliara autohtona sunt prezente, in acest moment, aproximativ 20 de companii imobiliare iberice, cu un portofoliu de proiecte anuntate in valoare de peste 2 miliarde de euro. Printre acestea se numara companiile Hercesa, Fadesa, Grupo Lar, Prasa si Riofisa.

Grupul Lar va construi trei ansambluri rezidentiale in Bucuresti, care vor avea in total 645 de locuinte. Valoarea de vanzare cumulata este estimata la aproximativ 110 milioane de euro, potrivit reprezentantilor companiei. Unul dintre proiecte este "Natura Residence". Acesta este dezvoltat in parteneriat cu compania Red Management Capital si a fost deja lansat pe piata. Complexul, construit in nordul Bucurestiului, pe Aleea Privighetorilor, va cuprinde 186 de apartamente, cu o suprafata construita totala de 24.000 de metri patrati, urmand sa fie finalizat la sfarsitul anului 2008. Valoarea de vanzare a acestui proiect este estimata la 40 de milioane de euro.

Celelalte proiecte sunt in faza de autorizare a constructiei. Unul va fi localizat pe soseaua Viilor, langa Parcul Carol, iar celalalt, langa Parcul Politehnica. Proiectul din Viilor va cuprinde 215 apartamente si este construit pe un teren de 7.600 de metri patrati. Suprafata construita va fi de aproape 23.000 de metri patrati, iar data de finalizare a lucrarii este prevazuta pentru inceputul anului 2009. Ansamblul de langa Politehnica va cuprinde 244 de locuinte si va fi construit pe un teren de 5.000 de metri patrati. Suprafata construita a proiectului este de 18.000 de metri patrati, iar ansamblul va fi livrat integral pe piata la sfarsitul anului 2009. "Segmentul rezidential este doar inceputul activitatii pe piata romaneasca. Ne uitam in acest an atat la investitii pe alte segmente, cum ar fi retail, birouri si industrial, cat si la extinderea investitiilor si in alte orase, precum Timisoara, Cluj, Constanta, Brasov. Bugetul pentru Romania este nelimitat, depinde de oportunitati", a precizat reprezentantul Lar.

Un alt grup spaniol, Detea, cu activitati in domeniul imobiliar, agricultura, energie si constructii, si-a propus investitii de 680 de milioane de euro in imobiliare in Romania. Investitiile se vor face atat in centre comerciale, pe segmentul rezidential, cat si pe cel de spatii de birouri. Reprezentantii companiei au spus ca Grupul Detea si-a stabilit in total proiecte rezidentiale pe o suprafata construita de circa 450.000 de metri patrati, cu investitii care ajung la 480 de milioane de euro. Pe segmentul de birouri, Detea a prevazut investitii in valoare totala de 84 de milioane de euro, in constructia a 33.500 de metri patrati de spatii. Pentru constructia de centre comerciale, spaniolii au decis sa investeasca 116 milioane de euro in orase mai mici, precum Alexandria, Ramnicu Valcea, Busteni, Constanta, Ploiesti, Giurgiu, Fetesti, dar si in Capitala. Ei vor sa ridice magazine cu dimensiuni pana la 15.000 de metri patrati, suprafata totala construita a acestor proiecte ajungand la 68.000 de metri patrati.

Capitolul 3

Investitiile atrase de "HI Grupo" in Romania

Prezentarea firmei"HI GRUPO"

Hi Grupo este un grup spaniol lider in canalizarea de investitii imobiliare lationoamericane, in Spania, Romania si Ungaria.

Hi Grupo, este o firma mixta, creata din oameni de afacerii si directori spanioli, unguri si romani, cu o experienta profesionala mai mare de zece ani in Ungaria, in diverse domenii economice, incadrata in domeniul consultantei imobiliare si cautarii de noi piete in Romania si Ungaria.

Intreaga echipa tehnica si de gestiune este bilingva spaniola-maghiara si spaniola-romana, motiv pentru care contactul direct cu clientii si documentatia necesara, se face in spaniola.

Hi Grupo, a studiat atent sectorul imobiliar unguresc si romanesc, situatia economica a tarii, evolutia sa in ultimii ani si principalii sai indicatori macro-economici. Prin urmare, ofera servicii de experti, in gasirea punctelor de interes pentru investitori, care, ca si ei, cred in multiplele oportunitati pe care le ofera Romania si Ungaria.

3.2 HI GRUPO pe piata Est Europeana

3.2.1 Ungaria

Budapesta, capitala sa, situata pe ambele maluri ale fluviului Dunarea, este un oras monumental, care la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, a fost exemplu de splendoare, si care azi este pioniera la modernitate si progres intre capitalele tarilor din imprejurimi.

Incorporarea Ungariei, ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene in mai 2004, este cea mai mare garantie economica, politica, sociala si juridica pentru investitori. Acestia vor putea beneficia de oportunitatile unei tari in dezvoltare, care are nevoie si premiaza initiativa privata externa.

Sa cresti impreuna cu o tara prospera si cu o evolutie economica de neoprit, este ceva mai mult decat a cauta rentabilitate, inseamna a colabora la dezvoltarea viitoare.

Firma in acest moment lucreaza la un total de 20 de proiecte in Ungaria, cu o valoare de 277 milioane de euro, intre care sunt incluse restaurarile a 4 palate de pe bulevardul Andrssy, unul din cele mai importante din Budapesta.

3.2.2 Romania

Hi Grupo, impreuna cu cel mai important grup de consultanta si intermediere imobiliara local roman, constituie Hi Romania. In acest fel, investitorii vor putea sa-si canalizeze investitiile in deplina siguranta si in cele mai bune conditii juridice si economice pe aceasta piata noua, care din 2007 este membra cu drepturi depline in Uniunea Europeana. Intotdeauna investitorii vor fi insotiti de o firma hispano-romana care va veghea ca investitiile lor sa fie cele mai rentabile si cele mai sigure de pe piata. Bucurestiul, capitala Romaniei, denumita "Micul Paris" datorita frumusetii arhitectonice, s-a schimbat mult in ultimii ani. In momentul de fata se afla in plina expansiune, datorita interesului ridicat al investitorilor avand in vedere marimea, populatia si potentialului de crestere al Romaniei.

Sa te dezvolti cu o tara serioasa, prospera si cu o evolutie economica imparabila si de progres, inseamna mai mult decat sa cauti profit, inseamna sa contribui la dezvoltarea viitorului acesteia.

3.3 Obiectivul firmei

Obiectivul firmei este canalizarea investitiilor hispanoamericane catre diferite sectoare economice din Estul Europei. Aceste relatii economice vor fi facilitate in orice moment de catre Hi Grupo, in spaniola, maghiara, romana si engleza, inlaturand barierele idiomatice, care impiedica investitia hispanoamericana pe aceste piete cu potential ridicat si viitor economic, de care deja se bucura firmele germane, austriece, americane, engleze, japoneze, italiene, franceze, si israeliene, ca investitori cei mai relevanti.

3.4 Serviciile oferite

Hi Grupo, ofera gestionarea si administrarea tuturor investitiilor imobiliare ale clientilor sai in Romania si Ungaria.

De asemenea ofera gestionarea ulterioara a investitiei. Pune la dispozitia clientilor sai portofoliul sau de servicii specializate independente (arhitecti, avocati, constructori, etc.), gestionare care, de asemenea, poate fi supravegheata in timp de catre Hi Grupo, restaurari, constructii.

Consultanta:

Imobiliara

Hi Grupo, ofera consultanta integrala in toate domeniile juridice in vederea finalizarii unei tranzactii imobiliare in Romania si Ungaria.

- Cautarea si analizarea unui produs imobiliar concret.

- Viabilitate si consultanta financiara a investitiei.

- Cautare de investitori si parteneri.

- Negocierea proprietatilor de stat puse in vanzare.

Industriala

Firma ofera de asemenea consultanta in introducerea industriei clientilor sai in Romania si Ungaria, atat in cautarea personalului, tehnicienilor si directorilor calificati (care vorbesc limba spaniola), precum si a posibililor parteneri locali.

Localizare de Parteneri Strategici unguri, spanioli si romani

Prin acest serviciu firma cauta pentru clientii sai cei mai buni parteneri din Romania, Ungaria si Spania.

Hi Grupo coordoneaza mai mult de 150 de profesionisti impartiti intre birourile de la Madrid, Bucuresti si Budapesta. Firma se bazeaza pe o intreaga echipa de experti care ofera garantie maxima si un comportament profesionist. Contand pentru alegerea sa, combinarea profilului sau profesional si cunoasterea limbilor spaniola, romana, maghiara si engleza.

Arii profesionale:

• Conducere si gestionarea.
• Administrare.
• Tehnicieni imobiliari.
• Evaluatori autorizati.
• Consultanta juridica si financiara.
• Studiu de piata si viabilitate.
• Relatii cu institutiile.
• Traducatori si interpreti.

3.5 Decizia de a se instala in Romania

Dupa ce a devenit prima firma de consultanta imobiliara si de servicii integral spaniola din Ungaria, au aparut necesitatile de expansiune ale clientilor sai de a se implanta in Est, acest lucru a determinat ca Hi Grupo sa se instaleze in Romania unde mentine conditia de a fi prima firma de consultanta spaniola intrata pe piata.

Conform lui Carlos Junquera, presedintele Hi Grupo, "intreprinzatorul spaniol trebuie sa fie atent la investitiile din Slovacia, Bulgaria, Ucraina si Croatia, in afara de Ungaria si Romania". Bulgaria, dupa Carlos Junquera, "va reprezenta un mare competitor pentru Insulele Canare; cum va fi si Croatia pentru turismul care se desfasoara vara, si care pana acum era canalizat catre Spania, in general".

Prin volumul tranzactiilor, compania ocupa locul sapte intre companiile imobiliare si al doilea la vanzari de imobile rezidentiale, in Ungaria. De asemenea canalizeaza investitii hispanoamericane catre diferite sectoare economice.

Hi Grupo cunoaste piata imobiliara din Ungaria si Romania, si face ca grupurile spaniole sa achizitioneze produse imobiliare la pretul lor real si cu toate garantiile juridice si financiare.

Prin profesionalismul si experienta clientilor lor, conducatorii firmei sunt convinsi ca Spania realizeaza un tip de promotie si constructie diferita si foarte avansata in design si calitate, care serveste ca si referinta pentru multe tari emergente din interiorul noii Uniuni Europene.

Hi Grupo oferta servicii de consultanta imobiliara, gasind si negociind achizitionarea de produse imobiliare concrete.

Cu o echipa umana calificata in care iese in evidenta seriozitatea, increderea si profesionalismul, gestioneaza, administreaza si conduc cererile clientilor lor cu privire la posibilitatile proiectelor lor si a investitiilor pe care doresc sa le realizeze.

3.6 Perspective pe termen mediu

Inca de la intrarea pe piata romaneasca Hi Grupo a cautat sa se asocieze cu o firma puternica din domeniul imobiliar pentru a deveni mai repede cunoscuta romanilor si pentru a castiga increderea acestora. Astfel a creat parteneriatul cu una dintre cele mai puternice firme din domeniul imobiliar romanesc - Eurisko. Proiectele care au apartinut clientilor veniti prin HI Grupo au purtat atat sigla firmei cat si sigla Eurisko. Insa la inceputul acestui an, dupa o activitate de 10 ani pe piata romaneasca si fiind intotdeauna in concurenta directa cu Colliers, Eurisko a fost cumparat de catre cea mai mare companie la nivel mondial ce ofera servicii in domeniul imobiliar - CB Richard Ellis. Cu toate ca venirea celor de la CBRE pe piata autohtona reprezinta un pas inainte pentru segmentul imobiliar, dovedind astfel importanta pe care a capatat-o dupa aderarea la Uniunea Europeana din 2007, pentru parteneriatul dintre Eurisko si Hi Grupo ridica diferite probleme. Una dintre aceste probleme ar fi faptul ca firma americana activeaza si pe piata spaniola incat nu mai au nevoie de intermediar. Aceasta achizitie facuta anul acesta de CBRE a fost avantul de care aveau nevoie cei de la HI Grupo pentru a se avanta singuri pe piata romaneasca. Cu toate ca parteneriatul nu a incetat inca, se preconizeaza ca el va fi intrerupt in curand iar HI Grupo va actiona independent pe piata romaneasca. Conducerea firmei spera ca in anii in care a activat pe piata alaturi de Eurisko a castigat increderea romanilor si a celor care investesc in domeniul imobiliar incat pe viitor sa aiba parte de acelasi succes de care s-a bucurat de la intrarea pe piata si pana in prezent.

Concluzii

O data cu aderarea la Uniunea Europeana in ianuarie 2007 mediul de afaceri din Romania a devenit mai sigur pentru investitorii straini, o parte marile companii transnationale ale lumii intrand si pe piata romaneasca .

Investitorii prefera sa investeasca in tara noastra mai ales din cauza profitului semnificativ mai mare pe care il obtin fata de cel pe care l-ar obtine daca ar investii in tarile de origine.

Piata imobiliara in mod special atrage o mare cantitate de investitori care doresc sa aiba un profit cat mai mare si cat mai repede. Se stie ca investitiile in imobiliare aduc un profit considerabil, chiar si fara prea mult efort, preturile crescand de la un an la altul cu aproximativ 15%.

Totusi trebuie luate in considerare si influentele culturale ale investitorilor atunci cand se decid sa intre pe o noua piata. Diferentele culturale dintre tara de origine si tara de destinatie poate sa fie atat de mari incat acestia sa decida sa nu mai investeasca.

Factorii culturali exercita cea mai mare influenta asupra comportamentului consumatorului si asupra elaborarii strategiei de marketing. Cultura detine un rol important in determinarea comportamentului de cumparare, deoarece ea influenteaza standardele sau normele comportamentale.

Cultura este transmisa de la un subiect la altul, de la o generatie la alta; ea este dobandita, fiind astfel, in egala masura subiectiva si arbitrara. Diferentele culturale sunt evidente intre popoare sau chiar grupuri de popoare.

Unul dintre avantajele investitorilor spanioli pe piata romaneasca sunt similaritatile care exista intre cele doua popoare, ambele cu radacini latine, si numarul tot mai crescut de romani stabiliti in Spania si care influenteaza modul in care Romania este privita de catre cetatenii acestei tari.

In concluzie, momentul in care investitorii spanioli se decid sa intre pe piata romaneasca, trebuie sa aiba in vedere ca cerintele cumparatorilor romani sunt diferite de cele ale cumparatorilor spanioli, si mai ales ca piata romaneasca se misca mult mai repede decat piata spaniola. De asemenea trebuie sa aiba in vedere si influenta pe care o au inca anii de comunism asupra felului de a gandi al romanilor.

Propunere mea este ca, inainte de a se decide sa investeasca in Romania, investitorii spanioli sa incerce sa adune cat mai multe informatii despre piata imobiliara, despre costurile pe care le implica inceperea unui nou proiect, si despre necesitatea care exista pentru acel proiect. Tot pentru buna desfasurare a afacerilor, trebuie sa se inarmeze cu foarte multa rabdare si sa ia decizii cat mai repede. Avand in vedere ca preturile proprietatilor imobiliare cresc intr-un ritm alert, investitorii spanioli care isi deschid filiale aici, trebuie sa aiba in vedere ca persoana care este in tara permanent trebuie sa aiba putere de decizie pentru a nu pierde o oportunitate din cauza asteptarii raspunsurilor si deciziilor din Spania.

De asemenea as propune ca investitorii spanioli sa colaboreze cu firme locale care cunosc piata imobiliara romaneasca si care stiu cum sa se descurce in situatiile aparute pentru a nu avea surpriza sa achizitioneze o proprietate cu probleme juridice.

Ce urmaresc spaniolii, dincolo de profitul pe care si-l pot asigura folosindu-se de atractivitatea pietei autohtone? Raspunsul il ofera seful Reprezentantei Economice a Spaniei in Romania: investitorii vor ca "volumul afacerilor extinse dincolo de granitele tarii sa depaseasca volumul investitiilor straine directe din Spania". De unde s-ar putea deduce ca intrarile de capital spaniol in tara nu se vor opri aici.

BIBLIOGRAFIE

Agentia Romana pentru Investitii Straine - Raportul anual 2004

Agentia Romana pentru Investitii Straine - Raportul anual 2005

Agentia Romana pentru Investitii Straine - Raportul anual 2006

EuroInvest, nr.41, octombrie-noiembrie 2007

FDI: Trends Concept https://www.imf.org/external/pubs/ft/fdi/2004/fditda.pdf

HI Grupo - Mercado Inmobiliario Informe 2007

HI Grupo - www.higrupo.com

Romania Real Estate, nr. 14, iunie 2007

Romania Real Estate, nr. 16, septembrie 2007

UNCTAD - World Investment Report 2001

UNCTAD - World Investment Report 2002

UNCTAD - World Investment Report 2003

UNCTAD - World Investment Report 2004

UNCTAD - World Investment Report 2005

UNCTAD - World Investment Report 2006

UNCTAD - World Investment Report 2007