Independenta profesionala

Independenta profesionala

Independenta este "piatra de incercare" a profesiei de auditor. De obicei, situatiile care implica adoptarea unor decizii etice sunt cele din zona "gri", in care nu exista un mod predefinit de a actiona. De exemplu, prin raportare la normele de conduita profesionala, este relativ usor de adoptat o decizie etica in conditiile unei oferte de audit al situatiilor financiare provenite de la compania in care este angajata sotia auditorului. Nu acelasi lucru se intampla in situatia in care oferta provine de la o companie in care actionarul majoritar este cel mai bun prieten al auditorului. In astfel de circumstante, auditorul trebuie sa-si exercite rationamentul profesional pentru a adopta o decizie etica. Astfel, in lipsa unui reper clar de actiune, independenta profesionala a auditorilor risca sa fie afectate datorita unor presiuni externe.

Fara o independenta profesionala de necontestat, opinia auditorului nu poate fi decat suspecta. Teoretic, factorii care permit determinarea gradului de independenta sunt: integritatea si obiectivitatea auditorului. Practic, intre independenta, integritate si obiectivitate exista o relatie de interdependenta.

Integritatea implica nu doar onestitate si desfasurarea corecta a activitatilor, ci si sinceritate. Normele de conduita etica adoptate de catre organismul profesiei contabile americane[1] statueaza ca integritatea este o trasatura de caracter fundamentala pentru recunoasterea profesionalismului. Integritatea constituie calitatea din care deriva increderea publica si este criteriul fundamental pe care un membru al profesiei il utilizeaza in judecarea deciziilor sale. De asemenea, integritatea se refera la abilitatea unei persoane de a rezista presiunilor si de a fi capabil sa-si pastreze independenta si obiectivitatea.

Obiectivitatea este atitudinea mentala de a privi toate aspectele relevante ale unei probleme, este o calitate care da valoare serviciilor profesionistului. Obiectivitatea constituie o caracteristica distinctiva a profesiei, prin care se impune impartialitate si detasare de conflictele de interes. Respectarea independentei elimina relatiile care pot afecta obiectivitatea unui auditor in indeplinirea responsabilitatilor sale profesionale.

Auditorii, ca si profesionistii din alte domenii, ofera clientilor lor servicii specializate bazate pe cunostintele si experienta lor profesionala. Clientii, precum si ceilalti utilizatori, se bazeaza pe informatiile furnizate de catre auditori tocmai pentru ca ei cred ca auditorii prezinta integritate profesionala, independenta si obiectivitate. In mod cert, opinia unui auditor are o relevanta minora daca aceste conditii nu sunt indeplinite.

Adesea, prin natura activitatii desfasurate, auditorii sunt pusi in situatii in care se exercita presiuni diverse asupra lor. Aceste presiuni pot afecta obiectivitatea lor. Desi se face referire la lipsa unei prevederi explicite cu privire la un comportament etic corespunzator in astfel de situatii, trebuie recunoscut faptul ca nu se poate si nu este practic sa se defineasca toate cazurile posibile care genereaza astfel de presiuni. Totusi, normele de conduita etica profesionala traseaza principiile universale si prezinta situatiile cu caracter general care pot ghida auditorul in identificarea presiunilor si evitarea cazurilor de incompatibilitate cu principiile de independenta, respectiv integritate si obiectivitate.

Auditorii nu trebuie sa accepte sau sa ofere daruri sau servicii care ar putea avea o influenta semnificativa asupra judecatii profesionale a celor cu care intra in contact profesional. Valoarea de la care aceste daruri sau servicii sunt considerate ca fiind exagerate se stabileste in mod diferentiat, de la tara la tara. Cert este ca auditorii trebuie sa evite situatiile care ar discredita pozitia lor profesionala.

Codul de conduita etica profesionala prezinta o serie de situatii incompatibile cu imaginea de independenta a auditorului, cum ar fi:

detinerea unor actiuni in capitalul companiei client;

auditorul nu detine actiuni la clientul auditat, ci actiuni la o alta societate comerciala care a investit masiv in compania clientului auditat;

auditorul este garant al unui administrator al clientului sau situatia materiala a auditorului poate fi afectata in vreun mod oarecare de situatia materiala a clientului;

auditorul detine actiuni la o banca ce a acordat un imprumut semnificativ clientului auditat;

auditorul a contractat imprumuturi de la un client sau actionar al acestuia sau de la orice alta persoana care are un interes in compania auditata;

detinerea de actiuni la o societate in participatie care este asociata cu un client sau cu un angajat al clientului sau;

Literatura de specialitate recomanda la o serie de masuri care pot fi adoptate pentru a proteja independenta auditorului. Iata cateva masuri:

raportarea catre auditorul succesor;

rotatia personalului din echipa de audit;

transferul unor responsabilitati de audit catre sectorul public;

aplicarea unor referinte contabile general acceptate;

restrictionarea prestarii serviciilor de consultanta manageriala in paralel cu serviciile de audit in favoarea aceluiasi client.

Studiile realizate de Godlman, Barlev si Shockley[2] au scos in evidenta o serie de factori care au un impact semnificativ (negativ sau pozitiv) asupra imaginii de independenta a auditorului. Acesti factori sunt pot fi sintetizati dupa cum urmeaza:

serviciile conexe furnizate, in special servicii de consultanta manageriala;

competitia in cadrul profesiei de audit;

perioada de timp in care auditorul presteaza servicii pentru acelasi client;

marimea cabinetelor de audit;

flexibilitatea standardelor contabile;

sanctiunile profesionale prevazute si severitatea aplicarii lor;

responsabilitatea auditorului fata de terti;

teama auditorului de a-si pierde clientela sau reputatia.

Serviciile conexe furnizate, in special servicii de consultanta manageriala. Este recunoscut ca prin prestarea unor servicii de consultanta manageriala, valoarea auditorului in fata clientului creste si, in consecinta, sporeste si dependenta clientului de auditor. Analizat dintr-o astfel de perspectiva, acest factor are un impact pozitiv asupra independentei auditorului. Pe de alta parte, prin prestarea unor servicii de consultanta manageriala, auditorul se implica in afacerile clientului sau, devenind astfel parte interesata. Mai mult decat atat exista pericolul conditionarii opiniei de audit de prestarea serviciilor de consultanta manageriala cu scopul de a suplimenta veniturile auditorului. Din acest punct de vedere, este lesne de inteles ca prestarea serviciilor de consultanta manageriala are o influenta negativa asupra independentei auditorului. Pentru a analiza cat mai corect acest factor trebuie sa se tina cont si de marimea cabinetului de audit.

Competitia in cadrul profesiei de audit. De regula, acest factor este considerat ca avand o influenta negativa asupra independentei deoarece, in astfel de circumstante, auditorul este mai reticent in a formula o opinie nefavorabila clientului sau. Atitudinea auditorului pare sa fie justificata de faptul ca, pe o piata concurentiala, clientul ar putea gasi usor un alt auditor care sa-i serveasca interesul. Pe de alta parte, efectul benefic al competitiei profesionale asupra imaginii de independenta consta in scurtarea perioadei de timp in care un auditor presteaza servicii pentru acelasi client.

Perioada de timp in care auditorul presteaza servicii pentru acelasi client. In masura in care un auditor presteaza servicii pentru acelasi client o perioada indelungata de timp, atunci el poate avea tendinta de a se identifica cu managementul companiei respective, atitudine care are consecinte negative asupra independentei sale. Rotatia cabinetelor de audit are un impact pozitiv asupra independentei auditorului, deoarece:

este verificata activitatea auditorului precedent;

se incurajeaza inovatiile in audit;

se descurajeaza munca de complezenta.

Efectele pozitive ale mentinerii unui auditor pe o perioada mai indelungata de timp constau in reducerea costului auditului si cresterea eficientei procesului de audit, deoarece auditorul isi cunoaste deja clientul respectiv foarte de bine.

Marimea firmelor de audit. Exista opinii potrivit carora, cabinetele mari de audit au un grad de independenta mai mare in raport cu cabinetele mici de audit. Argumentele care sustin aceasta opinie sunt:

un cabinet mare nu este atat de dependent de un anumit client, deoarece onorariile percepute de la acesta reprezinta doar o mica parte din veniturile totale ale cabinetului;

spre deosebire de cabinetele mari, cabinetele mici de audit dezvolta relatii mai apropiate, mai personale cu clientii lor, prin faptul ca presteaza in paralel si servicii conexe pentru clientii lor;

cabinetele mari au o mai buna compartimentare a functiilor lor si dispun de specialisti care pot fi rotiti in functie de necesitati.

In general, marimea cabinetelor de audit variaza de la dimensiuni foarte mici (cabinete individuale, de o persoana) pana la cabinete foarte mari (The Big Four). Desi interesant ca abordare, acest factor trebuie analizat in corelatie cu mediul concurential.

Flexibilitatea standardelor contabile. Se spune ca un sistem contabil flexibil il face pe auditor mai dependent de clientul sau, deoarece flexibilitatea contabila poate duce la inlocuirea unui auditor mai reticent fata de o solutie contabila adoptata de client, cu un alt auditor mai permisiv. Pe de alta parte, flexibilitatea sistemului contabil poate determina si o crestere a gradului de independenta al auditorului, deoarece, in viziunea exprimarii unei opinii fara rezerve, existenta tratamentelor alternative permite realizarea unui acord intre punctele de vedere ale auditorului si ale clientului cu privire la adoptarea unor anumite politici contabile. Cu alte cuvinte, tratamentele contabile alternative, ofera solutii pertinente pentru respectarea imaginii fidele ca baza pentru exprimarea unei opinii favorabile a auditorului.

Sanctiunile profesionale prevazute si severitatea aplicarii lor. S-a observat ca existenta unui cod etic profesional sustine si intareste independenta auditorului. Totusi, mai mult decat atat, utilizatorii de informatii contabile vor sa aiba siguranta ca auditorul respecta codul respectiv. Aceasta siguranta apare atunci cand sanctiunile profesionale pentru abaterile de la prevederile codului etic profesional sunt puse in aplicare, generand o crestere a "costului nerespectarii" lor pentru orice auditor. Bineinteles, impactul pozitiv asupra independentei auditorului generat de acest factor depinde in mare masura inclusiv de sfera de aplicare a sanctiunilor profesionale si de severitatea acestora.

Responsabilitatea auditorului fata de terti. Se pare ca acolo unde exista posibilitatea ca utilizatorii informatiilor contabile auditate sa-l faca raspunzator material pe auditor pentru eventualele sale culpe in indeplinirea mandatului sau, actioneaza ca un factor de stimulare a independentei. In aceasta privinta, exemplul practicilor din SUA este suficient de edificator, deoarece acolo, un auditor poate fi pus sa plateasca toate pierderile suferite de catre utilizatorii informatiilor auditate, in masura in care se dovedeste ca auditorul a dovedit neglijenta profesionala sau rea credinta.

Teama auditorului de a-si pierde clientela sau reputatia. Acest factor pare sa aiba un impact pozitiv asupra independentei auditorului, deoarece auditorul se teme ca si-ar putea pierde reputatia (si, implicit, clientela) printr-o publicitate nefavorabila privind o prestatie neadecvata a serviciilor sale datorita nerespectarii principiului independentei. In timp ce reputatia auditorului este afectata imediat, pierderea clientelei are loc pe termen lung, deoarece in cele mai multe cazuri, in astfel de situatii auditorul urmareste sa compenseze pierderea reputatiei cu practicarea unor tarife mici si emiterea unor rapoarte de audit care sa-i satisfaca pe clienti. Astfel, structura clientelei se modifica in timp, declansand un cerc vicios, avand ca rezultat final discreditarea sa completa.

Aceasta analiza nu este nici exhaustiva si nici lipsita de controverse. Pentru oricare dintre acesti factori se pot gasi argumente pro si contra privind efectul lor asupra gradului de independenta al auditorilor. Analiza prezentata mai sus are ca obiectiv doar evidentierea complexitatii conceptului de independenta.