Informatica Economica Analiza Calitatii Software "Urmarirea Stocurilor" intr-o societate comerciala

Informatica Economica

Analiza Calitatii Software "Urmarirea Stocurilor" intr-o societate comerciala

CUPRINS:

1. Introducere
2. Descrierea aplicatiei
3. Aspecte teoretice cu privire la managementul calitatii software
4. Alegerea caracteristicilor de calitate
5. Modalitati de crestere a calitatii produsului
6. Concluzii

Bibliografie

1. INTRODUCERE

Aprecierea sistemelor de programe este de ordin calitativ (bun, satisfacator, foarte bun, nesatisfacator) si de ordin cantitativ, exprimat numeric.

Problematica definirii unui sistem de masurare a calitatii genereaza diferite abordari, pe text sursa si asupra comportamentului la utilizator al programelor.

Metricile software inglobeaza modele, indicatori si proprietatile acestora, precum si modalitati de evaluare si validare.

Lucrarea de fata isi propune analizarea din punct de vedere calitativ a unei aplicatii de evidenta si management al stocurilor in cadrul unei societati comerciale. Aplicatia faciliteaza introducerea datelor referitoare la evidenta stocurilor, precum si prelucrarea lor in vederea obtinerii de rapoarte legale precum si rapoarte aditionale.

Necesitatea analizei asupara aplicatiei din punctul de vedere al calitatii, este evidenta, numai astfel putandu-se asigura o utilizare la parametrii optimi proiectati ai acesteia. Aplicatia va raspunde corect si intr-un timp cat mai scurt solicitarilor utlizatorilor atat timp cat este utilizata corespunzator, iar analiza de fata va pune la dispozitie o serie de date care vor evidentia parametrii calitativi ai ei.

Pentru realizarea analizei se vor utilize o serie de indicatori ai calitatii software care prin valorile obtinute vor evidentia caracteristiceile calitative ale aplicatiei. Se vor lua in considerare un numar de factori care influenteaza calitatea aplicatiei cum ar fi mentenabilitate, corectitudine, portabilitate, fiabilitate, modularitate, functionalitate, lizibilitate, reutilizabilitate, liniaritate, robustete, toleranta la erori, interoperabilitate, generalitate.

2. DESCRIEREA APLICATIEI

Aplicatia "Evidenta Stocurilor" are ca scop eficientizarea activitatii de urmarire, consum/vanzare a stocurilor de produse, materiale si materii prime. Este o aplicatie ce va permite utilizatorilor vorbitori de diferite limbi sa o folosesca in limba maternal, oferind facilitatea de definire a etichetelor in limba respective.

La baza aplicatiei se afla o baza de date in care vor fi stocate datele referitoare la stocuri precum si datele referitoare la tranzactiile efectuate cu acestea. Aplicatia va furniza intreaga gama de acte cerute de legile in vigoare in formatele legale predefinite. Va functiona de asemenea in modul client - server, baza de date aflandu-se pe server clientii conectandu-se la acesta prin intermediul unui user-name si a unei parole. Fiecare client va avea anumite drepturi definite conform cu activitatea desfasurata de acesta. Drepturile ii vor permite accesul la date prin interogare, dar si adaugarea, modificarea si stergerea dupa caz.

Platforma hard trebuie sa permita un acces cat mai rapid la date. Astfel, cucat serverul si reteaua sunt mai rapide, cu atat clientii vor putea accesa si modifica datele. Fiecare client precum si serverul trebuie sa aiba o anumita capacitate de calcul motiv pentru care recomandarea este de a dispune de niste platforme hard cat mai performante. Cerintele minime sunt: microprocesor la o frecventa de cel putin 400MHz cu o memorie de minim 32MB RAM, iar hard disk-ul trebuie sa aiba o capacitate de minim 5Gb pentru server(deoarece aici se va afla baza de date) , iar la clienti capacitatea ar fi indicat sa depaseasca 1,5Gb.

Aplicatia este dezvoltata pe tehnologia Oracle 9i, baza de date fiind una relationala conform cu cerintele acestei tehnologii.

Astfel, pe server vor trebui sa fie instalate urmatoarele:

un sistem de operare compatibil cu versiunea de Oracle Database 9i(Windows 98, Windows Me, Windows XP);

Oracle Database care necesita un spatiu de instalare in versiunea 8i si 9i de 3,3Gb, iar in versiunea 10g de 1Gb.

Pe computerele client se vor instala urmatoarele:

Un sistem de operare compatibil cu versiunea de Oracle Forms & Reports 9i(Windows 98, Windows Me, Windows XP);

Oracle Forms & Reports Runtime 9i;

Fisierele care fac legatura cu baza de date vor fi modificate astfel incat clientul sa "stie" unde se afla baza de date la care trebuie sa se conecteze;

Se va instala aplicatia "Evidenta Stocurilor" pe fiecare computer client in parte.

Aplicatia este bazata pe structura bazei de date si a legaturilor dintre tabele. Legaturile intre tabele si restrictiile de unicitate precum si celelalte restrictii, confera robustete si claritate aplicatiei. Tabelele sunt de doua tipuri: cu continut strict informational(tabelele care stocheaza date referitoare la stocuri, depozite, mijloacele de transport, utilizatori, alte date referitoare la aplicatie), si tabele cu continut operational(vor stoca datele referitoare la tranzactiile si operatiile efectuate cu bunurile din stoc prin intermediul mijloacelor specifice acestei activitati).

Pe baza acestei structuri aplicatia va fi impartita in doua mari categorii de ecrane:

cele care preiau datele de la utilizator;

cele care prelucreaza datele introduse.

Pe baza datelor prelucrate de sistem vor rezulta rapoartele, precum si formularele cerute de lege cum ar fi: Nota de receptie, nota de predareprimire, inventar, aviz de insotire a marfii etc. pe langa repoartele legale mai exista o serie de rapoarte cum ar fi: situatia clientilor pe categorii de produse, evidentiindu-se aici datoria clientilor catre companie, situatia furnizorilor din care va reiesi datoriile pe care le are firma catre furnizorii sai, fisele produselor, situatiile in depozite, starea mijloacelor de transport etc.. Aplicatia va produce de asemena grafice din care sa reiasa evolutia vanzarilor pe categorii de produse, gradul de indatorare al firmei presume si alte grafice ce vor ajuta managerii in luarea deciziilor care sa duca spre o evolutie ascendenta a firmei.

Modulele componente sunt dupa cum urmeaza:

Administrare sistem - care va cuprinde toate ecranele ce permit administrarea apicatiei cum ar fi definirea parametrilor aplicatiei, a utilizatorilor si a drepturilor acestora, a limbajului in care vor aparea etichetele de pee crane si de pe rapoarte( cu mentiunea ca pentru ca acestea sa apara intr-o alta limba decat cea implicita ele trebuiesc definite in acea limba) etc.;

Definitii Generale - care va cuprinde ecranele de definire a diferitelor date necesare cum ar fi date despre: articole, depozite, mijloace de transport, clienti, furnizori, comenzi, liste de preturi etc.

Operatii - care va cuprinde ecranele cu ajutorul carora se vor efectua toate operatiile necesare managementului correct al stocurilor, cum ar fi: intrarea/iesirea marfurilor in depozit, transferal intre depozite, intrarea in productie a stocurilor de materii prime si materiale urmata de intrarea produselor in deposit dupa terminarea procesului de productie, intrari de mijloace fixe si calculul amortizarii acestora, iesirea din gestiune a mijloacelor fixe odata cu casarea/vanzarea lor, calculul costului de achizitie, efectuarea inventarului in timp real, etc.

Rapoarte - care va cuprinde toate rapoartele necesare bunei functionary a societatii in ceea ce priveste administrarea stocurilor; dintre acestea amintim: raportul pe articole/grupe de articole, raportul pe depozite, situatia mijloacelor de transport, inventarul, amortizarea mijloacelor fixe, situatia clientilor/furnizorilor, liste de preturi, graficul vanzarilor precum si al achizitiilor, etc.

Prezentate sub frma de arbore, functiile aplicatiei apar dupa cum urmeaza:

0 .MENIU PRINCIPAL

1. Administrare Sistem

1.1. Limba - permite definirea limabjelor, fiecare avand cate un cod propriu, care este asociat apoi utilizatorilor in functie de preferintele acestora;

1.2. Definire Parametri - permite definirea diferitilor parametrii pe care aplicatia ii va folosi;

1.3. Definire Ecrane - permite definirea etichetelor ecranelor in limba preferata de utilizator;

1.4. Definire Rapoarte - permite definirea etichetelor rapoartelor in limba preferata de utilizator;

1.5. Definire Utilizatori - permite definirea utilizatorilor si adrepturilor pe care acestia le au asupra datelor;

1.6. Rate de schimb a monedei - aici vor fi definite ratele de schimb ale diferitelor monede;

2. Definitii Generale

2.1. Grupe de Articole - se definesc grupele de articole;

2.2. Articole - se definesc articolele;

2.3. Depozite - se definesc depozitele impreuna cu capacitatile lor de depozitare si celelalte facilitate oferite;

2.4. Mijloace de Transport - se definesc mijloacele de transport de are dispune firma precum si plaaanificarea livrarilor pentru fiecare in parte;

2.5. Clienti/Furnizori - se definesc clientii/furnizorii;

2.6. Comenzi - se introduce comenzile de la clienti precum si cele catre furnizori;

2.7. Liste de preturi - se definesc liste de preturi pentru categorii de produse sau produse aflate in stoc.

3. Operatii

3.1. Intrare/iesire marfuri/produse din/in deppozit - care va permite efectuarea acestor operatii si generarea automata a formularelor necesare acestor operatii;

3.2. Transfer intre depozite - permite efectuarea de transferuri de marfa/produse de la un deposit la altul, generand automat actele necesare acestei operatii;

3.3. Intrare/iesire in/din productie - permite, pe baza unei retete de fabricatie (definite odata cu articolul), actualizarea gestiunii pentru fiecare marfa folosita in procesul tehnologic, precum si a stocului de produse rezultat;

3.4. Intrari mijloace fixe - care pot fi transferate odata cu instalarea aplicatiei, sau pot fi introduce in gestiune dupa instalarea aplicatiei, iar aplicatia va efectua calculele legate de amortizarea acestora;

3.5. Casare mijloace fixe - permite eliminarea din evidenta a mijloacelor fixe odata cu casarea/vanzarea lor;

3.6. Calcul cost stocuri - permite calculul costului stocurilor dupa metoda costului mediu; pe baza acestui calcul se va putea efectua o balanta din care va reiesi diferenta dintre costuri si venituri, deci profitul/pierderea legata de stocuri;

3.7. Calcul inventar - permite calculul in timmp real a inventarului de produse, dupa efectuarea oricarei operatii prezentate mai sus.

4. Rapoarte

4.1. Articole - ofera o fisa generala a articolelor;

4.2. Depozite - ofera o situatie a depozitelor la un moment dat cu disponibilul de stocuri si situatia vanzarilor;

4.3. Situatia mijloacelor de transport;

4.4. Inventar;

4.5. Amortizare mijloace fixe - prezinta situatia amortizarilor la un moment dat;

4.6. Situtie clienti(Jurnal de vanzari) - prezinta situatia tuturor clientilor la un moment dat, grupand informatiile referitoarele la vanzarileefectuate catre acestia;

4.7. Situatia furnizorilor(Jurnal de cumparari) - prezinta situatia datoriilor firmei catre furnizorii sai;

4.8. Graficul vanzarilor - prezinta evolutia vanzarilor pe categorii de produse/produse intr-o anumita perioada de timp;

4.9. Graficul datoriilor si al efectelor de primit - prezinta o situatie paralela adatoriilor si a efectelor de primit;

4.10. Preturile si evolutia lor - prezinta evolutia preturilor produselor intr-o anumita perioada de timp.

Dupa cum se poate observa din descrierea de mai sus introducerea de date va fi facila si va fi usurata si de interfata user-friendly, iar extragerea de date va fi de asemena simpla si rapida datorita rapoartelor explicite si a usurintei intelegerii lor. Viteza de procesare si de extragere a datelor va depinde in mare masura de caracteristiciel hardware mentionate mai sus si de corectitudinea datelor.

3. ASPECTE TEORETICE CU PRIVIRE LA MANAGEMNTUL CALITATII SOFTWARE

Calitatea software este pusa in evidenta cu ajutorul unor modele asociate caracteristicilor: mentenabilitate, corectitudine, portabilitate, fiabilitate, modularitate, functionalitate, lizibilitate, reutilizabilitate, liniaritate, robustete, toleranta la erori, interoperabilitate [1], generalitate.

Fiecare caracteristica scoate in evidenta anumite insusiri ale softwareului. Astfel, fiabilitatea reprezinta capacitatea unui program de a fi utilizat fara a genera erori sau capacitatea de a restabili un context anterior aparitiei de erori.

Mentenabilitatea este insusirea programului de a permite corectii, introduceri/extrageri de secvente in vedera adaptarii la noi cerinte impuse de schimbari ale formulelor de calcul din algoritmi, a schimbarii dimensiunilor unor campuri si modificarilor de utilizare echipamente.

Portabilitatea este proprietatea unui program de a fi executat pe alte tipuri de calculatoare sau interactionand cu alte sisteme de operare.

Corectitudinea pune in evidenta masura in care produsul indeplineste cerintele definite prin specificatii. Se compara rezultatele (structural, completitudine, precizie) obtinute efectiv cu cele proiectate la realizarea specificatiilor folosind generatoare de exemple de test. Corectitudinea se pune in evidenta fie prin testari, fie prin demonstratie.

Realizarea programului ca ansamblu de module il inzestreaza cu capacitati specifice de deschidere, de interconectare, asociate caracteristicii de modularitate.

Tehnicile de programare avansate (programarea structurata, programarea orientata obiect) determina constructii de secvente care usureaza intelegerea semnificatiei partilor de program atat in vederea depanarii, cat mai ales la testarea ce urmeaza unui proces de dezvoltare software. Programul, ca produs final, este mai mult sau mai putin liniar, strict dependent de traiectoriile pe care le au sensurile executiei instructiunilor (apeluri de functii, instructiuni de control, instructiuni de salt neconditionat).

La scrierea unei proceduri/functii se are in vedere posibilitatea reutilizarii in alte programe ca singura modalitate de a economisi munca vie, cu efecte asupra cresterii productivitatii in activitatea de programare.

Reutilizabilitatea este posibila in masura in care procedura/functia este inzestrata cu un nivel de generalitate suficient de ridicat. Adica inglobeaza posibilitati multiple de prelucrare, inclusiv cazuri particulare.

Lizibilitatea este caracteristica programului de a contine suficiente informatii atat prin numele de variabile, etichete, functii legate de semnificatia lor reala, cat si comentariile lamuritoare care preced secvente de cod.

Toleranta la erori, robustetea sunt insusiri ale produselor software care au aceeasi semnificatie pe care o intalnim la produse industriale sau la servicii.

Interoperabilitatea unui program este insusirea acestuia de a putea fi apelat de alte programe, de a fi integrat in aplicatii deja in uz sau de a utiliza baze de date existente in mod direct sau prin elaborare de interfete.

Asemeni unui produs/serviciu industrial (de serie, de masa) utilizabilitatea unui program revine la usurinta de a intelege prelucrarile pe care le executa, facilitatile cu care este inzestrat, usurinta de a introduce date si de a selecta optiuni, usurinta de a invata lucrul cu respectivul program.

Eficienta unui program este pusa in evidenta prin raportarea consumurilor de resurse si a cheltuielilor banesti pe care le antreneaza realizarea si utilizarea sa la alte programe cu specificatii identice sau foarte apropiate.

Metricile software opereaza cu factori - in realitate caracteristici de calitate.

Fiecarei caracteristici i se asociaza modele de forma:

y = f(x₁,x₂, .x_n),

unde:

x₁,x₂, ,x_n - sunt variabile exogene;

y - este variabila endogena nivel al caracteristicii de calitate.

Variabilele exogene se construiesc in baza unui sistem de ipoteze de lucru care difera de la model la model. Sunt cunoscute numeroasele modele de evaluare a fiabilitatii unui program (Musa, Jelinski Moranda, Poisson logaritmic, Goel Okumoto). De asemenea, pentru evaluarea complexitatii software s-au construit numeroase modele (Halstead, Mc Cabe).

Metricile schimba modul de interpretare, in sensul realizarii unor relatii (modele, indicatori) care evalueaza nivelul caracteristicii de calitate, urmarind simultan si posibilitatea de a-l integra in subintervale de acceptabilitate/inacceptabilitate.

Asa se explica faptul ca in zona metricilor sofware se opereza cu factorii: eficienta, functionalitate, mentenabilitate, portabilitate, fiabilitate si cu subfactorii asociati [10], tabelul nr. 1. TABELUL NR.1

Pentru fiecare factor si pentru subfactorii sai se constituie diagrame de

legatura care conduc spre metrici software acceptabile, figura 1.

Rezultatul final al construirii metricilor este o marime in general adimensionala obtinuta dintr-o ecuatie de forma:

	[u] [u]

m = = [u]⁰ = [i]

unde:

[u] - unitatea de masura a factorului

[i] - elementul neutru in multimea unitatilor de masura [u]

m - nivelul adimensional asociat factorului

In aceasta tipologie de metrici software se definesc:

	numar rulari de succes numar total rulari

fiabilitatea =

	numar erori corectat numar total erori

mentenanta =

	numar componente activate numar total componente

testabilitatea =

	numar interfete compatibil numar total interfete

interoperabilitatea =

	numar componente gasite corecte numar total componente

corectitudine =

	numar componente libere de contradictii numar total componente

consistenta =

lizibilitate =

Observam ca aceste definitii se caracterizeaza prin:

- simplitatea specifica raportului care presupune parte (la numarator) si intregul (la numitor); ambele se definesc riguros;

- nivelul obtinut este cuprins in intervalul [0,1];

- definirea numitorului si a numaratorului elimina elementele subiective, bazandu-se pe realitati direct masurabile;

- deplasarea valorilor catre limita superioara a intervalului arata inzestrarea programului cu caracteristica de calitate respectiva.

Aceste metrici se analizeaza in raport cu insusirile specifice indicatorilor (caracter compensatoriu, senzitivitate si stabilitate).

Daca se considera un program oarecare p din multimea P, un factor F si o metrica m:PÕ[0,1],

a(p) b(p)

m = ,

unde:

a (p) - un numar de elemente ce caracterizeaza o parte a situatiilor favorabile;

b (p) - un numar care corespunde tuturor situatiilor posibile;

p - este un program oarecare apartinand multimii P, metrica ne apare ca un raport de frecvente.

Pentru programele P_i si P_j considerate se vor obtine nivelele:

	a(Pi) b(Pi)		a(Pj) b(Pj)

m_i = si m_j =

Desi programele sunt diferite pornind chiar de la specificasiile dupa care au fost realizate, este posibil ca m_i = m_j.

Senzitivitatea este proprietatea de a obtine la variatii mici ale lui a(P) sau b(P), variatii mari ale lui m.

Proprietatile rapoartelor pun in evidenta ca

	a(P) - k1 b(P) - k2

m =

in anumite conditii ramane constant, depinzand de valorile lui k₁ si k₂ reducand simtitor senzitivitatea acestui tip de metrica.

Stabilitatea metricii se mentine la un nivel satisfacator daca variatiile numitorului raman in zone acceptabile. Referirile se fac mai ales pentru situatiile normale, cand programul este realizat din start dupa un minim cel putin de conditii de calitate.

In situatia in care, pentru asigurarea mentenabilitatii, sunt necesare consumuri de resurse ce depasesc elaborarea unui nou produs de acelasi tip, orice metrica definita ca raport nu se mai reflecta prin valori de acceptabilitate/neacceptabilitate.

4. ALEGEREA CARACTERISTICILOR DE CALITATE

In continuare, se vor alege trei caracteristici cu ajutorul carora se va analiza aplicatia "Evidenta Stocurilor", in sensul stabilirii calitatii acesteia. Cele trei caracteristici alese sunt: fiabilitatea, mentenanta si corectitudinea.

4.1. FIABILITATEA

Fiabilitatea reprezinta capacitatea unui program de a fi utilizat fara a genera erori sau capacitatea de a restabili un context anterior aparitiei de erori.

Evident este faptul ca un program este cu atat mai bun cu cat fiabilitatea sa este mai mare, adica odata cu utilizarea sa un timp indelungat san nu apara erori, iar daca acestea apar sa apara cat mai rar si sa existe intotdeauna posibilitatea ca acestea sa fie remediate fara pierdere de date.

Formula acestei metrici este:

	numar rulari de succes numar total rulari

fiabilitatea =

Aceasta caracteristica a fost aleasa ca si citeriu de evaluare, deoarece ea reprezinta una dintre cele mai importante caracteristici pe care un utilizator va dori ca programul pe care el in utilizeaza sa le aiba. De asemenea, un alt motiv al alegerii facute este faptul ca aplicatia "Evidenta Stocurilor" se bazeaza pe un model de baze de date relationale si cu aceasta ocazie se va adeveri inca o data faptul ca bazele de date relationale sunt unele dintre cele mai stabile si fiabile arhitecturi de stocare a datelor.

In prima faza a testarii desigur ca apar mai multe rulari eronate decat cele incununate de success => fiabilitatea apropiata mai mult de 0.

Dupa mai multe testari si ajustari ale programelor sursa, si datorita faptului ca datele sunt organizate intr-un mod foarte riguros, fiabilitatea se va apropia din ce in ce mai mult de valoarea de maxim existand speranta justificata ca aceasta sa ajunga la 1.

Atat timp cat cei trei subfactori ai fiabilitatii: nondeficienta, toleranta la erori, disponibilitatea tind spre niveluri maximale, fiabilitate va tinde si ea catre aceeasi directie.

4.2. MENTENANTA

Mentenabilitatea este insusirea programului de a permite corectii, introduceri/extrageri de secvente in vedera adaptarii la noi cerinte impuse de schimbari ale formulelor de calcul din algoritmi, a schimbarii dimensiunilor unor campuri si modificarilor de utilizare echipamente.

Scopul final este aducerea mentenantei la un nivel cat mai apropiat de maxim, dar prin valori minime ale ratelor erorilor. Desigur ca odata cu aparitia de modificari in efectuarea anumitor calcule, formule, algoritmi programul trebuie modificat pentru a preintampina aceste modificari. Odata cu efectuaea modificarilor, programul este predispus la erori, datorita modificarii functiilor si procedurilor componente, erori care de cele mai multe ori apar dn neatentia sau neglijenta programatorului.

Formula mentenantei este:

	numar erori corectat numar total erori

Mentenanta =

Aceasta caacteristica a fost aleasa, deoarece calitatea unui produs, fie el software sau nu, este intotdeauna reflectata prin mentenanta de care acesta are nevoie. In cazul de fata atat numaratorul cat si numitorul trebuie sa aiba valori cat mai mici, dar in acelasi timp raportul lor sa se apropie cat mai mult de valoarea maximala, adica 1. Aceasta deoarece erorile sunt inevitabile, dar in momentul in care apar ele trebuiesc corectate in proportie de 100%, entru a asigura contnuitatea si succesul produsului.

In aplicatia de fata, "Evidenta Stocurilor", numarul erorilor a scazut odata cu testarea repetata a ei si remedierea erorilor aparute, incepand de la cele mai simple cum ar fi erorile de format sau alte tipuri de erori care nu tin de logica programului, pana la cele adanc imbricate in corpul codului sursa: erorile de logica. Acestea din urma necesita un efort mai mare din partea programatorului, dar odata remediate ele nu vor mai afecta bunul mers al programului. Desigur, eorile pot aparea si dupa faza de testare a aplicatiei si anume in momentul utilizarii. Aici mai intervine si capacitatea programatorului de a prevedea eventualele erori de introducere a datelor de catre utilizator. In acest scop el trebuie sa prevada programul cu proceduri de validare a datelor, care sa nu permita utilizatorului introducerea de date eronate.

Daca totusi exista la un moment dat erori care trec peste procedurile de validare, programatorul trebuie sa aiba capacitatea de a le descoperi cat mai repede si de a le elimina fara a priclita in nici un fel datele existente in baza de date.

Atat timp cat cei trei subfactori ai menentabilitatii: capacitatea de a corecta, expandabilitate, test de abilitate tind spre niveluri optime, menentabilitatea va tinde si ea catre aceeasi directie.

4.3. CORECTITUDINEA

Corectitudinea pune in evidenta masura in care produsul indeplineste cerintele definite prin specificatii. Se compara rezultatele (structural, completitudine, precizie) obtinute efectiv cu cele proiectate la realizarea specificatiilor folosind generatoare de exemple de test. Corectitudinea se pune in evidenta fie prin testari, fie prin demonstratie.

Orice produs software trebuie sa fie corect din punctul de vedere al datelor necesare pentru procesare, al algoritmilor de procesare implementati, cat mai ales din punctul de vedere al rezultatelor generate. Daca in urma testelor se ajunge la concluzia ca rezultatele generate nu sunt cele proiectate si asteptate atunci se poate concluziona ca produsul este unul slab calitativ.

Formula corectitudinii este urmatoarea:

	numar componente gasite corecte numar total componente

Corectitudine =

Aceasta caracteristica a fost aleasa pentru claritatea cu care reflecta calitatea unui produs software. Prin aplicarea acestei metrici pe baza unor rezultate recunoscute ca fiind corecte se pot testa componentele aplicatiei pe ipotezele rezultatelor respective. Daca se ajunge la celeasi rezultate concluzia este ua singura: produsul este correct, in sensul ca rezultatele furnizate de el pe baza setului de date de test sunt cele asteptate.

Acelasi obiectiv este urmarit si cu aplicatia "Evidenta Stocurilor", astfel incat, corectitudinea este una din metricile folosite pentru realizarea analizei de fata.

Pe baza unor date recunoscute ca si corecte aplicatia este testata, in repetate randuri, pentru a se observa daca rezultatele sunt cele asteptate. Prin intermediul acestor teste se urmareste izolarea in principal, a erorilor de logica a programarii. Odata izolate, aceste erori pot fi cu mai multa usurinta remediate in viitorul apropiat si astfel corectitudinea aplicatiei este apropiata de nivelul de optim. Atingerea nivelului optim de corectitudine nu se poate realize decat prin testari repetate. Acestea au scopul de reflecta eventualele erori cat si de a releva comportamentul programului in conditii "de stres", intelegand prin aceasta testarea cu valori eronate care cu siguranta vor conduce la rezultate eronate. Astfel se testeaza procedurile si functiile de validare a datelor, atat de importante pentru corectitudinea unui produs software.

5. MODALITATI DE CRESTERE A CALITATII PRODUSULUI

Calitatea unui produs creste odata cu respectarea standardelor international de calitate si cu atingerea unor niveluri cat mai apropiate de cele optime de catre caracteristicile de calitate luate in considerare, in cazul de fata: fiabilitate, mentenanta, corectitudine.

Produsele software trebuie sa respecte un anumit civlu de viata care incepe cu faza de proiectare. Daca aceasta prima faza este realizata corespunzator, atunci restul activitatii pana la livrarea produsului "la cheie" nu este decat o insiruire de activitati evidente. Prin respectarea standardelor de-a lungul intregului ciclu de viata al proiectului, rezultatul final nu poate fi decat unul optim in conditiile date.

In cazul de fata modalitatile de crestere a calitatii produsului sunt urmatoarele:

eliminarea deficientelor atat din faza de proiectare cat si din faza de dezvoltare si implementare;

cresterea tolerantei la erori prin construirea de proceduri si functii de validare a datelor, dar si printr-o respectare stricta a parametrilor proiectati pentru aplicatie;

cresterea disponibilitatii aplicatiei de a face fata cu succes unor situatii neprevazute in faza de proiectare sau cea de dezvoltare;

maximizarea capacitatii de corectare a erorilor in cazul aparitiei acestora intr-un mod cat mai facil cu putinta;

maximizarea gradului de generalitate a programului, astfel incat acesta sa poata preintaimpina orice situatie nou aparuta;

minimizarea ratei erorilor pana la o valoare cat mai apropiata de 0, aspect realizabil printr-o abordare meticuloasa si riguroasa a fazelor ciclului de viata al produsului program;

Acestea sunt cateva din caile prin care se poate realize un produs software care sa depaseasca concurenta la toate capitolele.

In cazul produsului de fata, "Evidenta Stocurilor" componentele celor trei factori descrisi mai sus sunt vizati in ceea ce priveste modalitatile de crestere a calitatii produsului.

6. CONCLUZII

In industria de software, intalnim aceeasi concentrare pe produs a conceptiei, executiei, asigurarii si verificarii calitatii, ca in faza preindustriala, dar, pe de alta parte, datorita complexitatii produsului rezultat, exista grupul de executanti, impartit in colective sau indivizi specializati, care actioneaza pe parcursul unor inlantuiri de faze (ciclu de viata). Modelul de productie in industria software este un model de "productie a proiectelor". Particularitatea productiei de software rezida in faptul ca activitatile desfasurate pot fi specifice unei anumite faze a ciclului de viata, sau pot fi independente de fazele ciclului de viata.

Importanta calitatii produselor software rezida in cel putin trei aspecte: erorile din programele de aplicatie pot fi fatale in anumite domenii unde vietile oamenilor depind de acestea; aceste erori pot provoca pierderi financiare, materiale si tot felul de alte tipuri de insatisfactii sau pierderi; daca in domeniul produselor hardware costurile au o tendinta generala de scadere, in domeniul dezvoltarii de software, desi productivitatea a crescut substantial, nu se inregistreaza si o scadere a costurilor care sa duca la aceeasi tendinta.

Acest ultim aspect se datoreaza particularitatilor prin care calitatea se manifesta in domeniul produselor software, asa cum sunt ele relevate in [BARO1]:

- comportamentul instructiunilor nu se deterioreazt in timp;

- erorile sunt provocate de folosirea sau combinarea incorecta a componentelor elementare, si nu de aceste componente in sine;

- interactiunile dintre componentele unui program sunt, mai complexe, mai ales daca acestea ruleaza in cadrul unor aplicatii complexe;

- erorile exista deja in program, ele sunt eliminate cu timpul, prin depanare, deci programul se imbunatateste prin trecerea timpului;

- eliminarea unei erori nu da siguranta ca a diminuat numarul total de erori cu o unitate;

- non-calitatea programelor poate fi atribuita in intregime greselilor umane, de proiectare, conceptie, programare, documentare.

Calitatea produselor software este definita in [BARO3] ca masura in care acestea satisfac cerintele utilizatorilor prin caracteristici tehnice, economice si psiho-sociale. Aceasta definitie se bazeaza pe doua concepte care, puse in legatura, dau masura calitatii unui produs software, si anume cerintele utilizatorilor si caracteristicile produsului.

In cazul de fata analiza, calitatii produsului software "Evidenta Stocurilor" se poate concluziona in urmatorul mod: produsul este unul calitativ bun atat timp cat standardele de calitate si parametrii proiectati sunt respectati.

Bibliografie:

1. Dr. L. Teodorescu, Dr. I. Ivan - "Mangementul Calitatii software" - Editura Infoec 2001
2. Dr. I. Ivan, Mihai Popescu - "Metrici software"
3. https://www.sqe.com/
4. https://www.softwaretestinginstitute.com/