PIATA MONETARA

PIATA MONETARA

Banii = ansamblul mijloacelor de plata utilizabile in mod direct pentru efectuarea tranzactiilor pe diferite piete.

Functiile banilor:

Ø     Intermediar al schimburilor

Ø     Etalon al valorii

Ø     Mijloc de plata

Ø     Instrument de rezerva.

Piata monetara = presupune intalnirea cererii de moneda cu oferta de moneda, pretul pe aceasta piata fiind rata dobanzii.

Cererea de moneda repr. dorinta obtinerii monedei de catre agentii economici.

Motivatiile cererii de moneda (dupa Keynes):

Ø     Motivatia trannzactionala - deriva din functia banilor de mijloc de schimb,

Ø     Motivatia precautionala - firmele si populatia pastreaza sume de bani pentru cheltuieli neasteptate

Ø     Motivatia speculativa - nevoia de bani pentru speculatii financiare.

Cererea de moneda este notata cu L, iar

L = L₁(Y) + L₂(d'),

unde     L₁(Y) reprezinta cererea de moneda pentru motivul tranzactional si precautional, care se afla intr-o relatie directa cu venitul national (Y). Astfel, daca Y creste, L₁ va creste si invers.

L₂(d') reprezinta cererea de moneda pentru motivul speculativ, care se afla intr-o relatie inversa cu rata dobanzii (d'). Daca d' creste, va fi stimulata preferinta pentru detinerea activelor financiare, deci renuntarea la lichiditate scade L_2.

Oferta de moneda reprezinta totalitatea instrumentelor monetare utilizate in schimburile economice intr-o economie.

- se structureaza pe mai multe niveluri, in functie de gradul de lichiditate (care reprezinta usurinta de a transforma un activ in bani).

- astfel, oferta de moneda poate fi clasificata in urmatoarele agregate monetare:

Ø     M₀ = numerar + bani de cont

Ø     M₁ = M₀ + depozite bancare pe termen scurt si mediu

Ø     M₂ = M₁ + depozite bancare pe termen lung, obligatiuni, bonuri de tezaur.

Oferta de moneda este gestionata de sistemul bancar, alcatuit din:

Ø     Banca centrala (care are urmatoarele atributii: emite moneda si controleaza masa monetara, supravegheaza celelalte banci si le acorda imprumuturi, este banca statului si elaboreaza propuneri pentru reglementarile monetare, valutare si financiare)

Ø     Bancile comerciale - emit bani de cont acordand credite.

Banca centrala:

- este institutia abilitata prin lege sa supravegheze sistemul bancar si sa controleze cantitatea de bani din economie. Ex. BNR, ECB, FED

- indeplineste urmatoarele functii principale:

1. supravegheaza si reglementeaza functionarea sistemului bancar. In cazul in care o banca din sistem are dificultati financiare, banca centrala actioneaza ca un creditor de ultima instanta.

2. controleaza oferta de bani - money supply (cantitatea de bani aflata la dispozitia economiei).

- principalele instrumente de control a ofertei de bani:

a) rezervele obligatorii

b) rata dobanzii la creditele acordate bancilor

c) operatiuni pe piata deschisa

Bancile comerciale

- atrag depozite si acorda credite cu rate diferite ale dobanzii. Rata dobanzii la credite este de regula mai mare decat cea de la depozite.

- o parte din active sunt pastrate ca rezerve. Rezervele pot fi:

a) Obligatorii - la banca centrala

b) Facultative - exces de rezerve.

- Creatia monetara prin intermediul bancilor comerciale

Bancile comerciale pot crea bani atunci cand sunt obligate sa depuna doar o fractiune din depozite sub forma rezervelor obligatorii.

Obs. Creatia monetara prin intermediul bancilor comerciale genereaza doar mijloace suplimentare de schimb si nu un spor de avutie.

Echilibrul pe piata monetara: cererea de moneda intersecteaza oferta de moneda. Oferta de moneda este de regula rigida, deoarece este controlata de banca centrala.

Obiectivele politicii monetare:

1. reglarea masei monetare, prin folosirea urmatoarelor instrumente:

a)      rata rezervelor obligatorii - cu cat este mai ridicata cu atat vor ramane mai putini bani la dispozitia bancilor comerciale pentru a acorda credite si astfel cantitatea de moneda aflata in circulatie scade.

b)      sistemul open market - presupune achizitionarea sau vanzarea de titluri pe piata monetara deschisa. Banca de emisiune cedeaza sau achizitioneaza efecte publice/private (creante) influentand astfel cantitatea de moneda aflata in circulatie.

c)      taxa scontului - Scontarea repr. actul prin care o banca achizitioneaza de la clientii sai, la vedere si inainte de scadenta, creante pe termen scurt, oferindu-le acestora suma de pe inscrisul in cauza minus o dobanda numita taxa scontului.

d)      plafoane de credit - pp. stabilirea    de limite maxime de credit pentru fiecare banca de catre banca centrala. (Aceasta masura este prea rigida pentru economia de piata).

e)      Rata de refinantare bancara - banca centrala furnizeaza lichiditati bancilor comerciale.

2. mentinerea stabilitatii cursului de schimb
3. sustinerea echilibrului balantei comerciale si balantei de plati
4. sprijinirea politicilor anticiclice.

Relatii de calcul:

Ø      Marimea masei monetare (M):

M = P*Y / v M*v = P*Y

unde,     P = nivelul preturilor

Y = cantitatea bunurilor tranzactionate, cantitatea de bunuri destinate vanzarii (sau Q)

v = viteza de rotatie a monedei.

P*Y = Valoarea bunurilor destinate vanzarii

Ø      Puterea de cumparare a banilor (Pcb):

Pcb = 1 / P

sau Pcb = Y / M*v (din relatia M*v = P*Y, adica P = M*v/Y)

INFLATIA

Inflatia = reprezinta cresterea generalizata si durabila a preturilor; respective existenta in circulatie a unei mase monetare (oferta de moneda) ce depaseste nevoile economiei.

Cauze ale inflatiei:

1. inflatia prin cerere - este inflatia care rezulta din cresterea cererii agregate. Cresterea cererii agregate este explicata prin cresterea veniturilor banesti ale populatiei si determina din partea firmelor urmatoarea reactie: pe de o parte firmele vor creste preturile, iar pe de alta parte vor creste productia.
2. inflatia prin costuri (prin oferta) = apare in situatia in care costurile de productie cresc independent de cererea agregata (de exemplu ca urmare a cresterii pretului factorilor de productie). Daca firmele se confrunta cu o sporire a costului, ele vor raspunde partial prin cresterea pretului si partial prin reducerea volumului activitatii.

Masurarea inflatiei:

Rata inflatiei: (Ri)

a)      Ri calculata cu IGP:

Ri = IGP - 100%

b)      Ri calculata cu IPC:

Ri = IPC - 100%

UNDE:

Indicele general al pretului (IGP) = se refera la preturile tuturor bunurilor si serviciilor produse intr-o tara (in interiorul tarii respective). Se mai numeste si deflatorul PIB.

IGP = PIB_nominal/PIB_real * 100

PIB_nominal = masoara valoarea bunurilor finale produse intr-o

economie in preturi curente

PIB_real = masoara valoarea bunurilor finale produse intr-o

economie in preturile unui an de referinta (de baza)

Indicele preturilor de consum (IPC) = include doar preturile bunurilor de consum (ale bunurilor achizitionate de consumatori).

Tipuri de inflatie:

Ø     taratoare: exprimata printr-un ritm mediu anual de crestere a preturilor bunurilor de consum de pana la 3%;

Ø     moderata: exprimata printr-un ritm mediu anual de crestere a preturilor bunurilor de consum de pana la 6%;

Ø     rapida: exprimata printr-un ritm mediu anual de crestere a preturilor bunurilor de consum de pana la 10%;

Ø     galopanta: exprimata printr-un ritm mediu anual de crestere a preturilor bunurilor de consum de peste 10%;

Aceasta clasificare este insuficienta pentru a analiza corect situatia unei economii. Este foarte importanta corelarea intre nivelul inflatiei si nivelul cresterii economice. Astfel avem:

Ø     crestere neinflationista - semnifica o inflatie moderata insotita de o rata de crestere economica relativ inalta;

Ø     crestere inflationista - rata inflatiei este mai mare decat sporul de productie nationala;

Ø     stagflatia - inflatie rapida + crestere economica foarte scazuta sau "zero";

Ø     slumpflatie - scadere a productiei nationale + inflatie rapida, galopanta;

Ø     hiperinflatie - scadere puternica a productiei nationale + inflatie galopanta + dezechilibre majore sociale, economice, politice.