Problematica costurilor si veniturilor pentru procesul de luare a deciziilor

Aplicarea principiilor economice pentru proiectele din sectorul energiei si protectiei mediului ambiant este esentiala pentru identificarea si implementarea solutiilor celor mai eficiente.

In procesul de luare a deciziilor costurile aferente proiectului de investitii se pot compara cu veniturile anticipate pentru a stabili viabilitatea proiectului propus.

1. Categorii de costuri

1.1. Costuri de investitie (CI)

Def. CI reprezinta totalul cheltuielilor pentru conceptia, realizarea constructiva si punerea in functiune a instalatiilor noi sau pentru optimizarea instalatiilor existente.

Sunt impartite in:

Costuri directe:

Obtinerea terenului

Echipamente

Materiale

Costuri indirecte:

Cheltuieli administrative

Cheltuieli de inginerie

Dobanzi platite pe timpul executarii constructiei

Cheltuieli neprevazute, etc.

Factori (variabile) ce pot influenta costurile de investitie

Variabile de proiect:

Necesarul de forta de munca, materiale si echipament;

Complexitatea proiectului

Conformarea cu practicile locale

Standardizarea, tipizarea etc.

Variabile ce tin de constructie:

Solul

Cerintele legate de asanari de terenuri

Accesul la amplasament

Necesitati legate de depozitare

Instalatii temporare etc.

Variabile ce tin de amplasamentul proiectului:

Pozitia geografica

Nivelul salariilor si stabilitatea lor

Disponibilitatea personalului calificat

Taxe si autorizatii etc.

Variabile locale:

Conditii de piata

Consideratii politice

Dimensiunea proiectului

Conditii de plata

Inflatia etc.

1.2. Costuri de intretinere si exploatare (Cex)

Forta de munca

Energia

Modernizari si inlocuiri

Evacuarea deseurilor

Costuri diverse (taxe, asigurari etc.)

Aceste costuri sunt si ele influentate de factori precum: schimbari ale ratei dobanzilor, inflatie, competitia pe piata muncii etc.

Gradul de detaliere si acuratetea cu care sunt calculate costurile se amplifica odata cu parcurgerea etapelor proiectului de la studiul de prefezabilitate la faza de evaluare si aprobare.

1.3. Daunele (D)

Daunele anuale de continuitate (de nealimentare).

Estimeaza valorile medii probabile ale costurilor datorate intreruperilor in alimentarea cu energie.

Daunele anuale de calitate.

Reprezinta efectul economic al inrautatirii parametrilor de calitate ai energiei (ex. U, f pentru energia electrica).

2. Categorii de venituri

Venitul brut (VB) reprezinta totalul intrarilor de bani intr-o intreprindere (incasari plus eventuale plati de la debitori)

Venitul net (VN) sau beneficiul reprezinta valoarea neta care ramane intreprinderii dupa ce se scad cheltuielile.

3. Costurile si nivelul productiei

In functie de dependenta fata de nivelul productiei, costurile sunt:

Costuri fixe (relativ la nivelul productiei);

Costuri variabile (relativ la nivelul productiei)

3.1. Costuri fixe (CF)

Sunt costuri ce nu depind de nivelul productiei. Aceste costuri exista si daca nu se produce nimic.

In aceasta categorie de costuri ar putea intra:

Salarii (pentru management)

Telecomunicatii

Asigurari

Chirii etc.

Daca am dori sa reprezentam variatia acestor costuri functie de nivelul productiei am obtine o relatie liniara:

Relatia matematica ar putea fi:

y = a (1)

in care:

y - costul total [lei]

a - constanta [lei]

3.2. Costuri variabile (CV)

Sunt costuri ce variaza functie de nivelul productiei:

Materia prima

Energia utilizata

Salariile lucratorilor (in firmele in care acestea depind de nivelul productiei)

Combustibilul etc.

Simplificat, relatia dintre costurile variabile si nivelul productiei poate fi exprimata astfel:

y = bx (2)

in care:

y - costul total [lei]

b - costul pe unitatea de produs [lei/buc]

x - nivelul productiei.

Costul total al activitatii (CT) cuprinde costuri fixe si costuri variabile

Reprezentarea grafica ar putea fi:

Costurile totale sunt date de relatia:

y = a + bx (3)

Costuri in functie de nivelul productiei la care se face raportarea: costuri totale si costuri unitare.

Costurile totale reprezinta costurile intregului nivel al productiei. Costurile unitare se obtin prin impartirea costurilor totale la cantitatea ce reprezinta nivelul productiei. Astfel calculate, aceste costuri unitare sunt de fapt costurile medii ale unitatii de produs. Se pot obtine astfel: costul fix mediu, costul variabil mediu etc.

O atentie deosebita trebuie acordata unei alte categorii de costuri unitare si anume costurile marginale.

Costul marginal reprezinta costul suplimentar pentru a mari productia cu o unitate suplimentara.

Costul total

Costul unitar:

Mediu

Marginal

3.3. Costuri semi - variabile sau semi - fixe

Sunt costuri care nu pot fi caracterizate prea usor ca fiind fixe sau variabile.

Costul telecomunicatiilor l-am caracterizat mai devreme ca fiind fix, dar acest cost poate creste odata cu cresterea nivelului activitatii. Salariile managerilor pot si ele varia cu nivelul productiei (noi le considerasem fixe).

De regula, costurile totale ale oricarei activitati din sectorul energiei cuprind atat costuri fixe, cat si costuri variabile.

Informatii relevante si irelevante pentru procesul de luare a deciziilor

Faptul ca niste costuri sau beneficii (venituri) sunt relevante sau irelevante pentru procesul de luare a deciziilor depinde de 3 aspecte:

Sunt ele legate de obiectivele organizatiei?

Sunt ele legate de viitor?

Sunt diferite pentru diferite optiuni de proiecte avute in vedere?

1. Costuri relevante si irelevante

Costuri irelevante:

a)     Costuri scufundate (trecute sau istorice) = sunt costuri care au fost contractate in trecut. Aceste costuri sunt irelevante deoarece ele nu afecteaza decizia viitoare.

Exemplu: sa presupunem ca ati luat decizia sa cumparati o Dacie noua care v-a costat 100 milioane lei. La cateva zile dupa ce masina a fost achizitionata, loviti masina de un copac si o avariati destul de serios. Presupunem ca nu aveti asigurare pentru astfel de situatii si dorinta dumneavoastra ferma este de a vinde masina. Vi se ofera 50 milioane de lei. Nu are nici un rost sa refuzati oferta pe baza faptului ca masina v-a costat 100 milioane lei. Daca refuzati oferta s-ar putea sa nu va alegeti pana la urma cu nimic. Concluzia este ca atunci cand luati decizia de a vinde sau nu masina trebuie sa considerati numai costurile si beneficiile viitoare.

b)    costuri angajate (obligatorii) = costuri rezultate dintr-o decizie anterioara

Exemplu: decizia de a inchiria un magazin pe patru ani de zile va determina costuri obligatorii sub forma chiriei ce trebuie platita in fiecare dintre cei patru ani. Nivelul acestor costuri este predeterminat si, in mod normal, nu pot fi evitate. Deci, aceste costuri sunt irelevante pentru decizia ce urmeaza sa o luam.

Costuri relevante

c)     Costul oportunitatii = este suma de bani pierduta ca rezultat al acceptarii unei solutii alternative.

Daca exista mai multe optiuni (solutii) intre care se poate alege, costul oportunitatii este pierderea sau sacrificiul asociat renuntarii la cea mai buna solutie neluata in considerare. Acest tip de cost nu poate fi prins in sistemul contabil deoarece n-a avut loc nici o tranzactie, dar este un cost ce trebuie identificat separat.

d)    Costuri (cheltuieli)

Acestea sunt relevante pentru procesul de decizie daca sunt legate de viitor si daca variaza intre optiunile de investire care ne stau la dispozitie.

Pe termen lung, trebuie sa luam acele decizii care sa conduca la obtinerea unor beneficii (venituri) care sa depaseasca costurile. Numai in acest fel o afacere poate sa supravietuiasca.

5. Actualizarea sumelor de bani

5.1. Valoarea in timp a banilor

Compararea veniturilor si cheltuielilor realizate in ani diferiti, folosita de modele economice, impune luarea in considerare a valorii in timp a banilor.

Atunci cand comparam fluxuri de bani din ani diferiti este important sa recunoastem ca exista un cost asociat renuntarii la folosirea banilor pe o perioada determinata de timp. Daca dispun astazi de o unitate monetara (sa zicem, de un leu) exista numeroase oportunitati care imi permit sa obtin un beneficiu folosind-o. Aceste oportunitati sunt pierdute daca dispun de acest leu maine.

Investitorii, care renunta la folosirea banilor pentru consum in prezent cu speranta unor castiguri viitoare, cer o compensatie pentru acest sacrificiu, regasita in dobanda. Dobanda are in general trei componente:

O componenta care tine seama de inflatie, pentru a asigura stabilitate in timp puterii de cumparare a banilor;

O componenta care rasplateste investitorul pentru ca ii sunt folositi banii, el renuntand la un consum prezent;

Un premiu de risc asociat unei anumite investitii.

Factorii care influenteaza acest proces economic sunt:

Eroziunea puterii de cumparare a banilor datorita inflatiei;

Preferinta oamenilor pentru consum astazi (considerat sigur) decat pentru un consum viitor (considerat nesigur).

5.2. Actualizarea sumelor de bani din ani diferiti, la un acelasi an de referinta

Actualizarea este o tehnica prin care se determina valoarea unor fonduri din ani diferiti raportata la un acelasi an de referinta si in conditiile unei cresteri economice uniforme, cu o aceeasi rata anuala de eficienta a [%/an]. a se refera la sporirea valorii Þ tine seama de valoarea in timp a banilor.

Exemplificare

Exemplul uzual al depunerii fondurilor la banca

0 1 2 3 4 5

F F(1+a) F(1+a)² ....... F(1+a)⁵

Beneficiul se cumuleaza cu fondul initial in fiecare an, conducand la multiplicarea fondului.

Fie doua fonduri F_A si F_B

F_A este un fond pe care-l avem in anul 0 si-i cunoastem valoarea F_A0

F_B este un fond de care dispunem in anul n, cunoscandu-i valoarea F_Bn

Pentru comparare, trebuie sa raportam aceste doua fonduri la un acelasi an de referinta

a)     referinta anul 0

F_A0 este actual in anul 0

(5.1)

b)    referinta anul n

F_An = F_A0 (1+a)ⁿ (5.2)

F_Bn este actual in anul n.

Nota: Orice cheltuiala se face cel putin cu rata de eficienta de pe piata, care, de fapt, este rata dobanzii (depunerea unui fond la banca asigura a = d, deci orice alta actiune ar trebui sa aiba o rata de eficienta r_e ³ d).

Fondurile raportate la acelasi an de referinta pot fi comparate:

Valoarea ambelor fonduri in anul n:

F_N = F_A0 (1+a)ⁿ + F_Bn

Valoarea ambelor fonduri in anul 0:

Interpretare:

Daca astazi detin fondul F_A0, prin investirea acestuia intr-o activitate, cu rata de eficienta a, valoarea in timp a acestuia creste, ajungand in anul n la:

F_An = F_A0 (1+a)ⁿ > F_A0 (5.3)

Pentru a avea in anul n fondul F_Bn, trebuie ca astazi sa investim intr-o activitate cu rata de eficienta a o valoare mai mica, si anume:

(5.4)

5.3. Totalul valorilor actualizate ale unui sir de cheltuieli anuale egale

Fie un sir de ani de exploatare 1, 2 ..., n, pentru o instalatie

Fiecarui an ii corespunde o cheltuiala de exploatare C₁, C₂, ...., C_n [lei/an]

Consideram ca valorile anuale ale acestor cheltuieli sunt aproximativ egale intre ele:

C₁ = C₂ = ...= C_n = C_an [lei/an]

Vom calcula suma actualizata a acestui sir de cheltuieli anuale egale, in ipotezele:

Momentul de referinta este anterior anului 1, deci este anul 0 (de cele mai multe ori, pentru obiective energetice este anul de punere in functiune PIF),

Eficienta investitiei este a [%/an].

(5.5)

Se defineste suma:

Suma unei progresii geometrice, cu ratia este:

a₁ = 1, primul termen (in T_n s-a dat factor comun)

T_n = marime pentru calculul costurilor in sistemul actualizat

(5.6)

Deci,

CTA = Can [lei/an] T_n [ani actualizati]

Obs. Daca s-ar fi lucrat in valori calendaristice (neactualizate)

CT = Can n [lei]

Þ expresii de calcul identice, doar marimile timp sunt diferite

Exemplu numeric

Calculul valorii T_n pentru DNU in energetica

DNU = durata normala de utilizare (denumire conform Legii nr. 15/1994 care se refera la modernizarea investitiilor)

n = 20 ani (generatoare)

a = 10%

[ani act]

DNU (durata normala de utilizare): perioada de timp pentru care instalatia produce efecte utile. Din punct de vedere contabil este perioada de timp in care instalatia se amortizeaza.

Anterior acestei legi fusese:

n = 30ani

a = 8%/an

[ani act]

Comparatie actualizare Û calendaristic:

Factor multiplicare 8,51 20

Sist. Actualizat Sist. calendaristic

Factorii de multiplicare pentru diversi ani, fata de anul 0:

0,909 este actualizarea lui 1 cu un an in urma

0,826 este actualizarea lui 1 cu 2 ani in urma

0,149 este actualizarea lui 1 cu 20 ani in urma

Altfel spus:

Pentru a avea 1[u.m] in anul 1, in anul 0 trebuie sa investesc 0,909 [u.m]

Pentru a avea 1[u.m.] in anul 2, in anul 0 trebuie sa investesc 0,826 [u.m.]

Obs. Cu cat timpul este mai indepartat, valorile din ultimii ani sunt mai putin importante.

pentru n >> Þ     (5.7)

5. Suma cheltuielilor ce difera pe un sir de ani

Fie o instalatie cu Can₁ timp de t₁ ani si Can₂ timp de t₂ ani, astfel incat t₁ + t₂ = n = DNU a instalatiei. Atunci CTA se calculeaza astfel:

(5.8)

Actualizarea se face la acelasi an de referinta.

Exemplu:

Can₁ = 1 mil. lei/an t₁ = 5ani

Can₂ = 2 mil. lei/an t₂ = 15ani

CTA = 1 T₅ + 2 (T₂₀ - T₅) = 1 3,79 + 2 (8,51 - 3,79) = 13,23 mil. [lei act.]

5.5. Rata de actualizare. Semnificatie si valori

Semnificatie - este o rata de eficienta, reprezentand un raport intre beneficiu si investitie (rata minima a profitului), (ex. a = 10%/an inseamna ca la un leu investit trebuie sa se obtina 10 bani beneficiu anual).

De regula, a se poate defini:

La nivelul economiei nationale

Pentru ramuri care au rate foarte diferite de profit

Stabilirea ratei de actualizare - se face, de regula, functie de nivelul dobanzilor bancare

pentru investitii sunt necesare fonduri de la banca;

orice fond poate fi cel putin depus la banca

la nivelul dobanzii se adauga 1-2 procente, pentru a acoperi riscul etc.

Ex. d = 9%/an Þ a = 10 - 11%/an

Valori ale ratei de actualizare:

tari dezvoltate: 4 - 8%/an

tari in curs de dezvoltare: 8 - 15%/an

Justificare:

tarile dezvoltate au realizat demult investitiile cu eficienta mare, nivelul actual de dezvoltare le permite investirea in solutii caracterizate de rate de eficienta mai scazute;

tarile mai putin dezvoltate nu dispun de fonduri, exista foarte multe proiecte ce se pot realiza si atunci se aleg cele mai eficiente proiecte, deci cu rate mai mari; acestea vor asigura refacerea rapida a capitalului si deci, crearea de noi fonduri pentru dezvoltare;

valori practicate in lume:

Olanda, Belgia: 4%, Anglia: 5%, Franta 8 - 6%

Romania: 8%, 10%, 12%.

Obs. Toata discutia nu a luat in considerare inflatia; a este o rata de eficienta reala, nealterata de inflatie, ea reflecta doar ideea cresterii economice (a sporirii valorii) Þ calculele se fac in valori constante ale banilor.

Concluzii

Pentru a mari, se manifesta preferinta intensa pentru prezent, ponderea veniturilor viitoare este scazuta, in raport cu efortul financiar initial (Þ se urmaresc beneficii mai rapide, fiind promovate investitii cu valori si durate de punere in functiune mai reduse);

Pentru a mici, scade preferinta pentru prezent si ponderea veniturilor viitoare nu mai este neglijabila;

Se obisnuieste sa se considere a constant in timp.

5.6. Considerarea inflatiei in calculele de actualizare

Def. Inflatia este situatia dintr-o economie in care preturile cresc in timp.

Pentru corectarea factorului de actualizare tinand cont de inflatie, se introduce rata inflatiei i si factorul de actualizare devine:

(1 + a) (1 + i)

Obs. (1 + a) (1 + i) 1 + a + i

Relatia este cunoscuta sub numele de efectul Fisher (economist american).