Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


PIATA PRODUSELOR COSMETICE

Economie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Academia de Studii Economice



PIATA PRODUSELOR COSMETICE

Cuprins

Introducere

a) Aria pietei

b) Structura pietei

c) Capacitatea pietei

d) Dinamica pietei

e) Dezvoltarea pietei

f) Conjunctura pietei

g) Cererea si oferta

h) Preturile si tarifele

i) Importurile si exporturile

ISTORIA PRODUSELOR COSMETICE

Egiptul antic, 4000 i.e.n.: prima mentiune referitoare la produsele cosmetice. Femeile cu o anumita pozitie sociala aplicau pe fata o crema verde, din minereu de cupru, pentru a-si defini trasaturile. Foloseau uleiuri parfumate si isi pictau sprincenele cu o crema obtinuta din seu de oaie si plumb. Se pare ca foloseau parfumul pentru a acoperi mirosul machiajului facial. Culoarea rosie a rujului este, de fapt, data de carmin, rezultat din zdrobirea carapacelor unor anumite insecte. Produse cosmetice de uz extern folosite la modificarea sau imbunatatirea infatisarii pielii, parului, unghiilor, buzelor si a ochilor. Vopseaua de corp, utilizata ca ornament sau in cazul procesiunilor religioase, era des folosita de catre popoarele primitive. Uleiul, balsamul, pudra si vopseaua de par erau folosite si ele. Multe dintre aceste produse isi au originea in Asia, dar sunt consemnate pentru prima oara in Egipt. Orient, 1500 i.e.n.: in China si Japonia, faina de orez dadea culoare alba fetei. Genele si sprincenele erau smulse, dintii erau vopsiti in negru sau auriu, iar henna colora fata si parul. Cu alte cuvinte, adolescentii de atunci aratau exact ca cei din ziua de azi.

Roma, 100 e.n.: Platus scria: "O femeie fara culoare este ca mincarea fara sare". Desi o civilizatie inaintata, romanii isi dadeau cu unt pe obraji si isi faceau unghiile cu singe de oaie si le lustruiau cu seu de le la acelasi animal. Contributia lor speciala a fost moda bailor in namol, suplimentat cu excremente de crocodil, cu efecte nestiute inca. Barbatii se vopseau blond, pentru a parea mai tineri. Vopselele de par erau insa atit de caustice, incit duceau la chelire completa. Secolul XIV: cosmeticele erau vazute ca un adevarat pericol pentru sanatate, fiind considerate vinovate pentru blocarea circulatiei sangvine. În Anglia elisabethana, parul rosu era la moda. Femeile cu pozitie sociala inalta isi dadeau cu albus de ou pe fata, in timpul zilei, iar noaptea dormeau cu cotlete de vitel pe ochi, pentru a intineri tenul. Un dramaturg al epocii chiar a scris: "O femeie frumoasa este ca o. delicatesa".

Secolele XV-XVI: in Europa, cosmeticele erau folosite numai de catre aristocrati. Italia si Franta au devenit centrele industriei cosmetice. Franta a perfectionat arta parfumeriei, dar a condus si la crearea unei arme mortale: daca inlocuiai plumbul cu arsenic in pudra de fata, cel care o folosea murea in scurt timp.

Secolele XVII-XVIII: cosmeticele sunt folosite pe scara larga, exceptie facind doar clasa foarte saraca, fardul si rujul rosu erau folosite ca simbol al tineretii, averii si bunastarii. Cartile si retetele privind prepararea si aplicarea cosmeticelor erau la mare cautare. Acesta este momentul cind apar cosmeticienii profesionisti, iar retetele luxoase de cosmetica includeau si bai in vin sau lapte. Dupa ce a cunoscut un avint extraordinar in anul 1760, folosirea produselor de frumusete a incetat brusc in perioada Revolutiei Franceze.

a)Aria pietei

Cercetarea pietei produselor cosmetice se va face la nivel national ,in interiorul teritoriului Romaniei,pe baza variatiei indicatorilor economici ce caracterizeaza evolutia sa in anul 2007.

Piata produselor cosmetice se regaseste in toate regiunile tarii avand o pondere ridicata in mediul urban.,unde cererea este mult mai ridicata. Cunoasterea relatiei piata-spatiu prezinta o importanta deosebita pentru intreprinderile producatoare dar si pentru cele comerciale ; structurarea ofertei, logistica marfurilor,amploarea si dispersarea spatiilor de depozitare si a punctelor de desfacere ,organizarea vanzarilor,etc sunt direct legate de teritorialitatea pietei,de spatiul economico-geografic unde urmeaza a se intalni cererea si oferta.

Structura vanzarilor pe regiuni de dezvoltare

Regiunea Sud-Est
Prahova,Buzau,Braila,Tulcea,Constanta,Calarasi,Giurgiu,Dambovita,Ialomita,Bucuresti.
Regiunea Nord-Est Covasna,Vrancea,Galati,Bacau,Vaslui,Harghita,Neamt,Iasi,Botosani,Suceava.
Regiunea Centru-Vest
Timis,Hunedoara,Sibiu,Arad,Alba,Mures,Bihor,Cluj,Bistrita-Nasaud,Salaj,Satu-Mare,Maramures.
Regiunea Sud
Caras-Severin,Gorj,Valcea,Arges,Mehedinti,Dolj,Opt,Teleorman
Cea mai mare vanzare o au produsele publice, deoarece sunt destinate unei game mai largi de posibili clienti, apoi sunt urmate de catre produsele profesionale si apoi de produsele de lux, produse pe care nu si le poate permite oricine, ci numai anumite persoane pentru care imaginea lor este foarte importanta.

b)Structura pietei

Desi toate segmentele de produse de infrumusetare sunt extrem de competitive pe piata autohtona, producatorii au remarcat, pe baza studiilor de marketing, diferente notabile intre consumatorii din mediul urban si cei din mediul rural. Astfel, daca in orase consumatorii au preferinte din ce in ce mai sofisticate, in sate vanzarile de cosmetice merg mai prost. Orasenii, care acorda o importanta sporita modului in care arata, vor cumpara din ce in ce mai multe parfumuri, produse de ingrijire a pielii, farduri si produse de ingrijire pentru barbati. 'Cresterea puterii de cumparare si stilul de viata imbunatatit vor conduce la o sofisticare a consumatorilor si la preferinta acestora pentru produse de calitate ridicata, chiar mai scumpe.

Portofelele decise
11,6% din totalul cumparatorilor
adulti din mediul urban
1,115 mil. cumparatori

Ø     sunt oameni care stiu foarte bine ce vor, destul de rezervati, nu cumpara din impuls si nu sunt influentati de publicitate atunci cand iau deciziile de cumparare.

Ø     tineri - 52% au mai putin de 35 ani

Ø     mai probabil decat media sa fie barbati sau sa fie persoane necasatorite

Ø     mai probabil decat media sa aiba peste 100$ venit lunar personal sau peste 200$ venit lunar pe gospodarie

Ø     25% sunt fie patroni, manageri sau personal angajat cu studii superioare

Ø     mai probabil decat media sa detina carduri bancare, asigurare de viata, automobil, telefon mobil sau PC

Ø     23% acceseaza Internetul

Ø     au o viata activa - merg in baruri (76%), fast-fooduri (36%) sau restaurante (32%)

Portofelele influentabile
13,4% din totalul cumparatorilor
adulti din mediul urban
1,282 mil. cumparatori

Ø     curiozitatea le influenteaza orice actiune de cumparare

Ø     fie datorita ambalajelor fie datorita publicitatii cumparaturile sunt pentru ei motiv de experiente noi

Ø     atrasi de marcile cunoscute si de ce e la moda

Ø     63% au mai putin de 45 ani

Ø     mai probabil decat media sa fie casatoriti

Ø     76% traiesc in gospodarii in care mai exista inca una sau doua persoane

Ø     29% traiesc in Bucuresti

Ø     46% sunt personal angajat fara studii superioare

Ø     mai probabil decat media sa detina telefon mobil

Ø     mai putin probabil decat media sa detina carduri bancare sau PC, sa acceseze Internetul sau sa frecventeze barurile

Portofelele cheltuitoare
13,6% din totalul cumparatorilor
adulti din mediul urban
1,300 mil. cumparatori

Ø     absolut dependenti de cumparaturi

Ø     viziteaza magazinele de marca si cumpara fara sa se uite la pret; importanta calitatea si marca si nu pretul

Ø     le place ideea de a detine lucruri scumpe doar pentru ca sunt scumpe.

Ø     63% au sub 35 de ani

Ø     42% sunt necasatoriti

Ø     mai probabil decat media sa aiba peste 100$ venit lunar personal sau peste 200$ venit lunar pe gospodarie

Ø     28% sunt patroni, manageri sau angajati cu studii superioare

Ø     18% sunt studenti

Ø     mai probabil decat media sa fi mers in vacanta in strainatate, sa detina card bancar, cont bancar sau asigurare de viata

Ø     58% detin masina, 44% detin telefon mobil, 30% detin PC

Ø     30% acceseaza Internetul

Ø     de 2 ori mai probabil decat media sa mearga la cinema sau in restaurante

Portofelele binevoitoare
27,8% din totalul cumparatorilor
adulti din mediul urban
2,666 mil. cumparatori

Ø     acorda sanse egale tuturor marcilor de pe piata

Ø     le plac reducerile dar nu isi fac un scop din a cumpara cele mai ieftine produse

Ø     nu sunt foarte preocupati de cumparaturi

Ø     sunt influentati de publicitate, dar nu sunt impulsivi in deciziile de cumparare

Ø     mai probabil decat media sa fie barbati

Ø     uniform distribuiti in toate grupele de varsta

Ø     mai probabil sa locuiasca in gospodarii de 4-5 persoane

Ø     27% traiesc in Bucuresti

Ø     mai putin probabil decat media sa aiba studii superioare

Ø     mai putin probabil decat media sa fi mers undeva in vacanta in ultimele 12 luni

Ø     mai putin probabil decat media sa detina conturi bancare, carduri bancare, masina, telefon mobil, PC

Ø     mai putin probabil decat media sa acceseze Internetul sau sa frecventeze baruri, fast-food-uri sau restaurante

Portofelele traditionaliste
22,3% din totalul cumparatorilor
adulti din mediul urban
2,135 mil. cumparatori

Ø     sunt destul de economi, dar le plac cumparaturile

Ø     cauta marcile de traditie, cunoscute, care le confera siguranta care este vitala pentru ei atunci cand decid ce sa cumpere.

Ø     mai probabil decat media sa fie femei

Ø     75% au peste 35 de ani

Ø     mai probabil decat media sa fie casatoriti

Ø     mai probabil decat media sa locuiasca in orase mici (sub 50.000 loc.)

Ø     mai probabil decat media sa nu lucreze (30% sunt pensionari, 4% sunt casnice)

Ø     mai putin probabil decat media sa fi mers in vacante sau sa detina carduri bancare, telefon mobil sau PC

Ø     mai probabil decat media sa detina cont bancar, asigurare de viata sau masina

Ø     mai putin probabil decat media sa acceseze Internetul sau sa iasa la cinema, in baruri, fast-food-uri sau restaurante

Portofelele constranse
11,3% din totalul cumparatorilor
adulti din mediul urban
1,083 mil. cumparatori

Ø     deciziile de cumparare le iau in cele mai multe cazuri pe baza pretului

Ø     nu le plac cumparaturile, nu sunt influentati de publicitate si cheltuie cea mai mare parte a propriilor venituri pe alimente

Ø     sunt atasati de produsele traditionale si de marcile romanesti

Ø     72% au peste 45 ani

Ø     de 2 ori mai probabil decat media sa aiba peste 65 ani

Ø     27% sunt divortati sau vaduvi

Ø     mai probabil decat media sa traiasca singuri in gospodarie

Ø     85% au sub 100$ venit lunar personal

Ø     49% nu au studii liceale

Ø     51% sunt pensionari (de 2 ori mai probabil decat media)

Ø     mai putin probabil decat media sa fi mers in vacante, sa detina cont bancar, asigurare de viata, masina, carduri bancare, telefon mobil sau PC

62% din vizitatori au sub 35 de ani

de aproape 2 ori mai probabil decat non-vizitatorii sa aiba intre 18-24 ani

 


Ce cumpara?


Cosmeticele pentru barbati au un ritm de crestere tot mare si peste cele dedicate femeilor, iar companiile incep sa se adreseze din ce in ce mai mult acestui segment.'

Produsele cosmetice sunt destinate intregii familii nu numai persoanelor fizice.

Sunt utilizate in special de catre femei cu varste intre 15-49 de ani .In ceea ce priveste situatia de consum pe sexe ,70% dintre femei fata de 30% dintre barbati

folosesc produse cosmetice.De asemenea ,nivelul de utilizare a produselor cosmetice nu depinde de venituri ,fiind folosite atat de persone cu venituri foarte ridicate ,cat si de persone cu venituri medii sau scazute.

Sursa : Institutul National de Statistica Romania

Total potentiali consumatori de sex feminin cu varsta intre 15-49 : 5.613.959

Total consumatori efectivi de sex feminin cu varsta intre 15-49: aproximativ 4.750.291

Numarul de consumatori/utilizatori potentiali la nivelul anului 2005(de ambele sexe) : 12.320.415

Numarul de consumatori/utilizatori efectivi la nivelul anului 2005(de ambele sexe) : 9.581.000

Volumul tranzactiilor produsului la nivelul anului 2005 : 230-250 milioane

Marca este unul din cei mai importanti factori de influenta ai comportamentului de cumparare, mai ales in randul tinerilor, care au cunostinte mai bogate despre marcile renumite, dar si despre tendintele modei. În consecinta, consumatorii tineri sunt si mai exigenti si doresc ca marcile lor preferate sau companiile producatoare a acestora sa fie mult mai prezente in viata

lor, mai ales prin publicitate neconventionala: direct mailing, oferte speciale, reduceri de preturi, evenimente promotionale, etc.

Repartizarea consumatorilor de sex feminin pe medii

Frecventa utilizarii produselor cosmetice :zilnic.

In ceea ce priveste locul de comercializare al produselor cosmetice acestea sunt achizitionate din supermarket,hipermarket(Carrefour,Cora),farmacii si magazine specializate(Sephora,Beauty Shop).Cele mai des utilizate produse cosmetice sunt parfumurile,fardurile ,cremele de corp,deodorantele.

c) Capacitatea pietei

Examinata global sau in structura detaliata pe segmente, pe o larga arie teritoriala sau pe zone mai restranse ale acesteia,piata trebuie adusa,in ultima analiza,la o forma cantitativa de exprimare,care sa serveasca intreprinderii drept elemente de referinta pentru dimensionarea propriei activitati. Este necesar,cu alte cuvinte,sa fie evaluate capacitetea pietei,in limitele careia urmeaza a se desfasura activitatile de markting.Volumul tranzactiilor de piata(vanzarilor) reprezinta modalitatea la care se recurge cel mai frecvent pentru exprimarea capacitatii pietei.

Acest indicator,reflectand rezultataul cererii si ofertei,cuantifica dimensiunile pietei efective (reale).

Capacitatea pietei poate fi apreciata,de asemenea,dupa numarul de consumatori (utilizatori) ai produsului.In acest caz,se poate avea in vedere efectivul de consumatori (clienti) la un anumit moment sau efectivul mediu al unei perioade.

Numarul de consumatori potentiali la nivelul anului 2007 a fost de 14,14 mil., insa numarul efectiv a fost de 10,9 mil .Volumul tranzactiilor (vanzarilor) produselor cosmetice la nivelul anului 2007 a fost de 432,5 mil ^.

d)Dinamica pietei

Denumirea

Volumul vanzarilor (mil ^)

Volumul vanzarilor

(mil RON)

Curs schimb mediu(RON/

Ritmul mediu de variatie al pietei produselor cosmetice in intervalul 2004-2007 a fost de 36,08% ceea ce evidentiaza faptul ca tendinta de evolutie inregistreaza o crestere puternica prin prisma nivelului vanzarilor produsului in perioada analizata.

e) Dezvoltarea pietei

Datorita cresterii numarului de consumatori din anul 2004 in anul 2007 si al dezvoltarii si specializarii productiei pe piata produselor cosmetice ,observam ca aceasta inregistreaza o modificare mixta (cresterea numarului de consumatori impreuna cu cresterea consumului) care exprima piata potentiala existenta la nivelul anului 2007.

Piata produselor pentru ingrijirea pielii este foarte diversa. Ea este constituita din produse pentru ingrijirea fetei, a buzelor, corpului, mainilor, produse solare, preparate pentru manichiura-pedichiura . intr-o varietate greu de imaginat in urma cu cativa ani. Destinatia acestei categorii de cosmetice este aceea de a intretine sau de a corecta. Chiar daca se mai numesc si produse de tratament cosmetic, nu au nici o legatura cu familia terapeuticelor. O mare parte din produsele de ingrijire isi gaseste aplicatii in refacerea sau mentinerea echilibrului pielii.

Piata produselor de ingrijire corporala este impartita in trei segmente:creme ,lotiuni si geluri, ponderea cea mai mare fiind reprezentata de creme.

Cremele pentru fata, la randul lor, se impart in creme pentru curatare si creme pentru ingrijire. Mai exista creme pentru maini si unghii, precum si produse pentru corp sub forma de lapte de corp, lotiuni sau spray. Pe fiecare categorie de produse concurenta este mai acerba sau nu, in functie de cerere, potential, publicitate etc. Campul de bataie este piata produselor pentru ingrijirea fetei, unde isi desfasoara fortele producatorii internationali si cei autohtoni si unii si ceilalti cu traditie, notorietate si produse care promit un ten fara riduri, mai luminos, mai stralucitor. Asadar, segmentul anti-imbatranire (anti ageing) reprezinta valoarea sigura a acestei familii de produse. Cu toate acestea, piata romaneasca a produselor pentru ingrijirea fetei a cunoscut o scadere in prima jumatate a anului 2001 fata de aceeasi perioada a anului 2000 (Sursa Beiersdorf), una din cauze fiind puterea de cumparare a consumatorilor.Odata cu cresterea nivelului de trai si constientizarea beneficiilor aduse de o piele ingrijita, cererea de produse cosmetice din aceasta categorie a crescut semnificativ in toate tarile in curs de dezvoltare. În 2003, productia de ingrijire faciala a fost de doua ori mai importanta decat cea a ingrijirii corporale, insa profilul adoptat de tendinta reprezentand cele doua segmente este, in general, acelasi de la an la an. Liderul mondial in domeniul productiei de cosmetice de acest tip il reprezinta industria franceza. Franta exporta masiv catre toate statele cu o rata de acoperire de 800%. În termeni de import, partenerii importanti ii constituie Statele Unite si Germania, care asigura 40% din fluxul de intrari pentru Franta. Principalele tari importatoare de produse de ingrijire franceze sunt prezentati in figura 1.4.

Dezvoltarea continua a pietei de produse cosmetice, mai ales pe segmentul de produse de ingrijire faciala si corporala, pune la dispozitia consumatorilor sute de produse cu diferite destinatii. Producatorii de cosmetice lanseaza deja game complete de tratament pentru ten, care contin de la emulsiile demachiante pana la mastile de intretinere. Dilema apare in momentul alegerii produselor care sa rezolve precis nevoia unui ten sau altul. Pe de alta parte, packing-ul este esential mai ales in directia usurarii si a optimizarii de utilizare a produsului in randul consumatorilor. Pornind de la acest deziderat, se incearca tot mai pregnant diversificarea pietei cu produse ambalate in flacoane cu pompa, produse in doza unica, servetele impregnate cu demachiante etc. Publicitatea joaca un rol primordial in promovarea unui produs de acest gen, asigurandu-i succesul pe piata. Inovatia permanenta si reinnoirea gamelor sunt strategii sustinute de catre producatori, cu scopul de a castiga cat mai mare parte din piata. Cercetarea-dezvoltarea este de o importanta covarsitoare in acest domeniu .

f)Conjunctura pietei

Fluctuatiile inregistrate de cerere si oferta intr-o anumita perioada de timp,tendintele de ansamblu exprimate de raportul dintre ele si efectele pe care le genereaza,formeaza conjunctura pietei.Evaluarea conjuncturii pietei intr-o anumita perioada se realizeaza prin utilizarea unui numar variat de indicatori.Dintre acestia am selectat cei mai importanti indicatori de natura economica:PIB,volumul cifrei de afaceri penru comertul cu amanuntul,rata inflatiei,rata somajului,cursul mediu de schimb euro.

a.    PIB

Fata de anul 2006,Produsul intern brut(PIB) a cunoscut o crestere de 6%(fata de 5,7% cea previzionata) fata de anul precedent (in termeni reali) atingand valoarea de 404.708,8 mil.RON(121,3 mld.^).Cresterea este datorata in principal cresterii consumului populatiei si celui public,nu intr-o masura prea mare investitiilor interne si externe.

Cresterea economica din perioada 2005-2007

b.    Cifra de afaceri pentru comertul en-detail

In anul 2007,comparativ cu anul precedent,volumul cifrei de afaceri pentru comertul cu amanuntul(en-detail)(cu exceptia comertului cu autivehicule si motociclete), a inregistrat o crestere 17,8%,sustinuta in principal de vanzarea de produse alimentare,bauturi si tutun(27,8%).Produsele cosmetice nu au avut o contributie majora in cresterea comertului insa evolutia pietei produselor cosmetice ar parea sa isi pastreze ascensiunea.

dec

ian

feb

mar

apr

mai

iun

iul

aug

sept

oct

nov

dec

Comertul cu amanuntul

c.     Rata inflatiei

Rata inflatiei in 2007 a fost de 6,57%,desi tinta BNR a fost de 4% pentru anul 2007 cu o variatie de 1%,afectand astfel atat activitatea economica a investitorilor cat si veniturile consumatorilor in sens negativ.Daca luam insa in calcul nivelul mediu de variatie a inflatiei 34%,aflam ca rata inflatiei a fost de 4,87% in 2006 fata de 6.57% in 2007.

Corelata cu dinamica PIB-ului,adica cresterea economica,rata inflatiei s-a modificat intr-o masura mai mare decat PIB-ul,umbrind astfel efectul cresterii economice.

  1. Rata somajului

Total

Masculin

Feminin

Urban

Rural

Mii persoane

Populatia activa

Populatia ocupata

Someri

Populatia inactiva

Rata de activitate

Procente

Rata de ocupare

Rata somajului

Participarea populatiei la forta de munca,pe sexe si medii in 2007

Rata somajului in 2007 a fost de 6% ceea ce inseamna ca 6% din populatia activa disponibila(cu capacitate de munca si care doreste sa munceasca) nu are loc de munca.Astfel,nivelul somajului este destul de redus comparativ cu alte tari(nivelul este scazut datorita investitiilor realizate in anul 2007 o data cu deschiderea uno filiale ale unor firme multinationale precum si migratiei internationale a fortei de munca).

  1. Cursul de schimb euro

Conform graficului putem sesiza o crestere anuala a cursului de schimb euro pana la 3,6RON/^ in 2007 ceea ce presupune o depreciere a monedei nationale in raport cu euro si o scadere anuala a cursului valutar a dolarului pana la 2,4 RON/$ ceea ce conduce la o apreciere a monedei nationale in raport cu dolarul.

Evaluarea conjuncturii pietei :

Denumire indicator

PIB

X

Dinamica vanzarilor cu amanuntul

X

Rata inflatiei

X

Rata somajului

X

Dinamica euro/RON

X

Unde: -2 este "foarte nefavorabil"

-1 este "nefavorabil"

0 este "indiferent"

+1 este "favorabil"

+2 este "foarte favorabil"

Scorul mediu corespunzator conjuncturii pietei este:(1+1+1+1-1)/5=3/5=0,6

Analizand indicatorii de mai sus reiese faptul ca piata produselor cosmetice are o conjunctura favoabila. Rata somajului fiind favorabila rezulta ca aceasta piata este intr-o continua dezvoltare oferind populatiei in permanenta noi locuri de munca pentru realizarea produselor necesare satisfacerii cererii consumatorilor.Nivelul ratei inflatiei exprima diferente notabile de la o tara la alta, oglindind procesele economice care au loc in aceste tari In ultimul timp Romania a inregistrat o scadere a ratei inflatiei ceea ce ofera o conjunctura favorabila pietei cosmeticelor. Fluctuatiile mari ale cursului de schimb oglindesc anumite stari de incertitudine,de neliniste din cadrul pietei marfurilor cosmetice ,in timp ce stabilitatea relativa a cursurilor de schimb semnifica o stare economica relativ normala.

g)Cererea si oferta

În ultimul deceniu s-a produs, pe plan mondial, o diversitate de bunuri cu uz cosmetic. Accesul consumatorilor zi de zi la cosmetice depinde de mecanismele prin care se formeaza sortimentul industrial (al producatorilor), completat cu un sortiment adecvat provenit din import si prin care se constitue sortimentul comercial la nivelul grosistilor si detailistilor.

În Romania, pana nu demult, consumul produselor cosmetice se facea in cea mai mare parte din randul marfurilor provenite din import, din cauza numarului limitat de intreprinderi producatoare autohtone.S-au infiintat in ultima perioada si la noi atat companii producatoare de articole cosmetice finite, cat si de materii prime auxiliare. Toate acestea, prin calitate si prin pret acceptabil, incep sa faca o concurenta vadita produselor cosmetice considerate importante.

Volumul cererii pentru produs :

Numarul consumatorilor potentiali=14,14 mil

Intensitatea consumului=66.92 RON/consumator

Pretul mediu la unitatile de produs=39.19

Vc=Ic *N=14,14*66.92=946.25

Unde: Vc-volumul cererii;

Ic -intensitatea medie a consumului;

N-numarul consumatorilor potentiali;

Volumul ofertei:

Farmec produce 15 mil de bucati anual

L'Oreal a crescut productia cu 20%

Body Shop a crescut productia cu 15%

Avon a crescut productia cu 18%

Oriflame a crescut productia cu 10 %

Elmiplant a crescut productia cu 10%

Gerocossen a crescut productia cu 5%

Nr

Producatori cosmetice

Denumire

Cifra de afaceri 2007(mil. euro)

Cota de piata procentuala(%)

Procter&Gamble

Unilever

Henkel Romania

Avon Cosmetics Romania

Sarantis Romania

Total

h)Preturile si tarifele

Indici preturi de consum pentru articole de igiena si cosmetice(anul precedent=100):

Anul

Indicele de pret

2006

Sursa : Institutul National de Statistica al Romaniei

Denumire produs

Pret minim(RON)

Pret mediu(RON)

Pret maxim(RON)

1.crema de maini

2.crema de fata

3.parfum

4.cosmetice decorative(ruj,rimel,luciu de buze,fond de ten)

5.produse pentru par(sampon,balsam,masca)

6.vopsea par

7.produse de curatare a fetei(demachiant,lotiune tonica)

8.produse de igiena corporala(sapun,gel de dus)

9.produse antirid si anticelulita

10.produse pentru coafat(spuma,ceara,gel,fixativ)

Dinamica pretului mediu de vanzare al produselor in perioada 2004-2007:

R=

-pretul mediu in anul 2007

-pretul mediu in 2004

R=

Denumirea

Produse cosmetice

(pretul mediu)

Total 2004

Total 2005

Total 2006

Total 2007

i)Import-export

Exporturile de produse cosmetice romanesti s-au majorat in anul 2007, reprezentand sub 5%,restul fiind asigurat din import.. Se preconzeaza ca piata romaneasca a produselor cosmetice se va dezvolta accelerat pana in 2010. Producatorii estimeaza ca vor vinde parfumuri, deodorante, sampoane, farduri de circa 1 miliard de euro in 2010.
Pe piata romaneasca sunt prezenti toti competitorii internationali majori, carora li se adauga firmele locale (cu o cota de 20%) si cativa producatori regionali. Printre firmele romanesti se numara: Farmec Cluj-Napoca (care isi propune sa devina unul dintre cei mai mari producatori din sud-estul Europei), Geroaslan, Elmiplant, Genmar Cosmetics (Herbagen), Gerocossen. In ceea ce priveste importurile, concurenta este reprezentata de Oriflame, Avon si L'Oreal. Liderul pietei de parfumuri importate in Romana este Coty.

Compania Farmec Cluj, cel mai mare producator local de pe piata cosmeticelor, estimeaza ca vanzarile pe piata internationala vor ajunge anul acesta la aproape 2,4 mil. euro, mai mare cu 10% fata de anul anterior.
In prezent, exportul reprezinta 10% din veniturile companiei, adica aproape 2,15 mil. euro.

Per total, piata cosmeticelor vandute in Romania este estimata la 200-250 de milioane de euro.

Multe dintre fabricile romanesti de cosmetice au devenit exportatoare in:

Uniunea Europeana

Republica Moldova

Canada

SUA

Japonia

Dinamica importurilor de produse cosmetice in perioada 2004-2007:

R=

Yn-valoarea importurilor in anul 2007

Y1-valoarea importurilor in anul 2004

n-numarul de ani pe care s-a efectuat analiza

R=(1.4245-1)*100=42.45%

Dinamica exporturilor de produse cosmetice in perioada 2004-2007:

R=

Yn-valoarea exporturilor in anul 2007

Y1-valoarea exporturilor in anul 2004

n-numarul de ani pe care s-a efectuat analiza

R=(1.42-1)*100=42%

ANUL

IMPORTURI(mil^)

EXPORTURI(mil^)

Principalele piete de import,respectiv export sunt prezentate in tabelul de mai jos:

2007

Importuri(mil^)

Exportuei(mil^)

Franta

Republica Moldova

SUA

Canada

Anglia

Spania

Germania

Japonia

Israel

Grecia

Surse de informatii si recomandari generale:

-www.dailybusiness.ro

-www.insse.ro

-Ziarul Financiar

-Adevarul Economic

-Saptamana Financiara

- Reviste: Look

Joy

Glamour



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 6884
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved