TEORIA VENITULUI NATIONAL

1. Consumul si economiile

Consum = partea din venitul disponibil utilizata de menaje pentru achizitionarea de bunuri de folosinta curenta si / sau indelungata si / sau servicii.

Relatia dintre consum si venit: → doua teorii:

teoria venitului disponibil - teoria "fiului risipitor"; (J.M. Keynes)

teoria venitului permanent - ciclului de viata; (M. Friedman, Modigliani)

Alti factori de influenta ai consumului:

averea

anticiparile privind modificarile de pret;

fiscalitatea

rata dobanzii (consumatori creditori versuri consumatori debitori) → un individ va consuma cu atat mai putin din venit cu cat gradul sa de indatorare este mai mare.

Relatia consum - economii - venit disponibil

venitul disponibil curent ramane totusi cea mai importanta variabila de care depinde consumul;

, unde C - consumul, C₀ - consumul autonom; Y_d - venitul disponibil;     - inclinatia marginala spre consum.

Presupunem ca venitul disponibil se utilizeaza integral pentru consum si economii → , unde S - economiile; - inclinatia marginala spre economii.

Investitiile

sunt o componenta a PIB formata din: 1) formarea bruta de capital fix; 2) modificarea stocurilor de capital circulant; 3) cheltuielile cu achizitionarea de locuinte noi.

Factorii care influenteaza decizia de a investi:

se decide realizarea unei investitii doar daca se anticipeaza ca productia suplimentara obtinuta va aduce un venit mai mare decat cheltuiala ocazionata de investitie.

Factorii care stau la baza deciziei de a investi:

asteptarile investitorului;

costul investitiei;

venitul investitiei.

Asteptarile investitorului: profitul sperat trebuie sa fie proportional cu riscul asumat.

Costul si venitul investitiei: profitul este maxim cand Vmg = Cmg → venitul marginal al capitalului este egal cu costul marginal al capitalului.

Venitul marginal al capitalului = venitul suplimentar generat de cresterea cu o unitate a stocului de capital, adica produsul marginal valoric al capitalului:     .

Costul marginal al capitalului = costul ultimei unitati de capital achizitionate = valoarea capitalului + costul de oportunitate + costul de instalare

→ CmgK = 1 + i

Deci, profitul maxim va fi cand WmgK = 1 + i

In costurile de instalare includem: pierderi de productie determinate de montarea noilor echipamente, cheltuieli de formare profesionala; etc. → existenta costurilor de instalare face ca fiecare investitie noua sa coste mai mult decat cea deja instalata → Pentru ca investitia sa aiba loc, produsul marginal valoric al capitalului sa fie mai mare decat costul marginal al capitalului.

Raportul = coeficientul Tobin.

Produsul marginal actualizat = valoarea prezenta a productivitatii marginale estimata a se obtine in viitor ca urmare a investitiei prezente.

Curba cererii de investitii:

rata dobanzii → curba cererii de investitii reprezinta o relatie inversa intre investitii si rata dobanzii;

progresul tehnologic;

fiscalitatea;

cresterea PIB;

asteptarile investitorilor.

3. Echilibrul venitului national

3.1. Cazul unei economii fara sector guvernamental si fara relatii cu exteriorul

Y = C + I Þ cheltuielile agregate includ numai consumul si investitiile

oferta la nivelul economiei nationale se transforma integral in venituri utilizate de menaje pentru consum si economii Þ Y = C + S = C + I;

Cheltuielile agregate:

cheltuieli planificate;

cheltuieli efective.

Echilibrul keynesian: cheltuielile agregate = oferta globala = venitul national.

Consideram cheltuielile globale ca fiind constante

productia efectiva = cheltuielile agregate plus ajustarile involuntare ale stocurilor;

la echilibru, variatia involuntara a stocurilor este nula, cheltuielile planificate = cheltuielile efective.

C = C₀ + c'Y

I₀ - investitiile autonome in raport cu venitul Þ CG = C₀ + c'Y + I₀ = C₀ + c'Y + S

orice modificare a investitiilor autonome Þ modificarea cheltuielilor agregate Þ modificarea venitului de echilibru;

relatia intre multiplicatorul investitiilor     si inclinatia marginala spre consum : cresterea venitului va fi mai mare cu cat inclinatia marginala spre economii va fi mai mica si deci inclinatia marginala spre consum va fi mai mare Þ cresterea economiilor Þ diminuarea consumului Þ diminuarea venitului: PARADOXUL ECONOMISIRII

o crestere a economiilor cu o marime Δ Þ scaderea venitului de la Y₁ la Y₂;

daca investitiile nu ar fi fost constante, ci dependente de venit Þ cresterea economiilor ar fi determinat si reducerea investitiilor Þ o reducere si mai mare a venitului;

cand societatea doreste sa economiseasca mai mult, efectul poate fi o reducere a investitiilor si venitului dupa principiul multiplicatorului.

3. Cazul unei economii cu sector guvernamental si fara relatii cu exteriorul

- statul intervine intr-o economie pe doua cai:

percepe taxe;

este consumator de bunuri si servicii.

- CG = C + I₀ + G;

- in cazul in care cheltuielile statului sunt autonome in raport cu venitul, echilibrul keynesian este reprezentat grafic astfel:

- consumul este o functie de venitul disponibil Y_d; acest venit disponibil este diferenta dintre venitul anterior si valoarea taxelor Þ Y_d = Y - T Þ C = C₀ + c'Y_d = C₀ + c'(Y - T) = C₀ + c'Y -c'T Þ la echilibru Y = C + I₀ + G Þ Y = C₀ + c'Y - c'T + I₀ + G Þ

- multiplicatorul cheltuielilor publice este:

- efectul reducerii taxelor asupra venitului national este surprins prin:

Þ orice reducere a taxelor atrage dupa sine o majorare a venitului, insa venitul creste mai repede daca cresc cheltuielile publice decat daca se reduc taxele.

3.3. Cazul intr-o economie cu sector guvernamental si cu relatii cu exteriorul

- cand o economie are relatii cu exteriorul, se poate consuma in tara ceea ce se produce plus importurile mai putin exporturile;

- exportul net = X - M = diferenta dintre valoarea exporturilor si valoarea importurilor Þ CG = C + I + G + X - M ;

- unul dintre factorii care influenteaza exportul si importul este cursul de schimb.

- echilibrul in relatiile economice externe presupune o balanta comerciala echilibrata Þ X = M

- inclinatia marginala spre import (IMI): cu cat creste importul la cresterea cu o unitate a venitului; multiplicatorul intr-o economie deschisa se va calcula astfel:, deoarece intr-o economie deschisa ceea ce se sustrage consumului pe piata interna este suma dintre economii si importuri.