CALITATI NAUTICE SI EVOLUTIVE

CALITATI NAUTICE SI EVOLUTIVE

Insusirile navei, specifice plutirii pe apa, determinate de legatura acesteia cu factorii din mediul inconjurator se numesc calitati nautice.

Aceste calitati cuprind flotabilitatea, stabilitatea, nescufundabilitatea si soliditatea.

Proprietatea navei de a pluti la un anumit pescaj, determinat de cantitatea de marfa existenta la bord, este flotabilitatea. Pentru ca o nava sa pluteasca in stare de echilibru este necesar ca greutatea apei dezlocuite de nava sa fie egala cu greutatea navei. Aceasta conditie se exprima prin ecuatia flotabilitatii: D = P = yV, unde avem D - greutatea apei dezlocuite, care este echivalentul deplasamentului, V - volumul carenei si y - greutatea specifica a apei exprimata in tf/m³.

Fiecare nava este construita in asa fel incat greutatea navei incarcate sa fie mai mica decat deplasamentul ei maxim. Astfel, de la ultima linie de plutire si pana la ultima punte etansa, principala, mai ramane un volum din corpul navei care se numeste rezerva de flotabilitate. Aceasta este direct proportionala cu bordul liber si este destinata asigurarii plutirii navei in cazul inundarii unor compartimente.

A doua calitate nautica a navei o constituie stabilitatea, capacitatea navei de a revenii la pozitia initiala de echilibru.

Nava se poate inclina intr-un bord sau altul sub influenta fortei valurilor, vanturilor sau fortei centrifuge in timpul giratiei. Inclinarea ei in jurul axei longitudinale se numeste inclinare transversala sau bandare, miscarea oscilatorie care apare numindu-se ruliu. Stabilitatea transversala este proprietatea navei de a reveni din pozitia bandata la pozitia initiala, iar daca nava ramane inclinata se foloseste termenul canarisita. Daca am vazut inclinarea in jurul axei longitudinale, inclinarea in jurul axei transversale se numeste inclinare longitudinala sau diferenta de asieta si miscarea oscilatorie care apare se numeste tangaj. Si in acest caz exista o proprietate a navei de a reveni la asieta dreapta, numita stabilitate longitudinala. In cazul asietei drepte, pescajele prova si pupa sunt egale si apar doua situatii: in care pescajul prova este mai mare si avem nava aprovata si cand pescajul pupa este mai mare si avem nava apupata.

O alta calitate nautica a navei, legata de cea anterioara este nescufundabilitatea, care este capacitatea navei de a pluti si de a-si mentine stabilitatea cand unul sau mai multe din compartimentele ei au fost inundate ca urmare a unor avarii.

Nescufundabilitatea poate fi privita din punctul de vedere al stabilitatii si al flotabilitatii si cel al gasirii posibilitatilor de mentinere si refacere a stabilitatii si flotabilitatii navei avariate.

Toate documentele navelor trebuie sa aiba inscrise date referitoare la calitatile nautice. Soliditatea ocupa si ea un loc intre acestea, fiind capacitatea navei de a nu se deforma si de a-si pastra etanseitatea atunci cand asupra ei actioneaza forte exterioare.

Cunoasterea tuturor calitatilor nautice ale navelor de catre navigatori este de mare importanta in vederea asigurarii sigurantei si mentinerii in stare de plutire. Calitatile evolutive vin sa completeze caracteristicile navei prin viteza, inertie, giratie si stabilitate de drum.

Aceste calitati permit navei sa se deplaseze pe mare in directia si cu viteza dorita.

A)    Dupa cum se stie viteza reprezinta distanta parcursa in unitatea de timp. La nave aceasta este exprimata in noduri (Nd), care arata milele parcurse de nava intr-o ora. Viteza poate fi de mai multe feluri in functie de rotatiile motorului si a consumului de combustibil:

a)     Viteza economica este viteza care o atinge motorul cu un consum minim de combustibil.

b)     Viteza maxima este viteza care poate fi dezvoltata folosindu-se motoarele la capacitate maxima.

c)      Viteza minima este viteza la care este posibila guvernarea navei cu toate ca este cea mai mica.

d)     Toata viteza, conform telegrafului, este viteza atinsa cu motoarele functionand la parametrii normali.

Viteza aceasta mai poate fi adaptata in functie de actiunea navei, adica viteza de manevra cu numarul de rotatii redus, sau viteza de croaziera cu turatie normala. Aceasta viteza de manevra, dupa cum arata si numele ei, este folosita la manevre si treceri pe canale, stramtori.

B)    O alta calitate a navei este inertia care reprezinta capacitatea navei de

a-si continua deplasarea prin apa dupa schimbarea regimului de mers al navei prin stopare sau mers inapoi. Caracteristicile inertiei sunt distanta parcursa si timpul in care s-a parcurs aceasta distanta.

Acestea se pot determina in situatia in care stim momentul stoparii masinilor si momentul opririi definitive a navei si daca avem momentul schimbarii directiei de mers, urmand sa determinam distanta si timpul necesar opririi din acel moment.

C)    Giratia navei este capacitatea acesteia de a-si modifica directia de deplasare sub actiunea carmei, elicei sau sub actiunea combinata a acestora.

Miscarea rezultata este o miscare giratorie descrisa de centrul de greutate al navei care isi schimba directia de deplasare cand este actionata carma si pana la incetarea actionarii carmei. Aceasta miscare se face pe o curba de giratie, dar in conditii de calm plat, fara valuri, vant sau curenti, ea trebuie sa arate ca si in desen.

Elementele curbei de giratie sunt:

a)     diametrul giratiei D_g care este distanta masurata intre drumul initial si axul longitudinal al navei dupa intoarcerea cu 180⁰;

b)     diametrul cercului de giratie D;

c)      unghiul navei de deriva care este unghiul format de directia axului longitudinal al navei cu tangenta la curba de giratie in centrul de greutate al navei;

d)     durata giratiei este timpul necesar navei pentru o intoarcere cu 180⁰.

Toate aceste elemente de giratie sunt importante in ceea ce priveste folosirea lor la cautarea si salvarea pe mare si la executarea diferitelor manevre, din care, cele mai importante sunt cele de evitare.

Proprietatea navei de a-si mentine directia de deplasare atunci cand carma este in axul longitudinal al navei, se numeste stabilitate de drum. Aceasta calitate este opusa giratiei navei deoarece o nava cu stabilitate buna de drum, gireaza mai greu si invers. Stabilitatea este influentata de directia curentului si a vantului raportate la directia de deplasare a navei. Astfel, daca nava cu carma in axul longitudinal al navei tinde sa vina cu prova in vant, se spune ca este ardenta, iar nava care tinde sa vina cu pupa in vant, se numeste nava moale. Daca apare o abatere a navei de la drum prin salturi bruste, pozitia carmei neavand importanta, avem de a face cu o nava ambardee.