Functiile sistemului portuar

Functiile sistemului portuar

Unitate operativa complexa, portul cuprinde mai multe compartimente de activitate, astfel[1]: pilotajul, remorcajul, postul de radio pentru semnalizare-informare-alarmare, acvatoriul si frontul de acostare, cheurile cu danele de operare, magaziile de marfuri si platformele de depozitare, mijloacele de transport si de manipulare, liniile de cale ferata si serviciile autoritatilor portuare si inspectia vamala.

In operatiile de transbordare a marfurilor aceste compartimente coopereaza intre ele si nivelul de organizare al unuia se repercuteaza asupra eficientei celorlalte. Asadar, un port este un sistem operational complex format din mai multe sisteme si subsisteme si anume[2]:

A. la intrarea in port,

B. pentru operarea navei la dana,

C. pentru protectia, integritatea marfurilor si operativitate.

A. La intrarea in port, conform figurii 6.1.:

. sistemul de asigurare a navigatiei, este format din geamanduri, balize, aliniamente, faruri dispuse in pozitii convenabile si a caror absenta ar periclita siguranta navei, incarcaturii si echipajului;

. locul de ancoraj sigur, in care navele asteapta randul la dana de operare cand portul este aglomerat, cand nava este retinuta in carantina sau pentru formalitati;

. sistemul de pilotaj, care in majoritatea porturilor este nu numai necesar dar si obligatoriu. in unele cazuri pot exista doua sisteme de pilotaj, unul pentru pasa, canalul de acces si trecerea peste bara, iar celalalt pentru manevrele portuare;

. sistemul de dragaj, pentru controlul si intretinerea adancimilor pe caile de acces si in bazinele de manevra, la danele de operare, care sa permita accesul in siguranta a navelor;

. remorcherele, pentru manevra navelor in port.

Figura 6.1 Subsisteme ale sistemului operational complex la intrarea in port

B. Pentru operarea navei la dana, conform figurii 6.2 :

. sistemul cheurilor frontului de operare, format din dane amenajate si dotate cu cele mai moderne instalatii de transbordare.

. sistemul de dane specializate, destinat operarii petrolierelor, mineralierelor, vrachierelor, cargourilor cu marfuri perisabile, nave frigorifice sau pentru marfuri congelate, nave cu marfuri periculoase, nave de pasageri, nave portcontainere si ro-ro. multe porturi moderne detin bazine pentru operarea barjelor (containere plutitoare) care trebuie remorcate pe apele interioare navigabile, folosind sistemul "din poarta in poarta" (door to door) fara transbordare.

. sistemul legaturilor de nave, la prima vedere, minor, dar in lipsa caruia in ansamblul activitatilor desfasurate s-ar efectua mari intarzieri navelor la acostare si plecare, imobilizand in acelasi timp danele si echipele de lucru;

. sistemul utilajelor si mijloacelor de transport portuar, care consta din autostivuitoare cu furca, remorci cu tractoare, trailere, macarale portainer de capacitate mare pentru manipularea containerelor sau a greutatilor mari. indiferent de natura sau tipul mijloacelor utilizate, trebuie sa se asigure un sistem eficient mai ales in cazul cand marfurile urmeaza a fi deplasate de pe platforme sau din depozite catre dana de operare;

. sistemul muncitorilor portuari (docheri si mecanizatori), este constituit in echipe in vederea manipularii manuale a marfurilor sau cu ajutorul mijloacelor mecanizate. aceste echipe trebuie completate cu efective adecvate sarcinilor si operatiilor specifice, in raport cu marfurile manipulate de pe nava si transportarea lor de la dana, asa incat sa fie asigurata operativitatea si respectarea normelor de protectie a muncii; in paralel functioneaza si verificarea cantitativa prin pontatori oficiali;

. sistemul de depozitare, este constituit din magazii, depozite, platforme descoperite, silozuri, magazii frigorifice etc., cu rolul de descongestionare a danelor de operare si de asigurare a conditiilor de pastrare a integritatii cantitative si calitative a marfurilor;

. formatiunile (unitatile) de inspectie vamala, si darea marfurilor in circuitul vamal al activitatii portuare se pot executa fie la bordul navei inainte de incarcare, fie in cadrul sistemului de depozitare, dupa descarcare sau pe timpul descarcarii.

Figura 6.2 Subsisteme ale sistemului operational complex la operarea navei in dana

C. Pentru protectia, integritatea marfurilor si operativitate, conform figurii 6.3.:

. subsistemul de supraveghere, are un caracter permanent si se constituie in scopul evitarii sustragerilor sau furtisagurilor(pilferage) din marfurile in curs de manipulare, transport sau depozitare, dupa efectuarea pontajului la nava;

. subsistemul organizatoric de circulatie a marfurilor, de la navele care se descarca si la navele care se incarca pe drum paralel;

. sistemul de eliberare si expediere directa a marfii, de la nava care se descarca la beneficiari, prin mijloace de transport rutier sau feroviar, cu rolul de ridicare rapida a marfurilor din zona bazinului de operare, inlaturandu-se o depozitare provizorie.

Figura 6.3 Subsisteme ale sistemului operational complex pentru protectia, integritatea marfurilor si operativitate

Prezentarea sistemelor si subsistemelor organizatorice portuare, are rolul de a furniza elementele de baza in scopul intelegerii schemei organizatorice a unui port, fara a intra in detalii privitoare la cazuri de litigii, intarzieri, dereglari, deficiente tehnice, conditii meteorologice etc.

Aceleasi procedee, dar in sens invers se folosesc la marfurile care afluiesc din interior, care se depoziteaza temporar pana la incarcarea pe nave sau se transbordeaza direct pe nave. Intocmai ca la descarcarea navelor, mijloacele de transport terestre care aduc marfurile, ies de regula din cadrul sistemelor portului si nu pot fi dirijate de administratia acestuia.

De mentionat este faptul ca in numeroase cazuri de operare a navelor si chiar functionarea de ansamblu a portului depind de modul cum este organizat transportul terestru. Asemenea situatie duce la stationarea marfurilor in depozit si are ca urmare plata navlului mort ce nu compenseaza timpul pierdut. Este necesar ca, in interiorul portului, mijloacele de deplasare a marfurilor sa fie in stransa relatie cu mijloacele de transport terestre. Acest fapt se realizeaza pe cale organizatorica, prin cooperare, dar depinde de eficienta operationala a portului si de eficienta partilor angajate in transportul naval. Apreciez ca, de fapt, capacitatea totala operativa a unui port este egala cu capacitatea subsistemului de cea mai scazuta eficienta din interiorul acestui port. Daca pilotajul functioneaza in mod defectuos si intarzie acostarea navei in dana de operare, are un efect de dereglare a intregului ansamblu de activitati ce trebuie desfasurat ulterior. De asemenea, intarzierea stationarii marfurilor in depozite datorata dereglarii activitatii la dana de operare conduce la o aglomerare si chiar la blocarea activitatii portuare pe un timp oarecare, fapt ce se rasfrange in scaderea eficientei portului. Lipsurile in componenta echipajelor de docheri sau in necesarul de utilaje de manipulare si transport vor duce la aceeasi ineficienta, si toate aceste neajunsuri se rasfrang la un moment dat asupra activitatii portuare.