DESCHIDERI LA NAVA

DESCHIDERI LA NAVA

In corpul navei, din constructie sunt practicate diferite deschideri in bordaj, punti si pereti. Toate aceste deschideri fac obiectul unei examinari speciale a R.N.R. pentru fiecare tip de nava in parte , functie de zona de navigatie aprobata.

1. DESCHIDERI IN BORDAJ.

Deschiderile in bordaj se concep in functie de marimea si destinatia navei, avand forma si rezistenta structurala necesara nevoilor pentru care au fost practicate.

Putem intalni la nave, deschideri atat in opera vie cat si in opera moarta.

A. Deschideri in opera vie.

Deschiderile in opera vie sunt prezentate in Fig.1si Fig.2 dupa cum urmeaza:

Prize de fund, deschideri practicate in opera vie a navei pentru inundarea anumitor compartimente. Inundarea se realizeaza cu ajutorul valvulei Kingston;

Sorburi de racire, deschideri practicate in opera vie a navei pentru aspiratia pompelor de racire ale motoarelor principale si auxiliare, ale condensatoarelor sau pentru circulatia apei de racire;

Scurgeri, deschideri practicate in opera vie a navei pentru evacuarea apei murdare si a rezidurilor, drenajului din santina, evacuarea realizandu-se cu ajutorul pompelor;

Etambreul elicei, deschidere practicata in sectorul pupa al navei pe unde trece axul elicei;

Etambreul carmei, deschidere practicata in sectorul pupa al navei pe unde trece axul carmei;

Orificiu pentru spada lochului;

Orificiu pentru vibratorii sondei ultrason;

Crapodina, orificiu practicat in prelungirea chilei catre pupa pentru fixarea axului carmei;

Tunel pentru elicea prova (La navele cu elice prova).

B. Deschideri in opera moarta.

Deschiderile in opera moarta sunt prezentate in Fig.1 si Fig.2 dupa cum urmeaza:

Sabord, deschidere practicata in parapet sau in bordaj, de forma patrata sau dreptunghiulara. Sabordul practicat in parapet serveste la scurgerea apei adunata pe punte iar sabordul practicat in bordaj serveste pentru incarcarea-descarcarea materialelor usoare. Sabordul in bordaj este des intalnit la navele cu bordaj inalt (nave pentru transportul pasagerilor) practicat la nivelul puntilor pentru ambarcarea si debarcarea oamenilor;

Hublou, deschidere practicata in bordaj sau in suprastructuri, de regula de forma circulara care serveste la iluminarea si aerisirea incaperilor. In interior este prevazut cu obturator pentru intunecarea navei si etansare in cazul spargerii geamului (Fig.3):

Fig.1. Deschideri la nava in opera vie si opera moarta (sector prova).

1-tunel pentru elicea prova; 2-nara de parapet; 3-nara in bordaj; 4-ureche in parapet cu somare si turnicheti;

5-scurgere; 6-ureche in parapet; 7-scurgere; 8-nara in parapet; 9-sabord.

Nari in bordaj, deschideri practicate in bordaj pentru dirijarea lantului ancorei;

Nari in parapet, deschideri practicate in parapet, de forma circulara sau ovala prin care sunt dirijate paramele. Narile pot fi simple sau cu tacheti (Fig.4)

Porti in parapet, deschideri practicate in parapet in dreptul scarilor pentru intrare la bord;

Urechi in parapet, deschideri pentru dirijarea paramelor. Pot fi inchise, deschise, simple cu turnicheti, simple cu somar, cu somar si turnicheti;

Scurgeri, deschideri in bordaj pentru scurgerea apei de pe punti si a reziduurilor din diferite compartimente.

Fig.2. Deschideri la nava in opera vie si opera moarta (sector pupa).

1-priza de fund; 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason; 3-orificiu pentru spada lochului; 4-sorb de racire;

5-scurgeri; 6-etambreul elicei; 7-carapodina; 8-etambreul carmei; 9-ureche in parapet cu somar si turnicheti;

10-nara in bordaj; 11-nara in parapet; 12-sabord in parapet; 13-hublouri; 14-scurgeri;

15-poarta in parapet; 16-sabord in bordaj.

Fig.3. Hublou.

1-geam; 2-garnitura pentru etansare; 3-obturator; 4-fluturi; 5-lacrimar.

In afara deschiderilor prezentate, la nave mai exista si alte deschideri practicate atat in opera vie cat si in opera moarta functie de necesitatile impuse tipului de nava, astfel:

Fig. Nari in parapet.

1-parapet; 2-nara in parapet simpla; 3-nara in parapet cu tachet.

• navele submarine au deschideri pentru lansarea torpilelor si rachetelor, deschiderii pentru periscop si antene, precum si deschiderii in corpul exterior pentru ambarcarea si evacuarea navei;
• navele de mare viteza si cu dimensiuni relativ mari au practicate in sector pupa deschideri pentru turbine, iar navele mici la care lipseste cosul au practicate in bordaj deschideri pentru esapamentul motorului;
• navele de mari dimensiuni, cu bordaj inalt (navele portavion) au practicate in bordaj deschideri mari pentru amplasarea artileriei, ambarcatiunilor si a altor mijloace de salvare;
• navele propulsate cu zbaturi au deschideri specifice in borduri pentru axul zbaturilor, iar cele propulsate cu paleti verticali Voight Schneider au deschideri pentru discul pe care se afla montati paletii.

Desigur, enumerarea deschiderilor in opera vie si opera moarta mai poate fi continuata la navele de cercetari, navele dragoare, navele de salvare, etc.

2. Deschideri in punti.

Deschiderile in punti sunt concepute in functie de marimea si destinatia navei, astfel:

Gurile magaziilor de marfuri, sunt deschideri in punte prin care se face incarcarea si descarcarea marfurilor sau rezervelor navei.

Ramele gurilor de magazii la navele cu zona de navigatie nelimitata pot avea inaltime de 610 mm. sau mai mult. Navele pentru zona de navigatie limitata 2 pot avea redusa inaltimea gurilor de magazine pana la 380 mm. iar cele pentru zona de navigatie limitata 3 pana la 300 mm.

Dimensiunile gurilor de magazii sunt variabile, functie de dimensiunile navelor si destinatia lor. Astfel pot fi 9x6 mm; 14x6 mm. etc.

Capacele gurilor de magazine aflate in folosinta navelor, cu caracteristicile lor in cea ce priveste aspectul constructive si modul de manipulare sunt descrise in prezentul capitol (Fig.5).

Fig.5 Capacele gurilor de magazine.

1-capacele metalice din panouri individuale; 2-capace metalice din panouri individuale separate (multipanouri); 3-capac individual rabatabil; 4-capace individuale rabatabile;5-capace individuale pliante articulate; 6-capace din panouri articulate tractate direct; 7-8-capace rulante la capatul magaziei sau lateral cu stivuire verticala; 9-capace rulante cu deschidere laterala; 10-capace telescopice cu 9deschidere si stivuire laterala; 11-capace metalice deplasabile; 12-capace metalice cu stivuire rotativa; 13-capace metalice cu stivuire prin infasurare.

a) Capacele metalice din panouri individuale si multipanourile sunt caracteristice navelor de dimensiuni mici. Partile laterale ale panourilor se sprijina pe placa suport a gurii de magazine, iar greutatea capacului si garniturile incastrata in locasul lateral al panoului asigura etanseitatea.

b) Capacul individual rabatabil (Fig.6) si Capacele individuale rabatabile (Fig.7), sunt folosite de regula la gurile magaziilor de dimensiuni mici si sunt actionate hidraulic sau mecanic.

Fig.6 Capac individual rabatabil actionat hidraulic.

Fig.7 Capace individuale rabatabile actionate hidraulic

c) Capacele metalice individuale pliante articulate Fig.8, sunt formate din perechi de panouri articulate, care la deschidere strang la amandoua extremitatile gurii de magazine. Manipularea si plierea capacelor se face mai ales hidraulic, folosindu-se un dispozitiv separat actionat electric printr-o pompa care preseaza uleiul din dispozitiv.

Fig.8 Capace individuale pliate articulate.

d) Capace din panouri articulate tractate direct (Fig.9). Aceasta inchidere este de tip Mac Gregor si poate fi compusa din cinci capace legate intre ele prin cabluri scurte. In Fig.10 este prezentat modul de lucru. Deschiderea gurii de magazie se realizeaza cu ajutorul unui vinci de incarcare, al carui cablu trece printr-un rai de catarg si se fixeaza la ultimul capac. Prin intinderea cablului, fiecare capac exercita presiune asupra celui vecin, deplasandu-le pe role. Capacele se vor stivui in pozitie verticala la capatul gurii de magazie.

Pentru inchiderea gurii de magazie, capatul cablului se fixeaza pe primul capac.

Fig.9 Capace tip Mac Gregor.

Fig.10 Modul de lucru al capacelor Mac Gregor.

e) Capacele metalice rulante cu deschidere laterala (Fig.11). Acest tip de capace este format din doua panouri lungi nearticulate pentru fiecare gura de magazie. Panourile sunt prevazute lateral cu role inchise care asigura deplasarea pe sinele de pe suprafata superioara a ramei gurii de magazie.

Sinele de rulare pot fi portabile in exteriorul gurii de magazine fiind sustinute de pontili sudati in punte.

De obicei cu astfel de capace, ale caror panouri constructive sunt extrem de grele sunt dotate navele de dimensiuni mari (vrachiere, mineraliere etc).

Panourile se pot deplasa simultan sau independent, fiind actionate cu ajutorul unui motor electric (Fig.11) sau hidraulic (Fig.12).

Fig.11 Capace metalice rulante cu deschidere laterala si actionare electrica.

Fig.12. Actionarea hidraulica a capacelor metalice rulante cu deschidere laterala.

a)       pozitia deschis; b) pozitia inchis.

f) Capace telescopice cu deschidere si stivuire laterala (Fig.13), sunt o forme perfectionate a capacelor rulante, in sensul ca unul din panouri se poate inalta deasupra ramei, permitand celuilalt panou prevazut cu role sa se deplaseze sub el si apoi impreuna sa se deplaseze pe sina spre spatiul lateral de pe punte destinat stivuirii (Fig.14).

Fig.13. Capace telescopice cu deschidere si stivuire laterala.

(Capacul 1 este in pozitie ridicat).

Fig.1 Etapele deschiderii gurii de magazine cu capace telescopice

cu deschidere si stivuire laterala.

g) Capace metalice deplasabile (Fig. 15), sunt formate din placi cu sectiune in forma de Z care prin glisare sunt stivuite la capatul gurii de magazie. Pe timpul cat sunt incuiate, capacele formeaza o suprafata la aceeasi inaltime cu puntea inconjuratoare, facilitand astfel accesul autostivuitoarelor cu furca pana la gura de magazine.

Daca sunt suficient de intarite pot suporta si containere.

Manipularea acestor tipuri de capace este complet automatizata. Pe timpul deschiderii, rola primului panou inclina marginea anterioara sub al doilea panou, dupa care ambele panouri se deplaseaza impreuna sub al treilea.

Aceiasi miscare se repeta pana cand toate panourile ajung la capatul gurii de magazie, pliate intr-un pachet care in final este basculat in pozitie verticala deschizand complet gura de magazie.

Fig.15. Capace metalice deplasabile.

h) Capace metalice cu stivuire rotativa (Fig.16), sunt folosite de regula la navele de dimensiuni mici pentru inchiderea gurilor de magazine si la navele mari pentru inchiderea coridoarelor.

Capacele pentru guri de magazie sunt in general in forma de jaluzele si au dimensiuni mici.

Pentru inchiderea gurii de magazie, jaluzelele se infasoara pe un tambur actionat electric.

Fig.16. Capace metalice cu stivuire rotativa.

i)            Capace metalice cu stivuire prin infasurare (Fig. 17), sunt tipuri de capace de magazie ale caror panouri articulate se stivuiesc la deschidere, prin rotire pe un tambur.

Un astfel de capac se compune dintr-un numar de panouri prinse in perechi. Fiecare pereche de panouri este ceva mai lunga decat cea anterioara (pentru a permite rularea pe tambur).

Ultimul panou este prevazut in ambele parti laterale cu cate o rola care se misca pe sina ramei gurii de magazie. Initial rolele urca pe o panta inclinata a sinei, desprinzand capacele din locasurile garniturii si permitand rularea. Pentru punerea in miscare a capacului la deschidere se utilizeaza un motor electric care roteste tamburul tragand panourile articulate, acestea pliindu-se la randul lor pe tambur.

Fig.17. Capace metalice cu stivuire prin infasurare.

j)            Capace pentru guri de magazii frigorifice (Fig. 18). Capacele gurilor de magazii, atat de la coridoare cat si de la magaziile inferioare, prezinta un inalt grad de etanseitate, pentru a impiedica schimbul caloric intre compartimentele cu regim termic diferit.

De regula gurile magaziilor frigorifice sunt mai reduse ca dimensiuni, iar la navele frigorifice moderne capacele au tambuchiuri prin care se introduc elevatoare de marfa cu ajutorul carora se opereaza in magaziile inferioare. Se urmareste astfel limitarea schimbului caloric cu mediul inconjurator sau intre compartimente si marirea randamentului instalatiilor frigorifice.

De regula capacele gurilor de magazii frigorifice sunt de tipul capacelor rabatabile actionate hidraulic, dar sunt diferite din punct de vedere structural.

Astfel, la exterior se afla capacul rezistent, iar la interior capacul usor confectionat din metal izolant fardat cu aluminiu. Capacul usor poate fi intarit cu traverse din lemn.

La navele cu guri de magazie de dimensiuni mici, capacul rezistent poate fi confectionat din scanduri imbinate intre ele etans, si apoi vopsite sau lacuite.

Fig.18. Capace pentru guri de magazii frigorifice.

1-izolatie; 2-capac rezistent; 3-capac usor; 4-traverse din lemn; 5-capac din lemn.

k)          Capace metalice pentru coridoare (Fig.19), sunt formate din placi actionate mecanic sau hidraulic.

Atunci cand sunt inchise capacele formeaza o suprafata la aceiasi inaltime cu puntea inconjuratoare facilitand astfel accesul autostivuitoarelor.

Pot suporta o sarcina in greutate normala, si daca sunt suficient de bine intarite pot sustine si containere.

l)            Capacele gurilor de magazii cu sabord (Fig.20), sunt de tipul capacelor pliante articulate si pot fi actionate mecanic sau hidraulic. Aceste guri de magazie se monteaza in bordul navelor dar sunt destul de rar intalnite.

Fig.19. Capace metalice pentru coridoare .

1-capace actionate mecanic; 2-capace actionate hidraulic.

Fig.20. Capacele gurilor de magazine cu sabord.

Tambuchi, deschidere practicata in punte pentru accesul in diferite compartimente ale navei (Fig.21). Tambuchiurile pot fi de diferite forme (rotunde, patrate, dreptunghiulare) in functie de nevoi, fiind prevazute cu posibilitatea inchiderii etanse.

Fig.21 Tambuchiuri.

1-de forma patrata; 2-de forma dreptunghiulara; 3-de forma rotunda.

Spirai, (Fig. 22) deschidere de diferite forme si marimi practicata in punte pentru aerisirea sau iluminarea compartimentelor (masini, bucatarii, etc.), de regula prevazute cu capace rabatabile, care la randul lor sunt prevazute cu iluminatoare. In functie de pozitia si rolul spiraiului luminatoarele pot fi protejate, neprotejate, sau cu capace de obturare.

Capacele rabatabile sunt prevazute cu posibilitati de inchidere etansa.

Fig.22 Spiraiuri.

1-cu capace si luminatoare protejate; 2-cu capace, luminatoare neprotejate si tambuchi; 3-langa suprastructura cu capace si luminatoare protejate; 4-cu capace si luminatoare cu obturatoare;

5-cu un capac cu luminatoare protejate.

Guri de aerisire pentru compartimente. Acestea pot fi de tip tromba (Fig. 23), pentru aerisirea compartimentului masini sau al diferitelor magazii si se pot rotii dupa vant, de tip ciuperca (Fig.24), de regula pentru aerisirea magaziilor de marfa dar si a unor compartimente, si gat de lebada sau tip baston (Fig.25), pentru aerisirea tancurilor

Fig.23 Trombe.

1-simpla; 2-cu cap rotativ; 3-cu ejector; 4-cheson; 5-cu cap rotativ si obturator.

Fig.24 Ciuperci.

a) cu actionarea automata:

1-valvula actionata automat;2-valvula actionata manual; 3-capacul ciupercii; 4-supapa de etansare;

5-indicatorul de adancime al supapei.

b)      cu actionare manuala:

1-valvula de actionare din interior; 2-surub;3-capacul ciupercii; 4-valvula de actionare din exterior.

Fig.25 Guri de aerisire pentru tancuri (rasuflatori).

1-simpla; 2 cu capac; cu sita; 4-cu inchizator pentru timp de furtuna;

5-dreapta cu capac de protectie.

Puturi, deschideri amenajate in zona compartimentului masini, pentru manipularea masinilor, pieselor grele ale acestora, caldarilor sau pieselor grele din compartiment.

- Luminatoarele, deschideri practicate in punti, de forma circulara pentru iluminarea unor compartimente sau culoare. De regula luminatoarele se afla practicate in puntile de lemn.

Nari de put, deschideri practicate in punti prin care este dirijat lantul ancorelor in putul lantului sau catre bordajul navei spre posturile ancorelor.

Capace de vizita, acestea includ gurile de vizita ale tancurilor. (Fig.26). Sunt etanse, practicate in punti metalice, in scopul curatirii si verificarii tancurilor.

Fig.26 Capac de vizita.

Capace. In functie de tipul navei si destinatia sa, se mai pot intalni la nave o serie de capace de mici dimensiuni. Astfel la navele cisterna pot fi intalnite deschideri rotunde sau ovale pentru gurile tancurilor de marfa, pentru instalatia de spalare sau pentru sondele tancurilor. De asemenea la nave pot fi intalnite capace pentru ambarcarea combustibilului sau a apei potabile precum si capace pentru sondele acestor tancuri.

Cosuri, deschideri in puntile aflate deasupra compartimentului masini necesare esapamentelor, protejate de constructii de diferite forme si dimensiuni denumite cosuri.

In functie de necesitati pe cosuri se monteaza antene, fluiere pentru semnale sonore si chiar lumini de navigatie.

Fig.27 Cosuri.

Etambreul catargului, deschidere in punte prin care trece catargul catre puntile inferioare sau catre chila.

Deschideri pentru scurgerea apei, pot fi intalnite in punti, deasemenea pot fi intalnite deschideri pentru trecerea tubulaturilor si a cablajelor.

3. Deschideri in pereti.

Deschiderile in pereti pot fi atat in peretii exteriori cat si in peretii interiori, de compartimentare. Numarul deschiderilor in peretii de compartimentare trebuie redus la minimul admisibil in functie de constructia si conditiile de exploatare a navei.

Usi in peretii de compartimentare, pot fi etanse si neetanse, cu deschidere cu balamale, glisante cu actionare manuala si glisante actionate atat manual cat si de la o sursa de energie.

a) Usile etanse, sunt confectionate de regula din otel capabil sa reziste la presiunea apei corespunzatoare inaltimii masurate de la marginea inferioara a deschiderii usii pana la fata inferioara a invelisului puntii peretilor etansi in planul diametral.

Mijloacele de inchidere a usilor trebuie sa fie in stare fiecare in parte, sa inchida usa la bandarea navei pana la 15˚ in oricare bord si la orice asieta pana la 5˚. Nu este permisa instalarea usilor care se inchid sub actiunea propriei lor greutati suspendate. De asemenea, nu este permisa instalarea de table detasabile fixate numai cu ajutorul unor suruburi.

Mecanismul de actionare a usii (Fig.28), trebuie sa poata fi manevrat din ambele parti ale peretelui si, in plus, dintr-un loc usor accesibil situate atat la partea de sus cat si la parte de jos. Timpul necesar pentru inchiderea completa a usii cu ajutorul mecanismului manual de actionare, cand nava este pe chila dreapta, nu trebuie sa fie mai mare de 90 secunde.

Fig.28 Mecanism de actionare a usii.

Usile etanse cu mecanism de inchidere actionat cu ajutorul unei surse de energie trebuie sa asigure la nava pe chila dreapta inchiderea intr-un timp de cel mult 60 s. si cel putin 10 s.

b)         Usile neetanse, sunt confectionate de regula din lemn si se monteaza pe pereti neetansi interiori. Pot fi masive sau cu sistem de iluminare, de ventilatie sau cu deschidere de avarie.

In Fig.29, sunt prezentate tipuri de usi etanse si neetanse.

Fig.29 Usi.

a) Usi etanse: 

1-cu sistem central de inchidere;2-cu sase zavoare; 3-cu doua zavoare si hublou; 4-glisanta vertical.

b) Usi neetanse:

1-usa masiva; 2-usa masiva cu deschidere de avarie; 3-4-5-cu deschidere de avarie si sistem de ventilatie; 6-cu deschidere de avarie, sistem de ventilatie si fereastra; 7-usa masiva cu fereastra; 8-usa masiva cu hublou; 9-usa cu gratie; 10-usa cu plasa; 11-usa glisanta orizontal;

12-usa in doua canate; 13-usa pliabila.