INSTALATII NAVALE SI PORTUARE DE OPERARE - TEST

INSTALATII NAVALE SI PORTUARE DE OPERARE

1.      "Indicele de stivuire" al marfurilor dintr-un terminal multifunctional este:

a)      tonajul pe metru cub (t/m³);

b)      cantitatea de marfa stivuita in nava;

c)      volumul ocupat de o tona de marfa (m³/t);

d)      cantitatea de marfa stivuita intr-o magazie a navei.

2.      Ce intelegeti prin unitizarea marfurilor intr-un terminal multifunctional:

a)      marfuri de acelasi fel;

b)      marfuri ambalate in colete mici, reunite intr-o unitate mai mare;

c)      unitate de greutate pentru marfuri generale;

d)      unitatea de marfa pentru marfurile in vrac.

3.      Indicati ce instalatii portuare sunt necesare pe cheu pentru operarea unei nave care transporta containere plutitoare ?

a)      macarale de cheu;

b)      portainere;

c)      nici un utilaj;

d)      transtainere.

4.      Care este semnificatia termenului de "transtainer" ?

a)      nava cu care se transporta containere;

b)      utilajul cu care se manipuleaza containere in depozit;

c)      containerul propriu-zis;

d)      utilajul cu care se manipuleaza containerele la cheu.

5.      Ce semnifica denumirea de container de 20 picioare?

a)      Containerul care poate transporta 20 tone;

b)      Diagonala podelei containerului pe care se pot incarca marfurile;

c)      Lungimea containerului;

d)      Inaltimea containerului.

6.      Care este productivitatea intregului sistem al danei daca cea a subsistemelor sale este:

a)      300 t/ora la cheu;

b)      210 t/ora la transfer cu auto;

c)      220 t/ora la depozitare;

d)      215 t/ora la livrare.

7.      Care din urmatoarele abrevieri reprezinta containerele destinate umplerii sau golirii marfii in/din ele?

a)      R.C.L.;

b)      T.C.L;

c)      L.C.L;

d)      R.C.S..

8.      Ce marfuri transporta navale specializate denumite "ruliere" ?

a)      Rulouri de tabla;

b)      Vagoane de cale ferata;

c)      Marfuri pe roti;

d)      Role de celuloza si marfuri in bale.

9.      Ce se intelege prin "neovrac" - ca mod de prezentare la transport al marfurilor uscate in vrac?

a)      Un nou tip de vrac, cu granule de marime medie;

b)      Marfa formata din unitati mai mari decat particulele vracului dar mai mici decat coletele marfurilor generale;

c)      Minereuri de natura neolitica;

d)      Marfuri pulverulente.

10.  La care din modurile de mai jos de prezentare la transport a marfurilor generale exista avantajul de a se putea reduce ambalajul propriu al marfurilor?

a)      Paletizare;

b)      Pachetizare;

c)      Inslinguire;

d)      Containerizare.

11.  Ce reprezinta containerul?

a)      Un mijloc de transport;

b)      Un mijloc de manipulare;

c)      Un mijloc de depozitare;

d)      Un mijloc de ambalare.

12.  Indicati care din elementele transportului naval este elementul motor care le influenteaza si pe celelalte in dezvoltare

a)      Nava - ca mijloc de transport;

b)      Calea pe apa - ca suport al transportului naval;

c)      Marfa - ca obiect al transportului;

d)      Portul - ca punct de transbordare a marfurilor de pe mijloacele navale, pe cele terestre si invers.

13.  Fazele de dezvoltare ale unui port pot fi reprezentate sub forma urmatoarelor etape:

1. Terminale multifunctionale;

2.      Port traditional - cu sectoare de dane pentru diverse;

3.      Terminale specializate;

4.      Apare manipularea marfurilor unitizate transportate in nave conventionale si a lichidelor in vrac;

5.      Apare manipularea vracului uscat.

Ordinea fazelor de dezvoltare a portului este:

a) 2-5-4-1-3; b) 1-2-4-5-3 c) 5-1-2-3-4 d) 2-4-3-5-1

14.  Care este semnificatia conceptului de "terminal portuar" ?

a)      Punctul terminus al transportului naval si inceputul transportului terestru;

b)      Un ansamblu de dane specializate pe o singura categorie de marfa, cu functionalitate complexa;

c)      Interfata dintre tronsonul de transport terestru si cel naval;

d)      Interfata dintre tronsonul de transport maritim si cel fluvial.

15.  Se justifica constructia in continuare de dane traditionale pentru marfuri diverse si intr-un port modern - din ultima generatie?

a)      Nu deoarece portul modern are terminale specializate pentru orice categorie de marfa;

b)      Da - pentru a menaja instalatiile complexe, specializate, foarte costisitoare si a nu ocupa dane complex mecanizate, de adancime mare, cu cargouri mici, de marfuri generale;

c)      Nu are nici o legatura constructia de dane traditionale pentru marfuri diverse cu portul modern - unde se poate construi orice se doreste;

d)      In cadrul portului modern nu exista dane traditionale.

16.  Care din metodele de mai jos servesc la manipularea si depozitarea containerelor la teren:

a)      Sistemul cu autostivuitoare frontale, laterale sau cu reach stacher;

b)      Sistem cu calaret (straddle carrier);

c)      Cu transtainer pe sine sau pe pneuri;

d)      Pe remorci.

17.  Navele port-barje de tip Seabee sau Bacat sunt apte pentru a transporta si containere?

a)      Da;

b)      Nu;

c)      Trebuie transformate;

d)      Nici o varianta nu este adevarata.

18.  Ce sunt navele "Feeder" - portcontainer?

a)      Nave mai mici - colectoare de containere in porturi de concentrare a traficului;

b)      Nave mari de de tip ULCS;

c)      Nave ale unor "federatii" de armatori;

d)      Nave mari de tip VLCS.

19.  Care din urmatoarele abrevieri reprezinta transportul containerizat "din poarta in poarta" ?

a)      FCL / LCL;

b)      FCL / FCL;

c)      LCL / FCL;

d)      LCL / RCS.

20.  La ce inaltime trebuie sa ridice "straddle carrier-ul" (calaretul) containerele pentru a le putea stivui si prelua pe doua nivele?

a)      Doua nivele;

b)      Trei nivele;

c)      Doua nivele si jumatate;

d)      Patru nivele.

21.  Care sunt rampele Ro - Ro utilizate in terminalele portuare?

a)      Rampa fixa;

b)      Rampa cu pod mobil;

c)      Ponton - Plutitor;

d)      Stocker - Reclaimer.

22.  In ce parte a navei Ro/Ro se poate afla rampa de acces a marfurilor pe roti?

a)      Prova;

b)      Pupa;

c)      Laterale;

d)      In puntea superioara.

23.  Sistemele de operare a navelor Ro-Ro sunt?

a)      Roll on - Roll off (Ro/Ro);

b)      Lift on - Lift off (Lo/Lo);

c)      Swim on - Swim off;

d)      Roll on - Lift off.

24.  Prin ce se deosebesc sistemele de transport cu nave care transporta containere plutitoare de tipul LASH, SEABEE, BACAT, BACO, SUPER SEABEE ?

a)      prin capacitatile deosebite ale barjelor fiecarui sistem;

b)      prin sistemele de ambarcare si debarcare a barjelor;

c)      sunt sisteme identice dar ale unor armatori diferiti din diverse tari;

d)      Nici o varianta de raspuns nu este corecta.

25.  Navele "Ferry Boat" sunt apte pentru a transporta si containere?

a)      Nu - de aceea se si numesc Ferry - Boat;

b)      Da - pe trailere cu roti;

c)      Da - direct pe punte;

d)      Da - numai daca nava are magazii speciale.

26.  Este nevoie de rampa strict specializata pentru incarcarea/descarcarea vagoanelor de la nava Ferry Boat ?

a)      Da - spre prova sau pupa unitatii transportatoare;

b)      Da - macar la incarcare;

c)      Nu - nava poate opera si fara rampe ferry atat la incarcare cat si la descarcare;

d)      Da - macar la descarcare.

27.  Care din urmatoarele, sunt rutele de transfer ale marfurilor ce se deruleaza printr-un port?

a)      Ruta directa;

b)      Ruta CFR;

c)      Ruta indirecta;

d)      Ruta auto.

28.  Ce se intelege prin "crate" - referitor la prezentarea marfurilor generale la transport?

a)      Un ambalaj flexibil din cauciuc sau un alt material moale de tipul crate-rip sau rip-crate;

b)      Un ambalaj ca o cutie din lemn sau din fardaj din lemn dreptunghiulara (lada);

c)      Un ambalaj usor, cu pereti partiali incompleti formati din cateva scanduri care sa nu dea voie marfii sa se imprastie;

d)      Un ambalaj pentru marfa in bale de tip iuta sau alte materiale cu textura asemanatoare.

29.  Care din caile de afluire a marfurilor intr-un port, nu presupune existenta unui mijloc autopropulsat de transport?

a)      Terestra;

b)      Pe apa;

c)      Aeriana;

d)      Prin conducte.

30.  Care din tendintele de mecanizare a operatiunilor portuare este in momentul de fata utilizata?

a)      Mecanizarea portului;

b)      Mecanizarea navei;

c)      Atat mecanizarea portului cat si a navei;

d)      Containerizarea marfurilor in vrac.

31.  Intre formularile alaturate ale avantajelor containerizarii s-a strecurat si un dezavantaj. Indicati-l.

a)      Creeaza conditii de efectuare a transporturilor combinate;

b)      Utilizeaza mijloace de transport si manipulare specializate;

c)      Reprezinta un mic depozit mobil;

d)      Face posibil transportul din poarta in poarta.

32.  Este recomandabil ca prin terminalul multifunctional sa se deruleze si marfuri uscate in vrac?

a)      Da - se poate derula orice fel de marfa indiferent de granulatia avuta;

b)      Nu - pentru ca necesita instalatii specializate pentru transfer, depozitare sau distributie foarte complexe;

c)      Da - insa nu in vrac ci ambalate sau containerizate;

d)      Da - marfurile pulverulente in vrac.

33.  De ce sunt necesare mai multe dane la "sectorul danelor pentru marfuri diverse", decat la terminalul multifunctional?

a)      Pentru a putea primi cat mai multe nave cu incarcaturi traditionale;

b)      Datorita productivitatii scazute, s-ar inregistra timpi mari de asteptare la nave;

c)      Pentru ca sunt mai scurte si deci pe acelasi front pot acosta mai multe nave mici;

d)      Nici o varianta nu este corecta.

34.  Care din urmatoarele utilaje de terminal necesita un spatiu de manevra intre sirurile de containere de 15 m?

a)      Calaretul (straddle carrier);

b)      Stivuitorul cu brat de macara extensibil (reach stacker);

c)      Stivuitorul frontal;

d)      Stivuitorul lateral.

35.  In sistemul Ro/Ro este neaparata nevoie ca ambele capete ale transportului maritim sa aiba la cheu rampa RoRo?

a)      Da - deoarece este un transport specializat, cu nave specializate;

b)      Da - pentru ca acest transport se face numai intre doua terminale RoRo - strict specializate;

c)      Nu - pentru ca nava are ea insasi rampa pentru legatura cu cheul;

d)      Da - rampa este prevazuta si la terminalul Ro-Ro si la nava.

36.  In traficul cu nave port-barje, barjele sub operatiuni de umplere/golire sunt supuse regulilor de stalii-contrastalii?

a)      Da - ca orice ambarcatiune sub operatiuni;

b)      Nu - ele pot sta in port sub operatiuni sau fara, pana la sosirea din nou a navei-mama ce a adus-o;

c)      Nu - pentru ca sunt mai mici de 1000 tone;

d)      Da - pentru ca sunt mai mici de 1000 tone.

37.  Cum pot opera navele port-barje in port?

a)      La ancora sau geamanduri - deci in plutire;

b)      La dana - deci acostata;

c)      Si la ancora (geamanduri) si la dana, in functie de oportunitatile oferite pe timpul operarii;

d)      Nici o varianta nu este corecta, operarea navelor port-barje presupunand facilitati portuare complexe.

38.  Este adevarat ca sistemul de transport cu nave port-barje prelungeste transportul maritim in interiorul continentelor?

a)      Da - pentru ca nava-mama poate naviga si pe fluvii - deci in interiorul continentelor;

b)      Da - pentru ca barjele au pescaj foarte mic si pot fi trase pe fluvii, canale, lacuri - in interiorul continentelor;

c)      Nu - pentru ca barjele se incarca/descarca in portul maritim;

d)      Nu - barjele nu au pavilion.

39.  Daca 2 dane specializate, una RoRo si una de containere sunt in asteptare de nava, acelasi numar de zile care din ele aduce pierderi mai mari operatorului de terminal?

a)      Amandoua aduc aceleasi pierderi fiind strict specializate;

b)      Dana RoRo aduce pierderi mai mari;

c)      Dana RoRo aduce pierderi mai mici;

d)      Dana de containere nu aduce pierderi.

40.  Ce se intelege prin "goosneck" ?

a)      Este o alta denumire a sprederului pentru containere;

b)      Este denumirea englezeasca a rollpaletei din terminalul RoRo;

c)      Este piesa de prindere a rollpaletei de catre remorcherul din terminalul RoRo;

d)      Este piesa de inzavorare a containerelor.

41.  Ce semnificatie are abrevierea O.B.O. data unor nave?

a)      Nave care incarca si descarca marfuri pe verticala;

b)      Nave care pot transporta minereu, alte marfuri vrac solid si produse petroliere lichice;

c)      Nave care transporta barje de tipul Oil Bulk Oil;

d)      Nave care incarca si descarca marfuri pe orizontala.

42.  Care din navele de mai jos pot opera la un cheu cu 13 m adancime a apei?

a)      44.000 tdw;

b)      54.000 tdw;

c)      64.000 tdw;

d)      74.000 tdw.

43.  Care din urmatoarele sisteme de descarcare este cel mai raspandit in terminalele de vrac solid?

a)      Sistemul pneumatic;

b)      Sistemul cu transportor vertical cu freza la capat;

c)      Sistemul cu graifer;

d)      Sistemul cu elevator cu cupe.

44.  La ce se refera sistemul de transport si manipulare a marfurilor vrac prin innoroire?

a)      La incarcarea/descarcarea si transportul unor marfuri in vrac solid, prin fluidizarea cu apa;

b)      La manipularea si transportul unor marfuri cu mare grad de viscozitate;

c)      La manipularea si transportul deseurilor de titei deversate in mare si amestecate cu mal;

d)      La manipularea marfurilor pulverulente.

45.  Ce instalatie se utilizeaza in mod curent pentru transferul marfurilor solide in vrac de la nava la depozit?

a)      Autoincarcator cu cupa;

b)      Remorci tractate;

c)      Benzi transportoare;

d)      Sistemul elevator cu cupe.

46.  Ce semnificatie are "unghiul de taluz" ce caracterizeaza marfurile solide in vrac?

a)      Unghiul pe care il face latura stivei cu aliniamentul cheului;

b)      Unghiul pe care il face taluzul natural al marfii cu platforma de depozitare;

c)      Unghiul pe care il face taluzul natural al marfii cu verticala;

d)      Unghiul pe care il face taluzul natural cu peretii benzii transportoare.

47.  Ce reprezinta utilajul denumit "Stocker/Reclaimer" in cadrul unui terminal de vrac solid?

a)      Masina de predare la barje a marfurilor vrac solid ca minereu sau cocs;

b)      Masina de predare a vracului solid, in depozit sau in procesul de transfer de la nava la cheu si invers;

c)      Masina combinata de predare-preluare a vracului solid in/din depozit;

d)      Sistemul pneumatic de incarcare - descarcare.

48.  Cum se transforma descarcarea intermitenta cu graifer la podurile descarcatoare de vrac solid, in descarcare cu flux continuu?

a)      Cu ajutorul unui bunker de acumulare si deversarea pe banda transportoare;

b)      Cu ajutorul dispozitivului de conversie;

c)      Prin utilizarea graiferului - trimmer;

d)      Prin utilizarea graiferului bicablu cu bare.

49.  Ce motivatie exista pentru utilizarea graiferului cu vibrator?

a)      Pentru ca descarcarea lui sa se faca complet;

b)      Pentru a patrunde mai adanc in marfa cand aceasta este prea tasata si graiferul este usor;

c)      Pentru a imprastia marfa in mijlocul de transport;

d)      Pentru a permite incarcarea - descarcarea marfurilor cu densitate mare.

50.  Ce se intelege prin hambare cu autorujare - la vrachiere?

a)      Hambarele care au instalatii proprii de descarcare;

b)      Hambarele la care imprastierea marfii uniform se face de catre nava cu instalatii specializate;

c)      Hambarele care prin forma lor dirijeaza marfa in lumina gurii de hambar pentru descarcare totala cu graiferul;

d)      Nici o afirmatie nu este corecta.

51.  Care dintre navele specializate de mai jos este caracterizata ca polivalenta?

a)      Portcontainer;

b)      Ro/Ro;

c)      Ferry Boat;

d)      Nava Port - Barje.

52.  Fluidizarea unor marfuri vrac pentru manipularea in flux continuu se poate face:

a)      Cu aer;

b)      Cu apa;

c)      Cu plasma;

d)      Prin innoroire.

53.  Pentru umplerea unei barje LASH la cheu se pot utiliza:

a)      Fie o macara de cheu;

b)      Fie un stivuitor;

c)      Fie o macara mobila;

d)      Fie doua stivuitoare.

54.  Care din metodele de mai jos, impune mecanizarea tuturor operatiunilor de manipulare a marfurilor generale pe tot lantul de transport?

a)      Lotizarea marfurilor;

b)      Unitizarea marfurilor;

c)      Marcarea speciala a ambalajului;

d)      Vracuirea marfurilor.

55.  De ce la prezentarea marfurilor in colete pentru transportul naval acestea trebuie sa aiba ambalajul mai puternic decat la transportul auto sau CF?

a)      Pentru ca cele de pe paiol trebuie sa suporte intreaga coloana de deasupra lor - care in nava este foarte inalta

b)      Pentru a suporta mediul salin prin care naviga nava;

c)      Ca sa reziste la numeroasele manipulari de pe tot parcursul transportului;

d)      Nici o varianta nu este corecta.

56.  De ce rampa mobila de la cheul danei Ro/Ro este articulata pe coronamentul cheului?

a)      Pentru a se adapta marimii navei ce opereaza la dana respectiva;

b)      Pentru a se putea cupla cu puntea principala a navei Ro/Ro;

c)      Pentru a urmari diferentele de pescaj ale navei care se modifica continuu in timpul incarcarii / descarcarii;

d)      Nici o varianta nu este corecta.

57.  Macaraua electrica de cheu cu care se doteaza terminalul multifunctional este la fel cu cea traditionala utilizata la marfuri generale sau are ceva special?

a)      Este aceeasi fie ca se afla intr-un sector de dane traditionale de generale fie ca este montata intr-un terminal multifunctional;

b)      Este constructiv la fel dar are forta de ridicare si raza de actiune mai mari pentru a putea face fata oricarei solicitari.

c)      Nu este la fel - este un utilaj specializat pentru terminalul multifunctional, cu brat orizontal si cabina mobila;

d)      Nici o varianta nu este corecta.

58.  In viitorul apropiat sunt tendinte ca macaraua electrica de cheu sa fie inlocuita cu:

a)      Portainerul ?

b)      Macaraua plutitoare autopropulsata;

c)      Macaraua mobila de cheu;

d)      Sisteme de transfer continuu al marfurilor.

59.  Exista vreo legatura intre transportul multimodal si containerizare?

a)      Nu pentru ca primul termen reprezinta transportul marfurilor iar containerul este un ambalaj robust pentru marfa;

b)      Da intrucat, containerul devine spatiul destinat marfurilor, comun tuturor modurilor de transport participante;

c)      Are legatura doar prin faptul ca si containerul este o marfa de transportat;

d)      Nici o varianta nu este corecta.

60.  Structura "celulara" a unei nave specializate este proprie unei nave:

a)      Portbarje?

b)      Ferry Boat?

c)      Ro Ro?

d)      Portcontainer?

61.  Reach Stacker-ul este un transportor/stivuitor de containere, avand:

a)      Spreder lateral asezat pe furcile laterale;

b)      Spreder frontal asezat pe turnul din fata;

c)      Spreder atasat in varful unui brat telescopic;

d)      Spreder atasat pe turnul din spate.

62.  Care din utilajele mobile dintr-un terminal de containere, are nevoie de cele mai inguste alei tehnologice intre stive?

a)      Stradle Carrier-ul

b)      Rach Stackerul;

c)      Stocker-Reclaimer;

d)      Transtainerul.

63.  Containerul poate fi transformat in marfa pe roti si transportat cu nave Ro/Ro?

a)      Nu - containerul este o cutie paralelipipedica, fara sasiu si fara structura de vehicul;

b)      Da - cu ajutorul roll traylerului si prinderea de piesele de colt;

c)      Da - prin sudarea de container a unui sasiu auto cu arcuri si amortizoare;

d)      Da - prin intermediul transtainerelor.

64.  Platforma de depozitare special construita pentru marfuri pe roti poate fi utilizata pentru depozitarea containerelor pe 2 sau mai multe nivele?

a)      Nu - pentru ca platforma este construita sa reziste numai la un singur nivel (cel pe roti);

b)      Da - orice platforma portuara rezista la marfurile de platforma;

c)      Da - pentru ca suprafata calculata pentru un singur nivel este mai mare decat cea pentru doua sau mai multe nivele;

d)      Nici un raspuns nu este corect.

65.  Nava Ro/Ro are pierderi mari de spatiu - daca transporta turisme (necesar 1,7 m intre punti) cand ea este construita sa transporte camioane (5m intre punti) ?

a)      Da - diferenta este de 3,3 m inaltime la fiecare interpunte;

b)      Nu - pentru ca navele Ro/Ro au interpunti mobile care se adapteaza marfii;

c)      Nu - pentru ca armatorul nu permite incarcarea altor marfuri pe roti decat cele pentru care este nava construita;

d)      Da - diferenta este de 4,3 m inaltime la fiecare interpunte.

66.  Transferul vagoanelor la/de la nava Ferry Boat se face:

a)      Cu locomotiva terminalului;

b)      Cu locomotiva navei;

c)      Cu locomotiva care este disponibila in acel moment, nefiind o regula;

d)      Nici o varianta nu este corecta.

67.  Manevrarea vagoanelor in nava Ferry Boat se face:

a)      Cu locomotiva navei ;

b)      Cu locomotiva terminalului ;

c)      Cu locomotiva disponibila in acel moment;

d)      Nici o varianta nu este corecta.

68.  Cum se considera in traficul cu nave Ferry Boat, timpul cat vagoanele se afla pe nava la traversare (CF le tine socoteala la minut pentru exploatare eficienta) ?

a)      Se considera timp de intrerupere din activitatea CF;

b)      Se considera timp de stationare;

c)      Se considera timp de circulatie spre destinatar;

d)      Nici o varianta nu este corecta.

69.  Care din subsistemele de mai jos este mai costisitor in ceea ce priveste transferul marfurilor din depozit in nava sau invers pentru aceiasi marfa si cantitate?

a)      Containerizat;

b)      Ferry Boat;

c)      Ro-Ro;

d)      Nici unul.

70.  Dintre tipurile de nave "port-barje" de acelasi tonaj dw aratate mai jos, care necesita o adancime a apei mai mare?

a)      LASH;

b)      SEA BEE;

c)      BACO;

d)      DOCK LIFT

71.  Cat de mare este murada la o barja, indiferent de tip?

a)      1 m;

b)      nu are;

c)      2 m;

d)      1,5 m.

72.  Cand se utilizeaza metoda de incarcare a vagoanelor CF prin cretare?

a)      Cand vagoanele se incarca fara cantarire simultana cu incarcarea si se stabileste inaltimea cretata pe obloane pana la care trebuie incarcat vagonul;

b)      Cand marfa este tentanta si se insemneaza pe obloanele vagonului inaltimea incarcata pentru a se putea stabili lipsurile din furt pe parcursul CF;

c)      Cand marfa este tentanta si se imprastie praf de creta pe toata suprafata marfii din vagon pentru a se putea constata furturile de marfa de pe parcursul CF;

d)      Nici o varianta nu este corecta.

73.  Pentru fiecare tip de container exista spreder special de 20 respectiv de 40?

a)      Da - pentru ca are dimensiuni diferite;

b)      Nu - pentru ca exista spredere telescopice;

c)      Nu - pentru ca pe acelasi cadru de spreder de 40 exista si zavoare pentru containere de 20;

d)      Nici o varianta nu este corecta.

74.  De care suprafata a containerului gol se poate inzavora sprederul pentru manipularea lui?

a)      De suprafata de sus care formeaza acoperisul containerului;

b)      De suprafata laterala in lungimea containerului;

c)      De suprafata frontala, unde este si usa containerului;

d)      Nici o varianta nu este corecta.

75.  Daca nu exista nici un spreder disponibil pentru manipularea in depozit a containerelor - acestea pot fi totusi manipulate cu stivuitorul cu furci?

a)      Da - pentru ca toate containerele au buzunare la partea inferioara pentru furci;

b)      Nu - pentru ca containerele pot fi prinse numai de piesele de colt, deci numai cu sprederul;

c)      Da - dar numai la unele containere (in special de 20) se pot utiliza furci pentru ca nu toate au buzunare (functie de cum a fost facuta comanda la constructor);

d)      Toate variantele sunt corecte.

76.  Care din terminalele de mai jos lipseste din portul Constanta?

a)      Terminalul multifunctional;

b)      Terminalul RoRo;

c)      Terminalul pentru nave Port - Barje;

d)      Terminalul GPL.

77.  Cum trebuie sa fie rampa mobila a unui terminal RoRo care este supus mareei?

a)      Lunga de 30-50 m pentru a micsora panta ;

b)      Mareea nu are influenta deoarece rampa de terminal RoRo este articulata la cheu tocmai pentru a urmari diferentele de nivel ale puntii de incarcare;

c)      Navele RoRo nu pot lucra in terminale cu maree, de aceea, cand este acest caz, terminalele se construiesc in bazine inchise cu ecluze pentru nivel constant;

d)      Lunga de10-15 m dimensiunea fiind suficienta pentru orice conditii de operare.

78.  Rampa de la pupa la unele nave RoRo poate avea forma si constructia urmatoare?

a)      In prelungirea navei care lucreaza cu pupa la cheu;

b)      Rotitoare spre babord sau tribord, iar nava acosteaza cu unul din borduri la un cheu drept.

c)      Cotita spre un bord, iar nava acosteaza cu acel bord la un cheu drept;

d)      Nu exista la navele RoRo decat rampa in prelungirea corpului navei.

79.  Ce este de fapt paleta portuara de lemn?

a)      Este suport al unitizarii marfurilor in sistem "paletizat";

b)      Este dispozitiv de lucru pentru transport intern, manipulare si depozitare in port;

c)      Este o platforma de separare a marfurilor suprastivuite pe mai multe nivele;

d)      Nici o varianta nu este corecta.

80.  De ce, printre modernizarile aduse macaralei electrice de cheu este si mutarea cabinei macaragiului chiar pe brat deasupra navei?

a)      Ca macaragiul sa aiba o privire mai de ansamblu, a danei si a navei;

b)      Ca sa vada interiorul hambarului la care lucreaza, direct si in toate colturile, fara intermediar (comanda);

c)      Ca sa degreveze constructiile de la baza bratului macaralei, precum camera motoarelor, scripetii de trecere a-i cablului de ridicare sau a-i contragreutatii, cremalierele, etc;

d)      Toate variantele sunt corecte.

81.  Avantajele actionarii mecanice cu motor termic a IPO sunt:

a)      posibilitati de functionare cu opriri dese specifice ciclului de transfer al marfurilor solide in vrac;

b)      independenta fata de o sursa fixa de energie;

c)      randamente ridicate indiferent de conditiile punerii sub sarcina;

d)      scheme cinematice simple, pentru actionarea mecanismelor.

82.  In cazul in care o IPO functioneaza in regim de lucru intens, la sarcini mari (apropiate ca valoare de sarcina nominala Q_nom) se utilizeaza:

a)      sisteme de actionare electrica;

b)      sisteme de actionare electrica cu ambreiaje;

c)      sisteme de actionare mecanica sau hidraulica;

d)      sisteme de actionare hidraulica sau pneumatica;

83.  In cazul in care o IPO functioneaza in regim intermitent se utilizeaza:

a)      sisteme de actionare electrica;

b)      sisteme de actionare electrica cu ambreiaje;

c)      sisteme de actionare mecanica;

d)      sisteme de actionare hidraulica;

84.  Dezavantajele actionarii mecanice cu motor termic a IPO sunt:

a)      randamente energetice mici datorita consumului mare de combustibil;

b)      imposibilitatea reglarii in limite largi a turatiei motorului;

c)      ireversibilitatea motorului, ceea ce conduce la complicarea schemei cinematice a mecanismelor de ridicare, rotire, basculare,etc;

d)      imposibilitatea punerii rapide in functiune a motorului de actionare;

85.  Caracteristicile actionarii hidraulice a IPO sunt:

a)      miscarea mecanismului de ridicare a sarcinii depinde in mod direct de functionarea motorului hidraulic de antrenare;

b)      reglarea vitezei de ridicare a sarcinii se realizeaza cu ajutorul instalatiei hidraulice coreland functionarea motorului si a franei;

c)      miscarea mecanismelor de ridicare a sarcinii nu depinde direct de functionarea motorului hidraulic de antrenare asigurand astfel simplificarea functionarii;

d)      organele de lucru nu se cupleaza direct la arborele motorului hidraulic care are un moment mare de torsiune pentru a nu elimina transmisia mecanica;

86.  Motoarele hidraulice cele mai utilizate in cazul IPO sunt:

a)      motoarele hidraulice cu pistonase axiale;

b)      motoarele hidraulice cu palete glisante;

c)      motoarele hidraulice cu roti dintate;

d)      motoarele hidraulice cu pistonase radiale;

87.  Motoarele hidraulice liniare sunt utilizate pentru actionarea:

a)      mecanismelor de rotire a IPO;

b)      mecanismelor de ridicare a sarcinii;

c)      mecanismelor de basculare a bratelor;

d)      mecanismelor de telescopare;

88.  Reglarea actionarii hidraulice de volum a IPO este necesara numai in procesul de franare datorita:

a)      inertiei sarcinii;

b)      miscarii variate a sarcinii in timpul manipularii;

c)      disiparii energiei de catre actionare in cazul mecanismelor de translatie si de rotire;

d)      simplitatii constructive a elementelor hidraulice.

89.  In cazul actionarii hidraulice de volum a mecanismelor IPO, afirmatiile corecte sunt:

a)      reglajul volumic este rational pentru puteri mai mici de 5 KW;

b)      motorul hidraulic este reversibil;

c)      motorul hidraulic este ireversibil;

d)      aparatul de distributie, reglare si control tine cont de puterea nominala, debit, presiune si caracteristicile constructive ale actionarii.

90.  Utilajele portuare care lucreaza intr-un terminal de containere sunt:

a)      Incarcator cu cupe pentru preluarea rapida a containerelor;

b)      Portcontainerele;

c)      Benzi transportoare cu latimea containerelor;

d)      Poduri descarcatoare cu graifer;

91.  Sprederul este un dispozitiv portuar care asigura in principal:

a)      cotarea marfurilor generale sub forma de bale;

b)      cotarea containerelor;

c)      cotarea butoaielor;

d)      cotarea laminatelor.

92.  Transferul marfurilor prin dana este determinat de:

a)      natura marfurilor;

b)      caracteristicile navei;

c)      distributia marfurilor pe rute de transfer;

d)      nici una din variante nu este corecta.

93.  Caracteristicile rutei de transfer semidirecte in cadrul unei tehnologii de exploatare portuara sunt:

a)      este utilizata cand exista o buna corelare dintre subsistemele de transport si intre acestea si elementele subsistemului de transfer;

b)      este utilizata atunci cand nu exista o corelare suficient de buna intre capacitatile mijloacelor care preiau marfa;

c)      este utilizata in cazul aparitiei unor necorelari de mica amploare si de scurta durata;

d)      nici una din variante nu este corecta.

94.  Este cunoscut ca in cazul operarii marfurilor generale tehnologiile de exploatare portuara impun includerea in ciclul de transfer a macaralelor pe cheu. Afirmatiile corecte in cazul acestora sunt:

a)      au o productivitate mai mare decat a echipamentelor de bord;

b)      au o productivitate mai mica decat a echipamentelor de bord;

c)      ecartamentul reprezinta distanta masurata orizontal intre axul de rotatie al macaralei si vertical cablului de sarcina la deschiderea minima a flesei.

d)      daca densitatea aerului este 2Kg/m³ iar presiunea maxima a vantului este 25 da N/m², viteza limita pana la care se poate opera este aproximativ 14 m/s.

95.  Caracteristicile rutei de transfer directe a marfurilor in cadrul unei tehnologii de exploatare portuara sunt:

a)      este utilizata cand exista o buna corelare dintre subsistemele de transport si intre acestea si elementele subsistemului de transfer;

b)      este utilizata atunci cand nu exista o corelare suficient de buna intre capacitatile mijloacelor care preiau marfa;

c)      este utilizata in cazul aparitiei unor necorelari de mica amploare si de scurta durata;

d)      nici una din variante nu este corecta.

96.  Caracteristicile rutei indirecte de transfer a marfurilor in cadrul unei tehnologii de exploatare portuara sunt:

a)      este utilizata cand exista o buna corelare dintre subsistemele de transport si intre acestea si elementele subsistemului de transfer;

b)      este utilizata atunci cand nu exista o corelare suficient de buna intre capacitatile mijloacelor care preiau marfa;

c)      este utilizata in cazul aparitiei unor necorelari de mica amploare si de scurta durata;

d)      nici una din variante nu este corecta.

97.  In cadrul indicatorilor pentru masurarea calitatii serviciilor portuare timpul de stationare la dana este:

a)      intervalul de timp dintre sosirea navei si acostarea acesteia in dane de operare (momentul terminarii manevrei de acostare la dana);

b)      intervalul de timp dintre acostarea navei la dana de operare (momentul terminarii manevrei de acostare la dana) si plecarea navei din dana (momentul inceperii manevrei de plecare din dana) reprezentand timpul total petrecut de nava la dana de operare indiferent daca este operata sau stationeaza fara sa opereze;

c)      intervalul de timp dintre inceputul operarii si momentul terminarii operarii navei, fiind incluse in timpul de stationare al acesteia la dana, insa nu include timpii de asteptare inainte si dupa terminarea operarii;

d)      timpul suplimentar de stationare a navei in port pentru diverse activitati care nu au legatura directa cu operarea navei (reparatii, bunkeraj, degazarea tancurilor), el trebuie scazut din timpul total de stationare a navei in port deoarece nu face parte din timpul legat direct de operarea navei.

98.  In cadrul traficului portuar norma (viteza) de operare a navei la dana reprezinta:

a)      cantitatea totala de marfa transferata intre nava si cheu impartita la timpul de stationare a navei in port, ea se determina pe toata perioada de stationare (inclusiv perioada de stationare in rada);

b)      cantitatea totala de marfa transferata intre nava si cheu impartita la timpul de stationare a navei in dana, include toti timpii de intreruperi aparuti in operarea navei din momentul acostarii acesteia la operare si pana in momentul plecarii ei;

c)      cantitatea totala de marfa transferata intre nava si cheu impartita la timpul cat nava a lucrat la dana (de la incepere pana la terminarea operarii navei); se exclud timpii de intarziere la inceperea operarii, de la acostarea navei in dana si pana la inceperea operarii precum si timpii de stationare dupa terminarea operarii pana la plecarea ei din dana;

d)      cantitatea totala de marfa transferata intre nava si cheu impartita la timpul cat nava a lucrat in mod efectiv.

99.  Ruta de transfer directa a marfurilor prin port are urmatoarele caracteristici:

a)      prezinta dezavantajul ca produce o rupere a fluxului de marfuri in timpul transferului;

b)      permite efectuarea transferului prin depozitare intermediara, de scurta durata in depozit sau pe platformele portuare;

c)      poate fi utilizata numai cand exista o buna corelare a subsistemelor de transport precum si intre acestea si subsistemul de transfer (capacitati portuare efectuate incarcarii, descarcarii si manipularii);

d)      are un caracter rigid deoarece nu poate compensa eventualele necorelari sau perturbatii aparute in cadrul activitatii de transfer al marfurilor.

100. Etapele de pregatire ale unei macarale de cheu sunt:

1. cuplarea (anclansarea) intrerupatorului principal al macaralei pentru introducerea curentului de alimentare in instalatie;

2. fixarea clestilor de blocare a macaralei pe sina in cazul cand se anunta furtuna;

3. decuplarea (declansarea) intrerupatorului principal al macaralei pentru intreruperea curentului de alimentare;

4. oprirea functionarii macaralei;

5. probarea tuturor instalatiilor in functionare fara sarcina, verificandu-se totodata limitatoarele de sfarsit de cursa si instalatia de semnalizare acustica.

Succesiunea logica a operatiilor este:

a) 1-2-3-4-5 b) 5-4-3-2-1 c) 1-5-4-2-3 d) 1-2-5-3-4

101. In cazul macaralelor portuare cangur afirmatiile corecte sunt:

a)      de constructie veche, partea rotitoare ocupa un spatiu foarte mare;

b)      destinate in exclusivitate descarcarii marfurilor in vrac;

c)      destinate in exclusivitate descarcarii containerelor datorita spatiului oferit de buncar;

d)      constructia metalica de baza se realizeaza pe doua picioare de sprijin, care delimiteaza buncarul.

102. Motorul hidraulic destinat actionarii mecanismului de ridicare al unei instalatii portuare de operare din terminalul de marfuri generale se cunosc:

- volumul de lichid absorbit V = 120 cm³/rot;

- turatia de actionare n = 1500 rot/min;

- randamentul hidraulic η_h = 0,9;

- randamentul mecanic η_m = 0,9;

- randamentul volumic η_v = 0,95;

- presiunea de lucru p = 200 daN/cm²;

- presiunea de reglaj a supapei Δ_p = 180 daN/cm².

Valoarea aproximativa puterii hidraulice consumate este:

a) P_h = 149,1KW b) P_h = 74,6 KW c) P_h = 63,6 KW d) P_h = 80 KW

103. In cazul mecanismelor simple de ridicat utilizate in activitatea de exploatare portuara afirmatiile corecte sunt:

a)      din aceasta categorie fac parte cricurile si vinciurile;

b)      sunt mecanisme cu cursa mare destinate ridicarii sarcinilor medii si mari;

c)      troliile sunt mecanisme de ridicat cu ajutorul carora tractiunea se realizeaza pe orizontala;

d)      pentru vinciul pneumatic cu o constructie similara cu cea a vinciului hidraulic la o presiune de 7 daN/cm² si o sectiune S = 100 cm² forta dezvoltata este de 713,6 Kgf.

104. Vinciul instalatiei de ridicare al unei IPO dintr-un terminal portuar specializat, are urmatoarele caracteristici: inaltimea de ridicare H = 7m, acceleratia in faza de pornire a_v = 0,3 m/s². Timpul total de ridicare corespunzator vitezei optime de manevra este:

a)      t = 12 s;

b)      t = 8,36 s;

c)      t = 6,52 s;

d)      t =9,66 s;

105.          In cazul unui vinci cu actionarea electromecanica, se cunosc: inaltimea de ridicare H = 12m, acceleratia in faza de pornire a_v = 0,25 m/s². Timpul total de ridicare corespunzator vitezei optime de manevra este:

a)      t = 10 s;

b)      t = 11 s;

c)      t = 12 s;

d)      t = 13 s;

106. Pentru incarcarea navei cu marfuri in cadrul ciclului de transfer la export operatiile desfasurate sunt:

1.ridicarea sarcinii si deplasarea ei pana la locul de depunere a acesteia in hambarul navei;

2. pregatirea si cotarea marfii (sarcinii) la teren sau in barje (eventual in alta nava);

3.reintoarcerea carligului gol in pozitia necesara pentru cotarea unei noi sarcini;

4.depunerea cotadei de marfa in hambar, dezlegarea din carlig (decotarea) si stivuirea marfii.

Ordinea logica de derulare a acestor operatiuni este:

a) 1-2-3-4; b) 4-3-2-1; c) 3-4-1-2; d) 2-1-4-3

107. In cazul unui spreder (semiautomat) afirmatiile incorecte sunt:

a)      este prevazut la cele patru colturi cu dispozitive rotative de inzavorare ce fixeaza sprederul in locasurile containerului;

b)      rasucirea zavoarelor cu 90s se face simultan in toate cele patru colturi printr-un ax central in lungul sprederului prevazut la capete cu un sistem de parghie legate de zavoarele din colturi;

c)      axul central este actionat de un triunghi prevazut cu un canal de ghidare in care aluneca un bolt;

d)      inzavorarea si dezavorarea containerului se face prin bascularea triunghiului ca urmare a ridicarii coborarii carligului macaralei.

108. In cazul unei masini de transport continuu in urma cresterii vitezei de transport:

a)      scade puterea motorului de antrenare;

b)      socurile dinamice care apar in timpul functionarii cresc;

c)      odata cu marirea latimii benzii, viteza benzii scade intrucat materialul nu se centreaza corect;

d)      viteza se alege in functie de natura materialului si de prezenta sau absenta dispozitivului de incarcare descarcare.

109. Care tip de graifar, datorita particularitatilor constructive este mai putin utilizat pentru descarcarea navelor maritime:

a)      graifarul razuitor;

b)      graifarul bicablu cu bare;

c)      graifarul foarfeca;

d)      toate tipurile de graifar de la punctele anterioare se folosesc pentru descarcarea navelor maritime.

110.Intr-un terminal de marfuri generale IPO are urmatoarele caracteristici :viteza optima de manevra a vinciului de incarcare v_opt=2,5 m/s, acceleratia de manevra a_v=0.4 m/s².Daca notam cu t(s) timpul total de ridicare corespunzator vitezei optime de manevra atunci:

a) t=11,42s; b) t=9,36s; c) t=13,6s; d) t = 10,38 s.

111.Intr-un terminal de marfuri generale IPO are urmatoarele caracteristici :viteza optima de manevra a vinciului de incarcare v_opt= 2,4m/s, acceleratia de manevra a_v= 0,3.m/s².Daca notam cu t(s) timpul total de ridicare corespunzator vitezei optime de manevra atunci:

a) t= 12s ; b) t= 10s ; c) t= 14s; d) t= 8s;

112. Intr-un terminal de marfuri generale IPO are urmatoarele caracteristici: :viteza optima de manevra a vinciului de incarcare v_opt= 1,75m/s, acceleratia de manevra a_v= 0,25m/s². Daca notam cu t(s) timpul total de ridicare corespunzator vitezei optime de manevra atunci:

a) t= 12s ; b) t= 13,5s ; c) t= 10,5s; d) t= 9,5s;

113. In cazul unui vinci cu actionarea electromecanica, se cunosc: inaltimea de ridicare H = 10m, acceleratia in faza de pornire a_v = 0,2 m/s². Viteza optima de manevra corespunzatoare ciclului de transfer este:

a) v_op = 2,12 m/s;

b)      v_op = 1,96 m/s;

c)      v_op = 1,41 m/s;

d)      v_op = 1,63 m/s;

114. In cazul unui vinci cu actionarea electromecanica, se cunosc: inaltimea de ridicare H = 8.5m, acceleratia in faza de pornire a_v = 0,3 m/s². Viteza optima de manevra corespunzatoare ciclului de transfer este:

a) v_op = 2,16 m/s;

b)      v_op = 1,84 m/s;

c)      v_op = 1,90 m/s;

d)      v_op = 1,62 m/s;

115. Caracteristicile corecte ale unei macarale portuare de cheu care o definesc din punctul de vedere al parametrilor de lucru sunt:

a)      capacitatea de ridicare (forta de ridicare la carlig);

b)      capacitatea de trasnfer in regim continuu al marfurilor in vrac solid;

c)      ecartamentul reprezentat prin distanta pe orizontala masurata intre punctele extreme de gabarit ale macaralei portuare;

d)      raza maxima de actionare reprezentata ca distanta pe orizontala masurata din axa de rotire pana la verticala cablului de ridicare pentru pozitia complet deschisa a sistemului de brate.

116.Raza minima de actiune a unei macarale portuare de cheu se defineste ca fiind:

a)      distanta pe orizontala masurata de la axa de rotatie pana la verticala cablului de ridicare in pozitia complet deschisa a sistemului de brate;

b)      distanta pe orizontala masurata din axa de rotire pana la verticala cablului de ridicare pentru pozitia complet inchisa a sistemului de brate;

c)      distanta pe verticala masurata de la fata superioara a sinei de rulare, pana la axul carligului in pozitia lui maxima de ridicare;

d)      distanta pe verticala masurata de la fata superioara a sinei de rulare, pana la axul carligului in pozitia lui minima de coborare.

117. Inaltimea de ridicare a unei macarale portuare de cheu se defineste ca fiind:

a) distanta pe orizontala masurata de la axa de rotatie pana la verticala cablului de ridicare in pozitia complet deschisa a sistemului de brate;

b)      distanta pe orizontala masurata din axa de rotire pana la verticala cablului de ridicare pentru pozitia complet inchisa a sistemului de brate;

c)      distanta pe verticala masurata de la fata superioara a sinei de rulare, pana la axul carligului in pozitia lui maxima de ridicare;

d)      distanta pe verticala masurata de la fata superioara a sinei de rulare, pana la axul carligului in pozitia lui minima de coborare.

118.Distanta de coborare a unei macarale portuare de cheu se defineste ca fiind:

a) distanta pe orizontala masurata de la axa de rotatie pana la verticala cablului de ridicare in pozitia complet deschisa a sistemului de brate;

b)      distanta pe orizontala masurata din axa de rotire pana la verticala cablului de ridicare pentru pozitia complet inchisa a sistemului de brate;

c)      distanta pe verticala masurata de la fata superioara a sinei de rulare, pana la axul carligului in pozitia lui maxima de ridicare;

d)      distanta pe verticala masurata de la fata superioara a sinei de rulare, pana la axul carligului in pozitia lui minima de coborare.

119.Dispozitivele de siguranta ale unui IPO trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a)      sa actioneze la aparitia oricarei cauze trecatoare chiar daca aceasta nu constituie un pericol de accident dar pericliteaza intr-o oarecare masura securitatea instalatiei;

b)      numarul pieselor in miscare se fie mare pentru asigurarea preciziei in functionare;

c)      constructia simpla care sa garanteze functionarea cu posibilitati minime de defectiuni;

d)      sa aiba gabarit redus si greutate mica;

120.Dispozitivelor de siguranta care asigura siguranta in functionare a IPO indeplinesc urmatoarea cerinta :

a)      revin la starea initiala dupa incetarea cauzei care a provocat actionarea dispozitivului;

b)      sunt lipsite de robustete asigurand gabarite mici de exploatare;

c)      intretinerea se face numai cu personal de inalta calificare;

d)      intervin in situatia executarii unor manevre gresite prevenind optic sau acustic personalul de exploatare fara oprirea actionarii IPO.

121.In cazul limitatoarelor de sarcina ale IPO ,SWL desemneaza capacitatea de ridicare in conditii de siguranta iar afirmatiile corecte sunt:

a)      sunt destinate intreruperii automate a actionarii mecanismului de ridicare in cazul in care sarcina Q > SWL cu posiobilitatea coborarii acesteia;

b)      sunt destinate intreruperii automate a actionarii mecanismului de ridicare in cazul in care sarcina Q < SWL intrerupand si operatiunea de coborare a sarcinii;

c)      asigura limitarea superioara a produsului dintre sarcina si raza la valoarea prevazuta de norme;

d)      intrerup automat actionarea mecanismului cand dispozitivul de prindere a sarcinii atinge inaltimea superioara sau inferioara reglata.

122.In cazul limitatoarelor de moment ale IPO afirmatiile corecte sunt:

a)      sunt destinate intreruperii automate a actionarii mecanismului de ridicare in cazul in care sarcina Q > SWL cu posiobilitatea coborarii acesteia;

b)      sunt destinate intreruperii automate a actionarii mecanismului de ridicare in cazul in care sarcina Q < SWL intrerupand si operatiunea de coborare a sarcinii;

c)      asigura limitarea superioara a produsului dintre sarcina si raza la valoarea prevazuta de norme;

d)      intrerup automat actionarea mecanismului cand dispozitivul de prindere a sarcinii atinge inaltimea superioara sau inferioara reglata.

123.In cazul limitatoarelor de cursa ale IPO afirmatiile corecte sunt:

a)      sunt destinate intreruperii automate a actionarii mecanismului de ridicare in cazul in care sarcina Q > SWL cu posiobilitatea coborarii acesteia;

b)      sunt destinate intreruperii automate a actionarii mecanismului de ridicare in cazul in care sarcina Q < SWL intrerupand si operatiunea de coborare a sarcinii;

c)      asigura limitarea superioara a produsului dintre sarcina si raza la valoarea prevazuta de norme;

d)      intrerup automat actionarea mecanismului cand dispozitivul de prindere a sarcinii atinge inaltimea superioara sau inferioara reglata.

124.Pentru limitatorul din figura de mai jos afirmatiile corecte sunt:

a)      este un limitator de cursa cu ax filetat;

b)      este un limitator de moment electrohidraulic;

c)      este un limitator de cursa la bascularea bratului;

d)      este un limitator de sarcina cu sistem de parghii.

125.Pentru limitatorul din fig. de mai jos afirmatiile corecte sunt:

a)      este un limitator de sarcina pe cablu;

b)      este un limitator de cursa cu ax filetat;

c)      este un limitator de moment electrohidraulic;

d)      este un limitator de sarcina cu sistem de parghii

126.Pentru limitatorul din fig. de mai jos afirmatiile corecte

a) este un limitator de sarcina pe cablu;

b) este un limitator de cursa cu ax filetat;

c) este un limitator de moment electrohidraulic;

d) este un limitator de cursa la bascularea bratului.

127.Pentru limitatorul din fig. de mai jos afirmatiile corecte

a) este un limitator de sarcina pe cablu;

b) este un limitator de cursa cu ax filetat;

c) este un limitator de moment electrohidraulic;

d) este un limitator de cursa la bascularea bratului.

128.     Pentru limitatorul din fig. de mai jos afirmatiile corecte sunt:

a) este un limitator de sarcina pe cablu care asigura minimizarea momentului fortei in timpul operatiunilor de ridicare a sarcinii;

b) forta elastica din resortul 5 actioneaza asupra contactelor electrice 9 ale limitatorului de sarcina;

c) este un limitator de moment electrohidraulic;

d) este un limitator de cursa la bascularea bratului.

129.Pentru limitatorul din figura afirmatiile corecte sunt:

a)      functioneaza pe principiul parghiei cu doua brate, sarcina actionand asupra bratului lung 4;

b)      pe bratul scurt actioneaza forta rezistenta a unui resort;

c)      la o anumita comprimare a resortului 5 se actioneaza contactul electric 8 care comanda mecanismul de ridicare;

d)      dispozitivul de siguranta se monteaza pe rola de deviere 2 a cablului de sarcina.

130.Pentru limitatorul din figura afirmatiile corecte sunt:

a)      limitatorul asigura intreruperea automata mecanismul de ridicare datorita actiunii resortului 5 care inchide / deschide contactul electric;

b)      tensiunea din cablu T se transmite prin contactul cu mercur 4;

c)      limitatorul asigura egalizarea sarcinii distribuite pe 2 carlige;

d)      pinionul intermediar 3 al mecanismului de ridicare a sarcinii limiteaza operatiunea prin intermediul resortului 5;

131.Limitatorul din figura alaturata este caracterizat de urmatoarele:

a)    forta de intindere din cablu este transmisa mediului hidraulic 12 de catre tija parghie 10;

b)   limitatorul este prevazut cu contactul cu mercur 12 si bara 9;

c)    la valoarea de reglare a suprasarcinii contactul cu mercur 12 intrerupe ridicarea sarcinii;

d)   limitatorul asigura transmiterea fortei de intindere din cablul de sarcina 1 pe traseul direct membrana elastica 5, talerul 4, tija 3, parghia 2.

132.In cazul limitatorului din figura de mai jos afirmatiile corecte sunt:

a)      limitatorul asigura deconectarea pentru miscarile mecanismului de rotatie al IPO;

b)      pe axul filetat 2, piulita 4 executa o miscare de rotire ;

c)      pe axul filetat 2 piulita se deplaseaza longitudinal;

d)      limitatorul asigura deconectarea dispozitivului de prindere a sarcinii atat pentru sensul de ridicare, cat si pentru coborarea carligului.

133.          Incadrarea in grupe de fucntionare a IPO se face pe baza urmatorilor factori care pot interveni pe parcursul exploatarii:

a)      frecventa de utilizare;

b)      starea de incarcare (solicitare);

c)      tipul terminalului portuar specializat;

d)      tipul marfii manipulate;

134.          Clasa de utilizarea a IPO este caracterizata de:

a)      timpul de functionare mediu zilnic apreciat sau determinat exprimat in ore;

b)      masura in care mecanismul sau un element de mecanism este supus solicitarii maxime sau unor solicitari mai mici;

c)      coeficientul mediu cubic K;

d)      durata de viata teoretica.

135. Starea de solicitare a IPO este caracterizata de:

a)                timpul de functionare mediu zilnic apreciat sau determinat exprimat in ore;

b)               masura in care mecanismul sau un element de mecanism este supus solicitarii maxime sau unor solicitari mai mici;

c) coeficientul mediu cubic K;

d) durata de viata teoretica.

136.          Analiza tehnico economica a activitatii de exploatare portuara intr-un terminal specializat presupune si determinarea grupei de functionare a IPO.Pentru indeplinerea acestui obiectiv este necesar sa se determine starea de solicitare a mecanismelor componente .In cazul mecanismului de ridicare se cunosc urmatoarele caracteristici:

-          capacitatea de ridicare Q = 22 t;

-          in cursul unei zile ciclul de exploatare este: t₁= 3 ore, in functionare cu sarcina de 19 tone, t₂= 2 ore cu 10t, t₃= 2 ore cu 5t;

-          in toate cazurile de exploatare de mai sus sarcina este suspendata de carlig prin intermediul unei traverse cu masa de m_r = t;

-          timp de t₄= 6 ore mecanismul este fara sarcina (numai cu traversa suspendata in carlig).

Sa se determine valoarea coeficientului mediu cubic K calculata cu expresia:

, i = 1,2,3

(unde coeficientii care apar in expresia de mai sus se vor detemina conform algoritmului de determinare a starii de soliciare pentru instalatiile portuare din terminalele specializate)

a) K = 0,953; b) K = 0,593; c) K = 0,639; d) K = 0,547;

137.Mecanismul de ridicare al unei instalatii portuare de operare are urmatoarele caracteristici:

-          capacitatea de ridicare Q = 25 t;

-          in cursul unei zile ciclul de exploatare este: t₁= 4 ore, in functionare cu sarcina de 20 tone, t₂= 3 ore cu 15t, t₃= 3 ore cu 8t;

-          in toate cazurile de exploatare de mai sus sarcina este suspendata de carlig prin intermediul unei traverse cu masa de m_r = 1,5t;

-          timp de t₄= 5 ore mecanismul este fara sarcina (numai cu traversa suspendata in carlig).

Valoarea coeficientului mediu cubic K calculata cu expresia:

, i = 1,2,3

este:

a) K = 0,751 ; b) K = 0,536 ; c) K = 0,406 ; d) K = 0,618

138.Mecanismul de ridicare al unei instalatii portuare de operare are urmatoarele caracteristici:

-          capacitatea de ridicare Q = 30 t;

-          in cursul unei zile ciclul de exploatare este: t₁= 5 ore, in functionare cu sarcina de 18 tone, t₂= 3 ore cu 15t, t₃= 2 ore cu 10t;

-          in toate cazurile de exploatare de mai sus sarcina este suspendata de carlig prin intermediul unei traverse cu masa de m_r = 1t;

-          timp de t₄= 6 ore mecanismul este fara sarcina (numai cu traversa suspendata in carlig).

Valoarea coeficientului mediu cubic K calculata cu expresia:

, i = 1,2,3

este:

a) K = 0,41; b) K = 0,48; c) K = 0,36; d) K = 0,52.

139.Intr-un terminal de marfuri solide in vrac podul transbordor de cheu are urmatoarele caracteristici:

Cg - capacitatea volumetrica a graifarului, Cg = 13 m³;

γ - densitatea marfii, γ = 2,4 t/m³;

T_UP - ciclul podului transbordor, T_UP= 50,15 s;

K_t - coeficientul de utilizare a timpului, K_t = 0,65.

Productivitatea de exploatare a podului transbordor P_UP este:

a) 2306 t/h; b) 1932 t/h; c) 1012 t/h; d) 1456 t/h.

140.Intr-un terminal de marfuri solide in vrac podul transbordor de cheu are urmatoarele caracteristici:

Cg - capacitatea volumetrica a graifarului, Cg = 15 m³;

γ - densitatea marfii, γ = 2,1 t/m³;

P_UP - productivitatea de exploatare, P_UP= 1650 t/h;

K_t - coeficientul de utilizare a timpului, K_t = 0,6.

Ciclul podului transbordor, T_UP este:

a) 51,31 s; b) 41,23 s; c) 48,61 s; d) 39,67 s.

141.Intr-un terminal de marfuri solide in vrac este operata o nava vrachier de 65.000 tdw cu un pod transbordor. Tehnologia de manipulare a marfii are urmatoarele caracteristici:

Cg - capacitatea volumetrica a graifarului, Cg = 12 m³;

γ - densitatea marfii, γ =1,8t/m³;

P_UP - productivitatea de exploatare, P_UP= 1200 t/h;

K_t - coeficientul de utilizare a timpului, K_t = 0,65.

Notam cu N numarul de cicluri de transfer ale podului transbordor. Atunci:

a) N = 3010; b) N = 2937 c) N = 3613; d) N = 3979

142.In cazul unui sistem de transfer continuu a marfurilor solide in vrac afirmatiile corecte sunt.

a)      cresterea vitezei de transport conduce la micsorarea puterii de antrenare;

b)      marirea vitezei conduce la micsorarea socurilor dinamice care apar in timpul functionarii;

c)      odata cu marirea latimii benzii viteza poate creste, o banda mai lata avand o deplasare mai bine centrata;

d)      pentru un traseu descendent al benzii transportoare, unghiul de inclinare β ia valori mici.

143.In cazul unui sistem de transfer continuu a marfurilor solide in vrac, afirmatiile corecte sunt:

a)      cresterea unghiului β de inclinare a traseului benzii transportoare conduce la cresterea productivitatii prin marirea sectiunii transversale a coloanei de material;

b)      cresterea unghiului β de inclinare a traseului benzii transportoare conduce la micsorarea productivitatii datorita micsorarii sectiunii transversale a coloanei de material,

c)      unghiul β este limitat de unghiul de taluz natural al materialului pentru a se evita alunecarea materialului in sens invers;

d)      unghiul β nu este limitat decat de diferenta dintre punctele de extrem ale traseului.

144.Viteza de transport a masinilor de transfer continuu dintr-un terminal de marfuri solide in vrac depinde de:

a)      natura marfii solide in vrac;

b)      latimea benzii transportoare;

c)      prezenta (absenta) dispozitivului de incarcare / descarcare;

d)      de miscarea de translatie a sistemului putator;

145.In cazul unghiului de taluz natural al marfurilor solide in vrac transferate in regim continuu, afirmatiile corecte sunt:

a)      este unghiul dintre generatoarea conului de material solid in vrac care se depune liber pe o suprafata si acea suprafata;

b)      este unghiul dintre generatoarea conului de material solid in vrac care se depune liber pe o suprafata si inaltimea corespunzatoare sectiunii de material;

c)      unghiul este constant pentru un material indiferent de oscilatiile verticale ale suprafetei;

d)      unghiul influenteaza productivitatea transportorului.

146.In cazul unor instalatii pneumatice pentru transferul portuar al marfurilor pulverulente se cunosc:

-          densitatea aerului, γ = 1,2 (Kg / m³);

-          viteza de lucru a curentului de aer, v =1,5 m/s;

-          diametrul retelei de transfer D = 0,4 m;

-          concentratia amestecului, μ =50 Kg MSV / Kg aer;

-          randamentul ventilatorului, η = 0.9.

Puterea motorului de antrenare P (daca pierderile de sarcina sunt Σ H_i = 10⁴ N/m²) este:

a) P = 15,7 KW; b) P = 20,9 KW; c) P = 11,9 KW; d) P = 26,9 KW;

147.Unghiul talazului natural in repaus ρ, reprezinta:

a)      unghiul dintre generatoarea conului de material varsat care se depune pe o suprafata plana supusa oscilatiilor verticale;

b)      unghiul dintre generatoarele la varf ale conului de material;

c)      unghiul dintre generatoarea conului de material varsat care se depune liber pe o suprafata plana orizontala si acea suprafata;

d)      nici o afirmatie nu este corecta.

148.In cazul unui element portant fara pereti laterali utilizat in cadrul unei tehnologii de exploatare portuara dintr-un terminal de marfuri solide in vrac se cunosc: B - latimea transportorului B =2,5m; ρ₁ - unghiul de taluz corespunzator deplasarii cu viteza v, ρ₁= 45s; v - viteza de deplasare a benzii transportoare v=2 m/s ; γ - densitatea marfii γ = 1,8 t/m³.

Productivitatea tehnica a masinii de transportat este:

a) Q = 10167 t/h ; b) Q = 12960 t/h; c) Q = 4632 t/h ; d) Q = 5522 t/h ;

149.Un element portant in forma de jgheab utilizat in cadrul unei tehnologii de transbord si depozitare intr-un terminal de marfuri solide in vrac are urmatoarele caracteristici: B - latimea transportorului B = 1,5m; ρ₁ - unghiul de taluz corespunzator deplasarii cu viteza v, ρ₁=45s; v - viteza de deplasare a benzii transportoare v = 1,5 m/s ; γ - densitatea marfii γ = 2 t/m³.

Productivitatea tehnica a masinii de transportat este:

a) Q = 881 t/h ; b) Q = 637 t/h; c) Q = 4948 t/h ; d) Q = 5467 t/h ;