Manevra navei in conditii meteorologice nefavorabile (drumul de capa)

2. Informarea si asigurarea hidro-meteorologica la bordul navei

Aceasta activitate se realizeaza prin:

avertismentele de furtuna transmise in clar;

coduri sinoptice (SYNOP, SHIP, MAFOR, etc);

buletine meteo in clar;

Cea mai uzitata forma de informare hidro-meteorologica este transmiterea buletinelor meteo si avertismentelor de furtuna in clar prin radio in limba engleza.

Informarea se face la anumite ore, pe anumite frecvente si pe anumite spatii, de la statiile de radio-coasta si statiile centrale apartinand statelor riverane zonelor maritime respective.

Semnalele de vreme rea se primesc prin mai multe sisteme, cum ar fi: INMARSAT, NAVTEX, FACSIMIL.

In buletinele meteorologice primite de la statiile de coasta, un loc important il ocupa estimarea tendintei barice (variatia presiunii atmosferice).

Receptionarea buletinelor se face practic de catre toate navele care se pot afla in urmatoarele ipostaze la un moment dat:

la ancora in rade deschise;

la ancora in zone cu adancimi mici si curenti puternici;

"aterizand" la coasta in zone cu intinsuri, precum si cele ce naviga in zone cu multe pericole de navigatie;

efectuand manevre de plecare din porturi.

Avertismentele de furtuna sunt receptionate cu prioritate si in mod continuu cu declansarea in comanda de navigatie a navei a alarmei audio-vizuale.

Avizele de furtuna receptionate prin NAVTEX constituie documente oficiale (juridice) ca si jurnalul de bord, in caz de producere a avarierii navei sau a marfurilor de la bord.

3. Prevederea timpului la bord

Indici de mentinere a vremii bune

presiune atmosferica ridicata;

nori Cumulus ce se destrama spre seara;

vant intens pe timpul zilei si slab noaptea:

seara si dimineata fumul din cos se ridica vertical;

deformarea la rasarit sau la apus a discului Soarelui sau a Lunii;

cerul cu nuante roz sau aurii la crepuscul;

apus de Soare pe un orizont clar;

stelele scintileaza in lumina verde.

Indici de inrautatire a vremii

apare pasarea furtunii (PUFINUS-PUFINUS), iar delfinii se indeparteaza de coasta;

scaderea continua a presiunii atmosferice;

norii Stratus si Cirrus se deplaseaza spre dreapta directiei vantului;

vizibilitatea este foarte buna (apar uneori miraje, "fata morgana");

apare hula lunga, mare pe directie diferita de directia valurilor;

fumul din cos coboara la nivelul marii;

stelele sclipesc intens;

norii stratiformi se deplaseaza in directii diferite;

apusul Soarelui se produce in nori densi (compacti);

aurora diminetii este de culoare rosu aprins.

Apropierea precipitatiilor in averse cu vijelii si schimbarea directiei vantului

scaderea brusca a presiunii atmosferice;

instabilitatea directiei si fortei vantului;

aspectul cerului este haotic cu nori Cirrus, Ciro-cumulus, Cumulus Castelatus;

se formeaza brusc norii Cumulonimbus (de timp urat) cu o puternica dezvoltare pe verticala.

Indici de mentinere a vremii urate

vant, vizibilitate slaba, nebulozitate accentuata, mare agitata, toate acestea avand valori relativ constante;

presiunea se afla la valori scazute fara variatii esentiale.

Indici de imbunatatire a vremii

incepe sa creasca presiunea atmosferica;

se produce destramarea norilor;

vantul scade in intensitate deplasandu-se spre dreapta, iar gradul de agitatie al marii scade.

Drumul de capa

Prin "CAPA" se intelege pozitia cea mai favorabila a navei aflata in mars pe vant puternic si mare puternic agitata (in conditii de furtuna).

Comandantul navei intrate in furtuna va decide drumul in functie de urmatorii factori:

rezistenta (robustetea) navei;natura marfurilor si amarajul acestora; calitatile nautice si evolutive ale navei; rezerva de combustibil; competenta echipajului si starea lui psihica.

Drumul ales de comandant nu trebuie sa expuna nava la solicitari ce depasesc limitele de rezistenta si stabilitate, evitandu-se aparitia unor forte taietoare si a unor momente excesive de torsiune.

O nava cu propulsie mecanica tine la capa de obicei in masini (viteza maxima fiind "jumatate inainte"), cu prova in vant sau cu vantul din sector prova 2 - 4 carturi (aproximativ 30⁰).

In postura cea mai obisnuita, si anume, capa cu vantul din sector prova, nava expune vantului si valului partea cea mai rezistenta a navei (prova). In pozitia aceasta este oarecum combinat ruliul cu tangajul, evolutia navei (oscilatiile ei) fiind in forma de 8, diminuandu-se astfel eforturile care apar pe corpul navei.

In pozitia navei cu vantul si valul din travers, aceasta s-ar rasturna.

Capa cu vantul si valul din pupa solicita foarte mult propulsorul navei prin supraturarea lui la iesirea pupei din apa. In acelasi timp este solicitata si carma si nava este guvernata cu greutate, existand riscul intoarcerii navei travers pe val si rasturnarii ei.

2 carturi

4 carturi

Fig.1. Capa cu vant din prova si din sector prova

4 carturi

2 carturi

Fig.2. Capa cu vant din pupa si din sector pupa

Manevra navei in ciclon

40⁰ N

V_C = 40 - 60 Nd

30⁰ N

V_C< 10 Nd

D M

20⁰ N

15⁰ N

V_C ≤ 20 Nd

7⁰ N

0⁰

W ECUATOR E

7⁰ S

V_C ≤ 20 Nd

15⁰ S

18⁰ S

D M

V_C< 10 Nd

25⁰ S

30⁰ S

V_C = 40 - 60 Nd

L_traiectorie = 2500 - 5000 Mm

gradul marii - 5 gradul marii - 6

gradul marii - 7 75 - 100 Mm

gradul marii - 9

100 - 200 Mm Wa ≤ 15 Nd 30-50 Mm

5-30 Mm

Wa ≥ 150 Nd

Wa ≥ 35-40 Nd

Wa ≤ 22-35 Nd

CONFUSED SEA PHENOMENAL SEA H_VAL = 30-35 m

W_a  W_a

centrul

ciclonului

emisfera nordica  emisfera sudica

Fig.10.3. Determinarea pozitiei centrului ciclonului

prin metoda Buys Ballot

Manevra navei pentru evitarea ciclonului tropical

Nava se afla pe traiectoria ciclonului

Algoritm

Se pun pozitiile reciproce ale navei si ale centrului ciclonului C₀

Se determina relevmentul initial R₀ si distanga initiala d₀

Se traseaza pe harta punctul pe care trebuie sa-l aiba nava N₀' pentru ca ea sa evite ciclonul la distanta de evitare d_e aleasa de comandant, punctul N₀' se afla in R si d fata de C₀

In punctul N₀' se traseaza o paralela la traiectoria ciclonului pe care se marcheaza vectorul v_c , in acelasi sens cu sensul de deplasare al ciclonului pe traiectorie.

Din varful vectorului v_c, cu un segment de valoarea vectorului v_N luat in compas se intersecteaza DMR si se obtine pe DMR vectorul viteza relativa v_R si se obtine triunghiul vitezelor

Din punctul N₀ se traseaza o paralela la vectorum v_N pe care se marcheaza vectorul v_N de sens opus vectorului din triunghiul vitezelor

Intersectia drumului navei obtinuta la punctul 6 D_N cu paralela la traiectoria ciclonului se noteaza cu N₁ si constituie punctul in care se afla nava la distanta de evitare aleasa de comandant.