COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCA - SANTIER NAVAL

COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCA - SANTIER NAVAL

1 COMUNICAREA INTERUMANA

Comunicarea- este abilitatea de a imparti informatii cu oamenii si a intelege ce informatii si ce sentimente sunt transmise de catre altii. Comunicarea poate avea loc in multe forme incluzand gesturi, expresii faciale, semne, voce ( tonuri, inflexiuni), in completarea comunicarii scrise si vorbite. Comunicarea, o fata zambitoare, un gest de incuviintare, indica faptul ca ascultatorul este interesat de ceea ce noi spunem si ne incurajeaza sa continuam.

Obiectivele comunicarii:

1. Sa fim receptati ( auziti sau cititi);
2. Sa fim intelesi;
3. Sa fim acceptati;
4. Sa provocam o reactie( o schimbare de comportament sau de atitudine).

Cum comunicam?

Prin limbaj- Limba - este un cod pe care il folosim pentru a ne exprima gandurile;

Codul - poate fi descifrat numai daca ambele parti confera aceeasi semnificatie simbolurilor pe care le utilizeaza;

Cuvintele - sunt simbolurile care reprezinta lucruri si idei. Noi le atribuim diferite intelesuri atunci cand le auzim sau le folosim;

Intelesul pe care noi il dam cuvintelor rezulta din modul in care fiecare dintre noi interpreteaza lumea inconjuratoare.

2 .FORMELE COMUNICARII

1- Comunicarea nonverbala:

- expresia fetei: - un zambet, o incruntare;

- gesturi: - miscarea mainilor si a corpului;

- pozitia corpului: - modul in care stam, in picioare sau sezut;

- orientarea - daca stam cu fata sau cu spatele catre interlocutor;

- contactul visual - daca privim interlocutorul sau nu, cat si

intervalul de timp;

- contactul corporal ( o bataie usoara pe spate);

- miscarea capului ( aprobare - dezaprobare);

- aspectul exterior ( infatisare, alegerea vestimentatiei)

- aspecte nonverbale-ale vorbirii ( tonalitate, intensitatea vocii, taria

sau rapiditatea vorbirii);

- aspecte nonverbale-ale scrisului (scrisul de mana, acuratetea si

aspectul vizual general).

Comunicarea verbala:

Obisnuinta exprimarii verbale depinde de caracteristicile personalitatii:

claritate;

acuratete;

empatie;

sinceritate;

relaxare;

contact vizual;

aparenta;

postura;

calitati vocale ( enumerare, pronuntare);

mecanismele vorbirii;

intensitate la voce;

viteza;

folosirea pauzei.

3- Transparenta:- felul in care esti privit arata cat de bine te inteleg ceilalti;

- infatisarea ta reflecta modul in care te privesti pe tine insuti ( propria imagine).

Comunicarea interumana - este procesul pe care il utilizam pentru a comunica ideile, gandurile si sentimentele unei alte persoane.

Abilitatile noastre de comunicare interumana sunt comportamente dobandite, care se pot imbunatati prin cunoastere, practica si reflectare.

Principalele etape ale comunicarii sunt:

aparitia si formularea in minte a unei idei;

stabilirea scopului;

alegerea mediului de comunicare;

formularea mesajului;

trimiterea mesajului;

prelucrarea informatiei de catre persoanele care au receptionat mesajul;

transmiterea raspunsului la mesajul primit de catre persoana care l-a receptionat.

3 Bariere in calea comunicarii:

- diferente de perceptie;

- concluzii grabite;

- stereotipii ( invatand permanent din experientele proprii );

- lipsa de cunoastere;

- lipsa de interes;

- dificultati in exprimare;

- emotii;

- personalitate.

Zece sfaturi pentru o buna ascultare:

1. Fiti pregatiti sa ascultati

Fiti interesat

3. Aratati-va interesat

4. Pastrati-va mintea deschisa

5. Urmati ideile principale

6. Ascultati critic

7. Ascultati cu atentie

8. Luati notite

9. Ajutati vorbitorul

10.Nu intrerupeti vorbitorul.

Selectarea, sintetizarea si comunicarea informatiilor folosind terminologia de specialitate

Principii ale comunicarii clare si concise ( oral si scris ) si ale intocmirii corespondentei.

Principii ale cerintelor regulilor Societatilor de Clasificare, conventiilor si standardelor interne, nationale si internationale aplicabile si modul de lucru cu acestea.

Mijloace moderne de comunicare: - clasificare, utilizarea corecta a mijloacelor de comunicare

Utilizarea computerului pentru crearea, obtinerea si transmiterea de informatii ( Autocad, Tribon, Outlook Expres, Word, Excel si alte aplicatii specifice).

3. LUCRUL IN ECHIPA

ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

La baza societatii si a functionarii sociale in general sta modul in care oamenii imbina efortul si imaginatia pentru a-si imbunatati calitatea vietii prin atingerea obiectivelor comune.

Echipa, locul de munca, obiectivul final, timpul de lucru

Echipa - este un grup ( formatie) de lucru care functioneaza cu scopuri si obiective precise si care actioneaza cu ajutorul sculelor si dispozitivelor, pentru realizarea unui produs finit care sa corespunda cerintelor clientului.

Locul de munca- reprezinta spatiul in care un muncitor sau o formatie de muncitori actioneaza cu ajutorul uneltelor de munca asupra obiectelor muncii pentru a le transforma in obiectul finit.

Obiectul finit- reprezinta rezultatul obtinut de catre muncitori in urma unui proces de productie intr-un timp de lucru.

Timpul de lucru - este durata reglementata a zilei de munca de care dispune un executant pentru a-si indeplini sarcinile de munca.

3.2 - STRUCTURA TIMPULUI DE LUCRU AL EXECUTANTULUI

TIMP PRODUCTIV:

Timp de pregatire si incheiere : - studierea documentatiei

- montarea si strangerea S.D.V.-urilor

- stabilirea regimului de lucru

Timp operativ:-timp consumat de executant pentru modificarea cantitativa si calitativa a obiectului muncii

Timp de deservire : -mentinerea in stare de functionare a utilajelor ( gresare, legare furtun aer)

-pastrarea curateniei la locul de munca

TIMP NEPRODUCTIV:

Timp de intrerupere reglementat: -timp de odihna si necesitati fizio logice

-timp de intreruperi conditionate de tehnologie( intarire solutie de

lipire -AMERON).

Timp neproductiv

Timp de intreruperi nereglementate: -timp de intreruperi independent de executant

-timp de intreruperi dependent de executant

-incalcarea disciplinei in munca

Abordarea propusa pentru lucrul in echipa presupune:

Recapitularea constanta a obiectivelor.

Examinarea atenta a mediului inconjurator.

Constientizarea modului de functionare al echipei.

Creativitatea, flexibilitatea si promptitudinea in fata schimbarii

Tolerarea ambiguitatii si a diferentelor in echipa.

Promptitudinea de a acccepta nesiguranta odata cu schimbarea.

De ce sa lucram in echipa?

Motivele sunt urmatoarele:

Echipele pun cel mai bine in aplicare strategiile organizatorice.

Echipele faciliteaza producatorului fabricarea si livrarea produselor, precum si acordarea serviciilor in mod rapid si profitabil.

Datorita echipelor, se invata mai eficient.

Echipele multifunctionale promoveaza managementul de inalta calitate.

Echipele multifunctionale pot suferi schimbari rapide.

Se economiseste timp daca activitatile efectuate inainte, pe rand, de mai multe persoane, sunt executate simultan in echipa.

Organizatiile bazate pe echipe, promoveaza inovatia datorita schimbarii de opinii.

Organizatiile cu structura plana, pot fi coordonate si conduse mai eficient, daca unitatea functionala este echipa si nu individual.

Pe masura ce cerintele cu privire la procesarea informatiei sunt din ce in ce mai sofisticate, spre deosebire de indivizi, echipele asigura integrarea si asocierea in scopul procesarii eficiente a informatiei.

Munca bazata pe echipe imbunatateste performanta organizatorica, atat in privinta eficientei cat si a calitatii.

Creativitatea si inovatia sunt promovate in organizatiile bazate pe echipe, prin intermediul schimbului de opinii.

Obstacolele in calea lucrului eficient in echipa:

Pierderea efortului: - lenea sociala- caracteristica a comportamentu-lui uman, mai ales in conditiile in care sarcina in sine nu il motiveaza.

Gradul redus de eficienta in rezolvarea problemelor si luarea deciziilor: - coordonatorii echipei tind sa aiba o autoritate mai mare in luarea deciziilor, indiferent daca au sau nu dreptate.

Creativitate scazuta: - suma ideilor lansate de persoanele care lucrau singure, este mai mare decat in cazul grupului.

CONCLUZIE

Pe termen lung, productivitatea grupului s-a dovedit a fi mai mare.

Acest fenomen se numeste = munca sociala = in contrast cu = lenea sociala =

echipele obtinand castig si nu pierderi pe parcurs.

3.3 MASURI ORGANIZATORICE ALE LOCULUI DE MUNCA

- pregatirea documentatiei tehnice de executie a produsului;

- asigurarea materialului necesar obtinerii produsului finit;

- pregatirea locului de munca ( spatiu );

- dotarea cu scule si dispozitive in stare buna;

- dotarea cu scule si dispozitive performante si eficiente;

- amenajarea locului de munca;

- iluminare corespunzatoare;

- ordine si disciplina la locul de munca;

- mentinerea ordinei si curateniei;

- reducerea deplasarilor in fluxul tehnologic;

- cresterea calificarii muncitorilor;

- cresterea responsabilitatii executantului;

- asigurarea autocontrolului.

Rolul unui membru in echipa

Rolul care se potriveste cel mai bine unui membru al echipei, poate fi stabilit pe baza urmatoarelor caracteristici:

- relationarea cu ceilalti membri;

- modul prin care el participa la luarea deciziilor;

- caile prin care obtine informatiile si utilizarea acestora;

- metoda preferata in organizarea activitatii.

Repartizarea sarcinilor in echipa si colaborarea cu membrii echipei pentru indeplinirea lor

- repartizarea sarcinilor in echipa se va face asfel incat, rolurile fiecarui membru sa fie definite, avand in vedere abilitatile de evaluare si capacitatile fiecarui muncitor;

- sprijinul si incurajarea fiecarui membru al echipei, de a fi ajutat sa-si rezolve sarcinile impuse;

- participarea la luarea deciziilor;

- motivarea personalului;

- imbunatatirea comunicarii si cresterea nivelului de cunostinte

- relatiile interpersonale din cadrul echipei;

- luarea deciziilor sa curga din utilizarea deplina a aptitudinilor si cunostintelor membrilor echipei;

- deciziile sa fie exprimate sub forma de actiuni: fiecare membru al echipei sa stie ce are de facut, cu cine si cand sa trateze deciziile.

MUNCA IN ECHIPA

"Patru persoane, pe care le vom numi: TOATA LUMEA, CINEVA, ORICINE, si NIMENI lucreaza impreuna. Ceva important trebuia facut si a fost repartizat la TOATA LUMEA. TOATA LUMEA a fost sigura ca CINEVA o va face. ORICINE o putea face, dar NIMENI n-a facut-o. Din aceasta cauza, CINEVA s-a suparat, pentru ca era treaba la TOATA LUMEA. TOATA LUMEA a crezut ca ORICINE putea s-o faca, dar NIMENI n-a realizat ca TOATA LUMEA n-o va face.

In final TOATA LUMEA a dat vina pe CINEVA cand NIMENI n-a facut, ceea ce ORICINE putea face. "

4. IGIENA SI SECURITATEA MUNCII

4.1 DEFINITIA TERMENILOR UTILIZATI IN DOMENIILE SSM, PM, PSI:

Securitatea si sanatatea in munca ( SSM ) - reprezinta capacitatea fiecarui angajat de a recunoaste toate pericolele de accidentare si/sau, de imbolnavire profesionala si a factorilor de risc generatori, la care poate fi expus in timpul desfasurarii fiecarei activitati din cadrul fiecarui proces de munca, destinat indeplinirii de sarcina de munca atribuite.

Protectia muncii ( PM ) - reprezinta un normativ care se bazeaza pe principii de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale si are drept scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc privind accidentarea si/sau imbolnavirea profesionala, factori existenti in sistemul de munca, proprii fiecarei componente a acestuia ( executant- sarcina de munca- mijloace de productie- mediu de munca), informarea, consultarea si participarea angajatilor cat si a reprezentantilor acestora.

Prevenirea si stingerea incendiilor ( PSI) - reprezinta totalitatea masurilor si activitatilor ce se desfasoara pentru prevenirea si stingerea incendiilor, precum si atributiile personalului angajat de a participa la realizarea acestora.

Accident de munca - vatamarea violenta a unei persoane precum si intoxicarea profesionala acuta, care au loc in timpul procesului de munca si a indeplinirii sarcnilor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces.

Loc de munca- zona delimitata in spatiu, in functie de sarcina de munca, inzestrata cu mijloace de munca ( utilaje, scule, mijloace de transport, mobilier, etc.) si obiecte ale muncii necesare in procesul de productie ( materii prime, semifabricate ), spatiu organizat in vederea realizarii unei operatii, sau pentru indeplinirea unei functii, de catre unul sau mai multi executanti, cu pregatirea si indemanarea necesara, in conditii tehnice, organizatorice si de protectie a muncii, precizate.

Principiile protectiei angajatilor, conform reglementarilor legale in acest domeniu:

asigurarea unui mediu de munca normal;

asigurarea si intretinerea unei infrastructuri si cladiri adecvate, normale din punct de vedere functional;

folosirea angajatilor capabili si responsabili pentru aplicarea corecta a sistemului Managementului Securitatii si Sanatatii in Munca;

colaborarea permanenta cu proprii angajati, furnizori, clienti, organele guvernamentale, societatea civila, pentru imbunatatirea continua a standardelor proprii;

executia de produse, care sa poata fi folosite in siguranta de catre clienti.

Functiile structurii organizatorice din societate si responsabilitatile, privind realizarea masurilor de protectie in fiecare domeniu:

In cadrul societatii noastre, structura organizatorica este urmatoarea:

- Sef de productie- care desfasoara procese tehnologice specializate, ce conduc la realizarea produselor contractate si a unora dintre echipamentele tehnice din componenta produselor, sau necesare la realizarea produsului;

- Compartimente functionale, care furnizeaza urmatoarele servicii suport:- recrutarea, selectia, evidenta si formarea fortei de munca;

- proiectarea produselor;

- proiectarea tehnologica a noilor produse si a proceselor de productie;

- aprovizionarea si depozitarea;

- planificarea si supravegherea productiei;

- managementul calitatii produselor contractate ( incluzand verificari cu radiatii ionizante);

- asistenta financiar-contabila;

- supravegherea Sistemului Managementului Securitatii si Sanatatii in Munca.

Responsabilitatea angajatului in aplicarea masurilor de protectie in fiecare domeniu:

Responsabilitatile legale ale oricarui angajat, indiferent de pozitia pe care o ocupa ( executant, conducator) sunt prevazute de:

Legea - 319/2006

Norme generale de protectie a muncii - editia 2002, art. 12;

Contractul colectiv de munca in vigoare;

Regulamentul de ordine interioara in vigore.

4.2 SSM SI PSI LA LOCUL DE MUNCA

1. Identificarea factorilor de risc, de accidentare sau de imbolnavire profesionala, a propriei persoane si a celorlalti participanti in procesul de munca, specifici ocupatiei din fiecare activitate si de la fiecare tip de loc de munca din societate:

Pentru identificarea celor mai adecvate masuri de eliminare a pericolelor si a factorilor de risc, sau mentinerea sub o forma rezonabila, se va tine cont de elementul sistemului de munca ( exe-

cutant - sarcina de munca - mijloc de productie - mediu de munca) precum si de gravitatea consecintelor posibile.

Preocuparea pentru identificarea tuturor factorilor de risc, de accidentare / imbolnaviri profesionale, trebuie sa fie permanenta, astfel incat:

la executarea operatiilor destinate amenajarii mijloacelor de protectie colectiva ( schele), a cailor de acces, de circulatie si de evacuare, la si de la nave, sau parti componente importante ale acestora ( sectii, bloc-sectii de nava);

atat inainte, cat si in timpul aplicarii unui proces de verificare, atunci cand exista elemente noi pentru executanti;

la utilizarea echipamentelor de protectie colectiva ( schele, ingradiri ale puntilor, gurilor de vizita sau instalatii de ventilatie, etc.), a cailor de acces, de circulatie si de evacuare, la si de la nave, sau parti componente ale acestora ( sectii, bloc-sectii de nava).

In timpul activitatii impuse de catre orice sarcina de munca, cat si pe baza cunostintelor adecvate in domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca, cunostinte dobandite la instructaje, orice angajat trebuie:

sa identifice fiecare pericol la care poate fi expus;

sa identifice consecintele in cazul unei accidentari sau imbolnaviri profesionale, posibile atat pentru propria persoana, cat si pentru ceilalti participanti la procesul de munca din zona respectiva;

sa identifice masurile tehnice si organizatorice, necesare tinerii sub control a fiecarui pericol identificat;

sa aplice corect si complet, fiecare dintre masuri fara sa omita niciuna;

Identificarea factorilor de risc de incendiu din fiecare activitate si de la fiecare loc de munca, din cadrul societatii:

Pentru identificarea factorilor de risc de incendiu, persoanele angajate in munca, trebuie:

sa cunoasca si sa aplice prevederile normelor de prevenire si stingere a incendiilor, la locul de munca;

sa nu blocheze caile de acces ( drumuri, culoare, scari de acces, etc.), cu materiale ce ar putea impiedica interventia pentru stingerea si evacuarea materialelor, in caz de incendiu;

sa cunoasca sistemul de alarma, locul unde se afla amplasate mijloacele de stingere ale unui incendiu, dar si cum trebuie sa se actioneze in caz de incendiu;

sa anunte imediat conducatorul locului de munca si pompierii, orice stadiu de inceput al unui incendiu, sau existenta unor imprejurari, de natura sa provoace un incendiu;

sa paticipe la stingerea incendiului, la evacuarea persoanelor si a

bunurilor materiale puse in pericol;

sa mentina in stare buna de functionare mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, aflate in dotarea locului de munca.

3. Descrierea sau punerea in aplicare, reala sau simulata, a masurilor prevazute de norme si organizate de societate, pentru fiecare risc, in scopul prevenirii accidentelor, imbolnavirilor profesionale sau incendiului:

Principalele masuri organizate de societate, in scopul prevenirii accidentelor, imbolnavirilor profesionale sau incendiului, sunt:

fiecare angajat sa fie apt pentru meseria sau functia sa, tinandu-se cont de conditiile la care va fi expus si de locul de munca unde va trebui sa-si desfasoare activitatea;

niciun angajat sa nu prezinte afectiuni, care sa puna in pericol securitatea si sanatatea celorlalti angajati, din cadrul aceluiasi loc de munca;

fiecare angajat sa fie capabil sa recunoasca toate pericolele de accidentare sau de imbolnavire profesionala, cat si a factorilor de risc ce le pot genera, la care poate fi expus in timpul desfasurarii fiecarei activitati din cadrul fiecarui proces de munca destinat indeplinirii sarcinii de munca atribuite;

fiecare angajat sa cunoasca temeinic continutul fiecarei masuri tehnice de protectie, de salvare si de prim ajutor asigurata de societate si sa reactioneze atunci cand oricare dintre masuri nu functioneaza;

fiecare angajat sa aplice corect masurile adecvate si sa participe activ la imbunatatirea lor.

4. Descrierea sistemului organizat de societate pentru acordarea primului ajutor si a initiativelor in caz de accidentare

( se vor efectua si exercitii practice):

Primul ajutor sanitar, reprezinta totalitatea masurilor care se iau imediat, pentru salvarea unei victime si consta in: oprirea hemoragiilor, pansarea ranilor si a arsurilor, imobilizarea fracturilor, etc. cat si transportarea celui vatamat, in timpul cel mai scurt, la spital.

Primul ajutor, in caz de accidentare, trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul, de catre orice persoana care este

pregatita in acest sens.

In scopul asigurarii primului ajutor la locul de munca, cel care acorda primul ajutor, nu inlocuieste medicul, dar, prin masurile pe care le aplica, el trebuie sa reuseasca sa evite:

inrautatirea starii accidentatului;

aparitia unor complicatii;

producerea decesului victimei.

La organizarea si acordarea primului ajutor, participa:

martorul accidentului, sau prima persoana anuntata;

salvatorul;

medicul societatii;

asistenta medicala, infirmiera;

serviciul de Protectie a Muncii ( comitetul de securitate si sanatate in munca);

pompierii societatii;

conducerea unitatii ( maistru, sef atelier, sef sectie)

5. - UTILIZAREA DISPOZITIVELOR, MASINILOR DE RIDICAT SI TRANSPORT

Prescriptia tehnica P T R 14 - 2002, editia 1 ,,Cerinte tehnice privind introducerea pe piata si verificarea in exploatare a cablurilor, lanturilor, benzilor, funiilor, carlingelor si a elementelor de legare si prindere a sarcinii utilizate la instalatiile de ridicat "

ISCIR - Inspectia pentru cazane, recipiente sub presiune si

instalatii de ridicat

5.1 SCULE, DISPOZITIVE, APARATE DE MASURA SI CONTROL

Dispozitive de legare, ridicare:- lanturi, carlige, cabluri, parame, chingi, grinzi de ridicare, gafe, chei de tachelaj, placute contra alunecarii gafelor, ocheti de ridicare.

Toate dispozitivele de legare si ridicare trebuie sa corespunda normelor si precizarilor din colectia R - Prescriptii Tehnice ISCIR aflata in vigoare.

Verificarea elementelor de legare si prindere a sarcinii, se face de catre personal desemnat de sectie ( atelier) si autorizat ISCIR, cu respectarea precizarilor din colectia R - Prescriptii Tehnice ISCIR, aflata in vigoare si care are obligatia sa consemneze in Registrul de supraveghere al starii tehnice, al elementelor in momentul verificarii. Elementele de legare si prindere ale sarcinii scoase din uz, se taie cu polizorul, imediat dupa constatare si se predau in vederea casarii.

Dispozitive de transport: paleti, containere, grinzi de asezare, pontili, alte dispozitive de fixare si ancorare la transportul cu platformele autotransportoare si transport auto.

Toate operatiile de manipulare, manevre si transport, se vor executa numai in prezenta conducatorului de formatie ( maistru, brigadier,

gestionar, legator de sarcina, alta persoana desemnata) care este instruit si

apt sa coordoneze astfel de activitati, indiferent de utilajele si instalatiile folosite si de locul de efectuare al lucrarilor.

Pentru manevrele si transportul cu poduri, macarale, alte utilaje si instalatii, personalul executant trebuie sa cunoasca:

greutatea teoretica a structurii ce se ridica ( piesa, agregat, subansamblu, sectie, premontaj, etc.)

schema de amplasare a ochetilor si schema de legare; pentru structuri care depasesc 20 tone, schemele se vor intocmi de catre Biroul Proiectare, in functie de structura, amplasarea centrului de greutate, greutatea teoretica a structurii, tipul de manevra;

pentru alegerea lanturilor, cablurilor si ochetilor de ridicare, se vor consulta anexele la prezentul document;

jurnalul de bord al macaralei ce urmeaza sa efectueze manevra, care trebuie sa arate daca:-macaraua poate lucra singura sau in colectiv; parametrii macaralei, cu indicarea sarcinii maximale in cazul in care macaraua lucreaza singura, sau in colectiv;

starea tehnica a platformelor transportoare, a vehiculelor, a motostivuitoarelor, capacitatea de transport a acestora, posibilitatile de acces si manevre in anumite spatii, starea traseului de parcurs;

conditiile de mediu, in care pot fi executate fara riscuri, operatiile de manevre si transport ( vizibilitate, intensitatea vantului, polei, gheata, etc.)

Pentru transportul si manevrele cu agregate si echipamente, se vor folosi ochetii deja montati si se vor urma indicatiile date de producator, privind transportul si manipularea acestora.

5.2- UTILIZAREA DISPOZITIVELOR SI A MASINILOR DE RIDICAT

" MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI", PARTEA I nr. 323 bis / 13.05.2003 privind 7.4.-Legatorii de sarcina; 8.- Intretinerea si revizia macaralelor.

Legatorul de sarcina:

legarea si fixarea sarcinilor, se face numai de catre muncitori special instruiti in acest scop, denumiti in continuare - legatori de sarcina;

legatorul de sarcina, efectueaza legarea si fixarea sarcinilor de carligul macaralei, le urmareste in timpul manipularii, semnalizeaza macaragiului manevrele pe care acesta trebuie sa le execute si elibereaza sarcinile dupa asezarea lor corecta, la locul dorit;

muncitorii calificati ( lacatusi, strungari, instalatori, mecanici, etc.) care ocazional, in timpul lucrului executa si functia de legator de sarcina la

macaralele sau podurile care ii deservesc, trebuie sa indeplineasca conditiile de mai sus si sa fie supusi acelorasi instructaje si examinari, ca si legatorii de sarcina;

legatorul de sarcina, trebuie sa detina actul doveditor al instructajelor, asupra sa, in timpul efectuarii serviciului ( carnetul legatorului de sarcina).

2- Obligatiile legatorului de sarcina:

sa cunoasca, sa aplice si sa urmareasca aplicarea regulilor de verificare a dispozitivelor de legare si a dispozitivelor de prindere;

sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare, pentru a putea indica in orice moment macaragiului manevrele pe care urmeaza sa le execute; in acest scop, se va plasa in locuri din care sa poata vedea orice persoana situata in campul de actiune al macaralei; daca acest lucru nu este posibil, el va fi ajutat de alte persoane;

sa supravegheze zilnic dispozitivele de legare si dispozitivele de prindere cu care lucreaza, prin verificarea aspectului exterior, inscriind in registrul de evidenta si supraveghere al macaralei constatarile sale cu privire la starea tehnica a acestora; se recomanada ca dispozitivele de prindere cat si cele de legare, sa fie date in primire unuia dintre legatorii de sarcina, care va raspunde de pastrarea lor corespunzatoare;

sa foloseasca la legarea si transportul sarcinilor, numai dispozitive inscriptionate, cu sarcina maxima admisa, inscrisa vizibil pe o placa, sau pe inel si sa nu lege sarcini a caror greutate depaseste sarcina admisa pentru dispozitivul sau macaraua respective, tinand cont si de inclinarea ramurilor de cablu sau lant;

sa nu utilizeze dispozitive de legare ce nu sunt inscrise in evidenta sectiei sau a santierului;

sa aleaga mijloacele de legare corespunzatoare greutatii si formei sarcinii; la macaralele cu doua mecanisme de ridicare, sa lege sarcina la mecanismul de ridicare care corespunde sarcinii respective;

sa nu lege sarcini care nu sunt aderente la sol sau la alte elemente;

sa nu foloseasca dispozitive de legare care prezinta uzuri peste limitele admise de prescriptiile tehnice in vigoare;

sa suspende capatul inferior al legaturilor lungi descarcate pe carligul macaralei, pentru a nu micsora spatiile libere la deplasarea macaralei;

sa execute corect legarea sarcinii, fara a incrucisa cablurile la introducerea acestora in carlig;

sa se asigure ca sarcina este echilibrata, iar lanturile si cablurile de legare sunt intinse si asezate uniform, fara a forma noduri, ochiuri si fara a fi expuse rasucirii; la carligele duble sa suspende sarcina pe ambele deschideri si sa o repartizeze in mod egal;

sa interzica echilibrarea sarcinilor in carlig sau intinderea dispozitivelor de legare, prin greutatea proprie a unor persoane; de asemenea sa interzica transportul persoanelor cu macaralele;

sa tina cont de faptul ca lanturile care se infasoara de mai multe ori in jurul sarcinii de ridicat, nu trebuie sa aiba margini suprapuse;

sa nu foloseasca lanturi de legare innadite cu suruburi, avand zale alungite sau rasucite si sa nu innoade cablurile sau lanturile de legare;

sa lege sarcina de lungime mare si rigida, in cel putin doua puncte, spre a evita balansarea;

sa execute astfel legarea, incat sarcina sa nu se poata deplasa, aluneca sau roti, dupa ce este ridicata, iar legatura sa nu iasa din carlig; sa nu lase obiecte libere pe sarcina suspendata;

sa nu incarce materiale marunte, sau piese de volum redus pe platforme sau targi, care nu sunt prevazute cu pereti laterali;

sa tina cont de faptul ca in cazul transportarii materialelor marunte, sau a pieselor mici, in lazi, este necesar ca acestea sa nu depaseasca inaltimea marginii superioare a peretilor laterali;

sa nu lege in carligul macaralei pachete de tabla, prefabricate sau alte materiale, daca dispozitivul de prindere nu este prevazut cu elemente care sa excluda caderea materialelor din pachet;

sa asigure capetele cablurilor de legare, cu cel putin trei cleme de strangere, de marime corespunzatoare diametrului cablului, brida filetata fiind asezata pe partea terminala a ramurii de cablu;

sa protejeze cablurile care vin in contact cu muchii ascutite, cu aparatori special destinate acestui scop;

inainte de transportarea unei sarcini, sa semnalizeze macaragiului efectuarea unei ridicari de incercare pana la inaltimea de cca. 100 mm. de la sol, pentru ca mijloacele de legare sa ajunga in pozitia intinsa si sa verifice echilibrarea sarcinii;

sa semnalizeze macaragiului miscarile pe care trebuie sa le execute cu macaraua, asezandu-se astfel incat sa se afle tot timpul in campul vizual al macaragiului; la macaralele cu deplasare la sol, va verifica daca intreaga cale de rulare este libera;

- sa urmareasca transportul pe orizontala a sarcinii suspendate, mergand in urma acesteia pe tot traseul si supraveghind ca sarcina sa nu se loveasca de obstacole si sa nu existe persoane in raza de actiune a macaralei;

sa tina cont ca transportarea sarcinilor pe orizontala, precum si a dispozitivelor de legare si de prindere ( in cazul deplasarii macaralei fara sarcina) trebuie sa se faca la o inaltime de minim 300 mm. si o distanta laterala de min. 1000 mm. de obiectivele inconjuratoare si sa semnalizeze in consecinta macaragiului, manevrele necesare in vederea manipularii sarcinii in conditii de siguranta;

sa interzica circulatia pe sub sarcina ridicata, sarcina sa nu fie transportata pe deasupra locurilor de munca, iar in cazul cand necesitatile productiei o impun, se vor indeparta in prealabil toate persoanele, la o distanta corespunzatoare;

la montarea sectiilor la nava, utilaje la nava, alte structuri, etc. legatorul de sarcina trebuie sa cunoasca si procesul de montaj ( succesiunea operatiilor de montaj ) care se executa cu ajutorul macaralei, pentru a semnaliza corect manevrele necesare;

sa nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aseza intr-un punct, care nu poate fi deservit in mod normal de macara;

la stivuirea unor sarcini, sa asigure corecta lor asezare, eventual pe elemente de adaos, astfel incat sarcinile sa fie stabile si sa nu se deterioreze reciproc, iar legaturile sa poata fi scoase cat mai usor; se interzice scoaterea legaturilor de sub sarcini cu ajutorul macaralei;

sa supravegheze sarcina pana ce se asigura ca aceasta este coborata si plasata corect; sa nu dezlege sarcina inainte de a fi bine ancorata, sau bine prinsa pe masina care va executa prelucrarea;

sa nu paraseasca locul de munca fara sa-l anunte pe macaragiu.

6. Fuxuri tehnologice in SN DAMEN GALATI

6.1. Fluxul tehnologic de la sectia 1

- 6.1.1. fluxul tehnologic atelier confectionat - sectia 1

- 6.1. fluxul tehnologic atelier asamblat - sectia 1

- 6.1. fluxul tehnologic atelier montaj - sectia 1

- 6.1.3. fluxul tehnologic linia de duze - sectia 1

6. fluxul tehnologic de la sectia 1a

- 6.1. - fluxul tehnologic atelier confectionat - sectia 1a

- 6.2 . - fluxul tehnologic atelier montaj - sectia 1a

6.1,1, Flux tehnologic - Confectionat Sectia I

6.1. Flux Tehnologic - ASAMBLAT Sectia I

6.1.3. Flux tehnologic - MONTAJ Sectia I

6.1.4. Flux Tehnologic - DUZE Sectia I

6.1. Flux tehnologic - Confectionat SECIA IA

6. Flux tehnologic - Montaj SECTIA I