CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
Navigatie |
Stabilirea caracteristicilor carenei de proiectat. Trasarea curbei ariilor imerse ale cuplelor
Curba ariilor imerse ale cuplelor este graficul functiei wA = f(L), exprimand distributia volumului carenei pe lungimea navei. Tipic, aceasta distributie se compune din doua zone profilate ('in forme') la extremitati si o zona cilindrica centrala. In Fig. 1 este reprezentata o astfel de distributie, indicele i = I V exprimand carena de referinta a Seriei 60 aleasa la punctul 1.4. din capitolul precedent.
Zonele profilate sunt
caracterizate de lungimile si
precum si de coeficientii
cilindrici partiali
si
. Zona cilindrica de lungime
este distribuita
pe lungime prin componentele
si
. Obtinerea carenei de proiectat (
) se face prin ajustarea portiunii cilindrice a carenei
de referinta pastrand coeficientii
,
si
ai acesteia.
Figura. 1.
Ordonatele curbei ariilor imerse ale cuplelor carenelor Seriei 60 se gasesc in Tabelul 1.
Atentie:
Cuplele carenei de referinta (notate cu indicele "prim") nu coincid cu cuplele carenei de proiectat !
Cupla 0' (perpendiculara pupa) la carenele Seriei 60 este la axul carmei si nu la intersectia CWL cu etamboul !
Tabelul 1.
Nr. Cupla (i |
CARENA DE REFERINTA (i) |
|||||
I |
II |
III |
IV |
V |
Etrava eliptica |
|
| ||||||
| ||||||
|
Obs.: Ordonatele curbei ariilor imerse () sunt date adimensional (in fractiuni din wA
Coeficientii
de finete cilindrici partiali si
ai carenei de
proiectat difera de coeficientii similari
si
ai carenei de
referinta. Diferenta provine din faptul ca
, zona cilindrica (
) avand alta extindere, zonele profilate (
si
) avand aceleasi caracteristici cu carena de
referinta (
;
).
Pentru calculul coeficientilor respectivi, se extrag intai din Tabelul datele pentru carena de referinta aleasa la punctul 1.4.
Tabelul
Carena (i) |
I |
II |
III |
IV |
V |
|
| ||||
| |||||
| |||||
| |||||
| |||||
| |||||
|
Observatii:
1. Pentru etrava
eliptica, indiferent de coeficientul bloc CB (CB 0,75), .
si
raman
aceiasi in continuare (odata carena aleasa definitiv).
3. Pentru etrava
eliptica , indiferent de carena de
referinta.
Rezolvand urmatorul sistem de
ecuatii rezulta si
:
(1)
Observatie:
si
sunt calculati
anterior in Capitolul 1.
(2)
Din acest sistem vor rezulta si
(cu
si
calculate la punctul ,
iar
si
din Tabelul pentru carena de referinta
aleasa).
Rezulta (vezi Fig.1.) si: (3)
Obs.: In Figura 1. este reprezentata curba ariilor imerse pentru carena de referinta (marimile respective au indicele 'i'). Carena de proiectat va avea o alura asemanatoare dar marimile caracteristice acesteia sunt fara indice.
In
cele ce urmeaza se va lucra adimensional, marimile respective fiind
notate cu bara deasupra (ex: ). In acest mod, toate marimile de pe abscisa sau
de pe ordonata vor fi fractiuni de L/2 sau de wA cu valori cuprinse intre 0 si 1. La trasarea propriu zisa a
diagramei se va considera ca:
sunt egale cu unitatea
la scara respectiva.
Exemplu: Daca =0,273 si
=20 cm (la scara aleasa) rezulta ca
cm pe desen. O scara
convenabila este aceea in care raportul wA / L/2
Mod de lucru zona prova:
Se alege o scara
convenabila. (exemplu: si
)
Se imparte in zece parti
egale obtinandu-se cuplele carenei de proiectat (cuplele reale) in zona
prova.
Se calculeaza :;
.
Figura
Se masoara de la cuplul maestru
la dreapta si
de la cupla 20 la
stanga.
Se imparte in
parti egale obtinandu-se cuplele carenei de referinta.
Atentie! Se vor trasa si cuplele suplimentare C19' si C18'.
Pe cuplele carenei de referinta se masoara ordonatele curbei ariilor imerse pentru cuplele respective ( din Tabelul 1.).
Se unesc punctele cu o curba
aviata (fara discontinuitati) obtinandu-se curba
ariilor imerse in zona prova (pe portiunea aceasta este o
dreapta paralela cu axa absciselor).
Observatii:
si
se extrag din Tabelul iar ariile
imerse din Tabelul 1. pentru carena de referinta aleasa.
Perpendicularele prova ale carenei de proiectat si carenei de referinta coincid (C20 s C20') restul cuplelor fiind pozitionate diferit ( vezi si pct 1 obs.1).
In Figura sunt marcate punctele generatoare ale curbei ariilor imerse pe zona prova ( pe cuplele carenei de referinta).
In zona cilindrica cupla 10 cupla 10'!
Mod de lucru zona pupa:
Se alege scara idem ca la prova.
Se imparte in zece parti
egale obtinandu-se cuplele carenei de proiectat (cuplele reale) in zona
pupa.
Figura 3.
Se calculeaza ;
.
Se masoara (
la scara desenului).
Se masoara de la cuplul maestru
la stanga.
Se masoara de la C0 la dreapta obtinandu-se
C0'. (perpendiculara pupa a carenei de referinta).
Se masoara de la C0' la dreapta si
se imparte in
parti egale obtinandu-se cuplele carenei de referinta.
Atentie! Se vor trasa si cuplele suplimentare C0' si C1'
- Pe cuplele carenei de referinta se masoara ordonatele ariilor imerse ale cuplelor respective.
- Se
unesc punctele obtinute cu o curba aviata pornind de la C0
rezultand curba ariilor imerse in pupa (pe portiunea aceasta curba
este o dreapta paralela cu axa absciselor).
Observatii:
si
se extrag din Tabelul iar ordonatele curbei ariilor imerse din
Tabelul 1. pentru carena de referinta aleasa.
In Figura 3. sunt marcate punctele generatoare ale curbei ariilor imerse in zona pupa ( pe cuplele carenei de referinta).
In zona cilindrica C10 C10'.
Zonele prova si pupa se traseaza pe acelasi desen, suportul fiind de preferat hartia milimetrica. Se recomanda formatul hartiei A4 sau A3.
Curba ariilor imerse va servi la final la trasarea planului de forme al navei proiectate. Planul de forme se va trasa avand la baza planul de forme al carenei de referinta (din seria 60). Metoda de lucru este urmatoarea:
Se considera ca proiectantul (studentul) are la dispozitie un plan de forme cu coeficientul bloc CBi si semilatimi yi si doreste sa construiasca altul cu coeficient bloc CB, prin adaugarea sau scoaterea unei zone din portiunea cilindrica. Metoda este deci aplicabila pentru navele la care exista portiuni cilindrice si la care, prin scoaterea unei portiuni, nu se depaseste aceasta zona.
Dupa scoaterea sau adaugarea portiunii cilindrice, zonele rezultate se considera ca se lungesc sau se comprima, astfel incat nava sa ajunga tot la lungimea initiala. In consecinta, noile cuple vor aparea deplasate fata de cele initiale ca in figura:
Figura 4.
Lungimile L'pv si L'pp
(in marime absoluta), si
se traseaza in
orizontalul planului de forme de la cupla C20 la stanga si respectiv de la
cupla C0 la dreapta.
Se
imparte apoi L'pv in npvi parti egale si
L'pp la nppi parti egale rezultand cuplele
carenei de referinta pe portiunile profilate
Amplasarea
pe lungimea navei a cuplelor carenei de referinta C'i este
identica cu cea rezultata din trasarea curbei ariilor imerse ale
cuplelor. In continuare, pe cuplele de referinta astfel trasate in
orizontal se masoara semilatimile pe fiecare plutire, obtinandu-se
astfel conturul plutirii respective.
In final, forma cuplelor reale rezulta dupa trasarea plutirilor definite de cuplele carenei de referinta prin intersectia cuplelor reale cu plutirile respective.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1103
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2025 . All rights reserved