Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie

Navigatie

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA A UNUI TERMINAL MULTIFUNCTIONAL

Transporturi

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ANDOCAREA NAVEI
UTILIZAREA AMBALAJELOR, RECIPIENTELOR MARI PENTRU VRAC (RMV) SI A AMBALAJELOR MARI
DISPOZITII CU PRIVIRE LA MODUL DE TRANSPORT AL MARFURILOR PERICULOASE
CONOSAMENTUL
TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE
Transport maritim - naval
Specificatii de calitate ale benzinelor fabricate in Romania
CALITATILE MANEVRIERE (EVOLUTIVE) ALE NAVEI
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII LOCALE SI REGIONALE
NAVIGATIA ESTIMATA ESTIMA GRAFICA

TERMENI importanti pentru acest document



ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA A UNUI TERMINAL MULTIFUNCTIONAL

Prezentarea TERMINALULUI




Analiza activitatii de EXPLOATARE PORTUARA

Analiza cifrei de afaceri

Analiza situatiei generale a cheltuielilor TERMINALULUI MULTIFUNCTIONAL.

Analiza puterii financiare a TERMINALULUI MULTIFUNCTIONAL.

Analiza rentabilitatii TERMINALULUi MULTIFUNCTIONAL.

Diagnosticul global al TERMINALULUi MULTIFUNCTIONAL.

1. PREZENTAREA TERMINALULUI.

Terminalul are urmatorul obiect de activitate:

transport naval intern si extern, maritim si fluvial, de marfuri ;

servicii de aprovizionare nave;

servicii de manipulare a marfii;

activitati de comert exterior: import-export.

Terminalul a achizitionat in anul 2002 o macara de cheu , cu o valoare contabila de 800.000.000 lei , iar in anul 2003 o macara tip Liebherr , cu o valoare contabila de 2.500.000.000 lei , astfel ca la sfarsitul anului 1999 terminalul avea in patrimoniu trei macarale cu o capacitate de 12.5 tf.

Structura organizatorica a terminalului este urmatoarea:


Problemele cu care se confrunta terminalul sunt simptomatice pentru o buna parte din terminalele romanesti in aceasta perioada: concurenta puternica pe piata de navlului, dimensiunea mica a terminalului, uzura echipamentelor, subutilizarea capacitatilor de transport, costul ridicat al capitalului imprumutat fata de rentabilitatea exploatarii, capacitatea redusa de a genera cash-flow, volumul semnificativ al cheltuielilor, lipsa de experienta pentru desfasurarea pe piata mondiala, etc.

Nomenclatorul de manipulare cuprinde urmatoarele categorii de marfuri:
A. Tabla si produse laminate;

B. Busteni si cherestea;

C. Fier vechi;

D. Ciment;

E. Ingrasaminte;

F. Utilaje si piese de schimb.

Clientiiterminalului, precum si furnizorii apartin atat pietei interne, cat si celei externe.

Acest capitol isi propune sa analizeze din punct de vedere economico-financiar activitatea terminalului multifunctional, punand in evidenta aspectele care intereseaza pe managerul general.

Cu toate acestea, beneficiarii (utilizatorii) informatiei oferite prin analiza pot fi si:

societatile de valori mobiliare;

institutiile financiar-bancare;

actionarii;

clientii;

furnizorii s.a.

Surse informationale utilizate sunt:

Bilantul contabil;

Contabilitatea financiara;

Contul de profit si pierderi;

Contabilitatea de gestiune;

Informatii externe privind piata muncii, piata capitalului etc.

ANALIZA ACTIVITATII DE EXPLOATARE PORTUARA.

Activitatea de exploatare portuara reprezinta principalul obiectiv al terminalului multifunctional.

Pentru dimensionarea si analiza activitatii de exploatare portuara se foloseste un sistem de indicatori valorici, care, prin continut, pot caracteriza anumite aspecte ale activitatii unei firme.

Astfel:

e)     cifra de afaceri (CA) – reprezentand suma veniturilor din vanzari (de marfuri, de produse lucrari si servicii) – in contabilitate rulajul creditor al conturilor din grupa 70.

b) pentru nevoile de diagnostic ale managerilor se poate determina din contabilitate si cifra de afaceri incasata , respectiv, pentru agentii economici cu activitati de productie, productie, productia marfa vanduta si incasata.

c) de asemenea, pentru agentii economici cu activitati de productie, se poate stabili si utiliza in analiza productia marfa fabricata (Qf), respectiv valoarea bunurilor (produse finite si semifabricate) destinate vanzarii, a lucrarilor executate si serviciilor prestate.

d) productia exercitiului (Qe) – reprezentand dimensiunea intregii activitati a firmei , respectiv suma productiei vandute )CA), a variatiei productiei stocate (Qs) si a productiei imobilizate (Qi) – productia de mijloace fixe realizata in regie proprie.

e) valoarea adaugata (Qa) – reprezentand bogatia nou creata de un agent economic pe parcursul unui exercitiu financiar, altfel spus capacitatea firmei de a produce avere. Prin urmare, daca din rezultatul intregii activitati a firmei (productia exercitiului ) deducem consumurile provenind de la terti – M – (consumul de materii prime , materiale auxiliare , combustibil, energie, apa, etc.) obtinem valoarea adaugata.

Scopul analizei : rezultatele analizei activitatii de exploatare portuara stau la baza fundamentarii programului de exploatare portuara pentru perioada urmatoare, precum si la baza stabilirii unor obiective strategice pentru dezvoltarea terminalului.

Probleme de analiza:

Analiza situatiei generale a activitatii de exploatare portuara pe baza dinamicii indicatorilor valorici.

Analiza raportului static si dinamic dintre indicatorii valorici.

Analiza situatiei generale a activitatii de exploatare portuara pe baza dinamicii indicatorilor valorici

Analiza situatiei generale a activitatilor de exploatare portuara pe baza dinamicii indicatorilor valorici utilizeaza o serie de corelatii, considerente normale intre dinamica acestor indicatori.

Astfel:

a)     ICA > IQf

Aceasta corelatie reflecta asigurarea desfacerii intregii productii marfa realizata de catre o societate comerciala, inclusiv reducerea volumului stocurilor existente in perioada anterioara.

Cand ICA = IQf imobilizarile in stocuri isi mentin proportia din perioada anterioara.

b)    IQf >IQc

Inegalitatea marcheaza reducerea stocurilor de productie neterminata si a consumului intern, dar pana la limita in care se asigura desfasurarea normala a procesului de productie.

c)     IQa > IQe

Situatia aceasta exprima reducerea ponderii consumurilor provenind de la terti (cu implicatii directe asupra costurilor, deci si a profitului firmei), in rezultatul intregii activitati a terminalului (Qe).

In aceste conditii terminalele prezinta o situatie favorabil economica, cu rezerva ca aceasta reducere nu va afecta calitatea produselor, lucrarilor sau a serviciilor.

Prin urmare, orice terminal care reuseste sa respecte corelatiile economice sus mentionate are o situatie economico-financiara corespunzatoare.

Pentru prezentarea metodologiei de analiza se folosesc date din tabelul 2.1.:

DINAMICA INDICATORILOR VALORICI

Tabelul

-mii lei -

Indicatori

Simbol

Perioada

precedenta

Perioada curenta

Indici

Previzionat(pr)

Efectiv(l)

pr/o

l/o

l/pr

Cifra de afaceri

CA

Prod. marfa fabricata

Qf

Productia exercitiului

Qe

Valoarea adaugata

Qa

Nota: valorile indicatorilor valorici au fost corelate cu indicele de pret.

Din analiza datelor rezulta ca programul de exploatare portuara este bine fundamentat, pentru ca fata de realizarile perioadei precedente, terminalul si-a propus o crestere cantitativa si calitativa la toti indicatorii valorici.

Cu alte cuvinte dinamica prevazuta (planificata) de terminal pentru indicatorii valorici respecta corelatiile normale, in sensul ca:

- si-a propus o crestere mai rapida a cifrei de afaceri fata de a productiei marfa fabricate, ceea ce presupune ca prin programul de exploatare portuara a prevazut crearea conditiilor favorabile asigurarii navlului pentru navele proprii;

- si-a propus un ritm superior de crestere la valoarea adaugata fata de ritmul productiei exercitiului, ceea ce presupune ca sunt create conditiile necesare prin program sa scada ponderea consumurilor intermediare, cu implicatii favorabile asupra costurilor si profiturilor;

Efectiv, aceste corelatii normale dintre indicatorii valorici nu s-au    respectat la toti indicatorii(desi , din punct de vedere cantitativ ritmurile efective sunt superioare celor prevazute, calitativ ele sunt necorespunzatoare).

Astfel daca s-a prevazut o corelatie normala ICA>IQf , efectiv ICA< IQf ( 110,65<112,21),

insa s-a prevazut IQa > IQe, ceea ce s-a intamplat (244,45 <112,21).

Nerespectarea corelatiei normale dintre indicatorii valorici ai cifrei de afaceri si productiei marfa manipulata, demonstreaza o activitate necorespunzatoare calitativ din punct de vedere al cantitatii de marfa comercializata, implicit al nivelului navlului pentru aceasta, chiar daca s-a inregistrat o depasire a planului (programului) la toti indicatorii valorici.

Urmarind situatia indeplinirii programului prevazut constatam ca desi s-au realizat depasiri la toti indicatorii valorici, calitativ activitatea este cvasicorespunzatoare , ea situandu-se la nivelul posibilitatilor reale. Astfel s-a inregistrat o reducere cu 1,30% (98,70 – 100) la productia exercitiului, in timp ce la productia marfa manipulata s-a inregistrat o scadere a stocurilor de marfa depozitata (a imobilizarilor).

De asemenea , in timp ce programul de productie a inregistrat o scadere de 1,30%, cifra de afaceri a inregistrat o scadere mai mare de 3,86%; aceasta presupune ca nu intreaga productie marfa manipulata a avut asigurata desfacerea, inregistrandu-se o crestere a stocurilor.

Insa, in cazul corelatiei dintre ritmul de depasire al valorii adaugate si ritmul de depasire al productiei exercitiului se observa o depasire neta a celui de-al doilea de catre primul (cauza fiind inregistrarea scaderii ponderii consumurilor intermediare).

Concluzia care se desprinde este aceea ca terminalul a realizat si chiar a depasit prevederile la toti indicatorii valorici din punct de vedere al aspectelor calitative ale activitatii, obiectivele realizate sunt sub nivelul prevazut din punct de vedere cantitativ, fapt ce atesta unele mici necorelatii la nivelul managementului firmei.

Analiza raportului static si dinamic dintre indicatorii valorici

Raportul static dintre indicatorii valorici permite caracterizarea evolutiei elementelor care-i diferentiaza.

Spre exemplu, raportul dintre cifra de afaceri si productia marfa manipulata(CA/Qf) exprima modificarile intervenite in stocurile de produse finite si alte venituri (exclusiv cele financiare si cele exceptionale); raportul dintre valoarea productiei marfa manipulate si valoarea productiei exercitiului (Qf/Qe) caracterizeaza evolutia stocurilor si a consumului intern.

Raportul static dintre valoarea adaugata si productia exercitiului (Qa/Qe), evidentiaza modificarile intervenite in ponderea consumurilor intermediare de la terti.

Situatia raportului static dintre indicatorii valorici ai activitatii de exploatare portuara este prezentata in tabelul 2.2.:

RAPORTUL INDICATORILOR VALORICI AI ACTIVITATII DE EXPLOATARE PORTUARA

Tabelul 2.2.

Specificatie

Perioada   

precedenta (anul2003)

Perioada curenta ( anul 2003)

previzionat

efectiv

CA/Qf

Qf/Qe

Qa/Qe

Se constata ca, doar in cazul raportului static dintre cifra de afaceri si productia marfa manipulata fata de perioada precedenta ponderea cifrei de afaceri era de 101,41%, s-a prevazut o imbunatatire a acestei ponderi (102,67 %), dar s-a realizat numai 100%, ceea ce din punct de vedere calitativ reprezinta o situatie nefavorabila, intrucat se inregistreaza o crestere a ponderii stocurilor.

Nu acelasi lucru se constata si in cazul celorlalte raporturi statice dintre indicatorii valorici.

Raportul dinamic se stabileste pe baza indicilor indicatorilor valorici si caracterizeaza evolutia modificarilor intervenite in indicatorii valorici fata de un anumit criteriu (in cazul respectiv fata de perioada precedenta – criteriu de referinta).

In cazul terminalului multifunctional situatia raportului dinamic dintre indicatorii valorici se prezinta astfel:

RAPORTUL DINAMIC AL INDICATORILOR VALORICI AI PRODUCTIEI

Tabelul 2.3.

Specificatie

Perioada    precedenta

Perioada    curenta

previzionat

efectiv

Cifra de afaceri (CA)

Prod. marfa fabricata (Qf)

Productia exercitiului (Qe)

Valoarea adaugata (Qa)

Raport dinamic ICA/IQf

Raport dinamic IQf/IQe

Raport dinamic IQa/IQe

Si raportul dinamic evidentiaza acelasi concluzii, intrucat evolutia previzionata fata de perioada precedenta sesizeaza modificari favorabile ale elementelor care-i diferentiaza, iar in perioada curenta se inregistreaza o evolutie necorespunzatoare.

Acest lucru impune din partea conducerii unele masuri pentru reglarea unei asemenea situatii nefavorabile.

ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Cifra de afaceri reprezinta suma veniturilor rezultate din livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin drepturile , remizele si alte reduceri acordate clientilor (Legea contabilitatii nr. 82/1991).

In industrie , cifra de afaceri este formata din veniturile realizate prin vanzarea productiei (ct. 701), la care se pot adauga veniturile din vanzari de marfuri (ct. 707) si veniturile din prestari servicii (ct. 704), in cazul in care intreprinderea desfasoara si o activitate de comert si prestari servicii.

Cifra de afaceri poate fi abordata ca:

cifra de afaceri totala

cifra de afaceri medie

cifra de afaceri marginala

cifra de afaceri minima (critica)

Scopul analizei: cifra de afaceri vizeaza cunoasterea dinamicii exporturilor unui terminal multifunctional, a factorilor care conditioneaza evolutia lor, in vederea elaborarii strategice de piata si fundamentarii previziunilor principalilor indicatori economico-financiari.

Probleme de analiza:

Analiza dinamicii cifrei de afaceri;

Analiza structurala a cifrei de afaceri;

Analiza factoriala a cifrei de afaceri.

Analiza dinamicii cifrei de afaceri

In “Contul de profit si pierderi” cifra de afaceri este evaluata in unitati monetare curente, pentru o apreciere corespunzatoare a performantelor comerciale ale terminalului in timp este necesara folosirea preturilor comparabile. In acest scop se utilizeaza indicele preturilor proprii sectorului de activitate.

In preturile curente rezulta o crestere semnificativa a exporturilor (peste 71%), din care partea principala este determinata de sporirea cantitatilor vandute, respectiv aproape 74%, acest lucru atestand pozitia pe care o detine pe piata si perspectivele de amplificare in continuare a vanzarilor. (tabelul 3.1.)

DINAMICA CIFREI DE AFACERI

Tabelul 3.1.

Nr.crt.

Indicatori

Anul 1998

Anul 1999

Cifra de afaceri in preturi curente

Indicele cifrei de afaceri (%)

Indicele preturilor domeniului de activitate

Cifra de afaceri in preturi constante

Cresterea reala a cifrei de afaceri

Analiza structurala a cifrei de afaceri

Structurarea cifrei de afaceri poate fi facuta in functie de mai multe criterii, fiecare avand o semnificatie si importanta in adoptarea unor masuri privind strategia terminalului multifunctional. Astfel:

Structurarea pe produse sau grupe de produse;

Structurarea pe principalii clienti;

Structurarea in functie de piata (interna si externa);

Structurarea pe tipuri de activitati (industrie, constructii, exploatare portuara etc).

In cazul terminalului multifunctional analizat, dat fiind numarul mare de clienti si faptul ca toate produsele sunt manipulate cu echipamentele proprii, analiza structurala vizeaza grupele de produse si sortimentele respective, prezentate in tabelul 3.2.

Rezulta ca primele 3 grupe de produse furnizeaza maximum de venituri prin exportul lor, respectiv 83,09% in anul 2002 si 81,66 % in anul 2003.

STRUCTURA CIFREI DE AFACERI

Tabelul 3.2.

Nr.crt.

Denumire marfuri

Anul 2002

Anul 2003

mii lei

g(%)

g2

mii lei

g(%)

g2

Tabla si produse laminate

Cherestea si busteni

Ingrasaminte

Ciment

Fier vechi

Piese si utilaje

Cifra de afaceri

Concentrarea manipularii pe un numar restrans de marfuri determina un risc semnificativ legat de:

cresterea puterii concurentilor la manipularea acestor marfuri;

intrarea de noi concurenti pe pietele de export – import ale acestor marfuri;

traditionalitatea relatiilor cu producatorii si beneficiarii marfurilor;

ciclul de viata al marfurilor manipulate, declin.

Din analiza manipularii de marfuri nu rezulta schimbari semnificative. Totusi, trebuie retinuta scaderea ponderii manipularii de tabla si produse laminate, a celor cu ingrasaminte si a celor cu ciment. Acest fapt se datoreaza atat orientarii transporturilor spre alte categorii de marfuri cat si scaderii cererii si ofertei la intern a acestor marfuri.

Or, in aceste conditii mentinerea pe piata poate fi realizata prin imbunatatirea calitatii serviciilor de exploatare portuara, pentru a fi competitive cu celelalte terminale din port si strainatate.

Cresterea ponderii manipularii celorlalte marfuri fata de anul precedent demonstreaza conditii de piata optime, o calitate a serviciilor de manipulare in crestere, respectiv faptul ca se pot afla in faze de avant, maturitate ale ciclului lor de viata.

Metodologia de analiza structurala a cifrei de afaceri cuprinde si calculul unor coeficienti sintetici de concentrare (GINI - STRUCK), de diversificare a activitatii (HERFINDHAL) pe baza modelelor:

in care “g” reprezinta ponderea fiecarui produs in totalul cifrei de afaceri (calculata la unitate),iar „n” numarul de termeni ai seriei, respectiv numarul de pozitii (marfuri manipulate).

Astfel: ,

Scaderea valorii coeficientului confirma concluzia stabilita anterior, in sensul ca fata de anul precedent s-a accentuat procesul de redistribuire a manipularii marfurilor. Acest lucru poate fi remarcat si prin calculul celui de al doilea coefient ; pe baza relatiei

In cazul dat situatia se prezinta astfel:

H2002 = 0,32129

H2003 = 0,30792

Analiza factoriala a cifrei de afaceri

Analiza factoriala a cifrei de afaceri are menirea de a identifica factorii care influenteaza evolutia acesteia, marimea si sensul acesteia, informatii necesare atat pentru aprecierea situatiei date, cat si pentru adoptarea deciziilor pentru perioadele urmatoare. Pot fi utilizate mai multe modele , printre care se mentioneaza:

a)     CA = Sqxp – se recomanda in cazul productiei omogene si permite evidentierea a trei factori: cantitatea manipulata, structura productiei si costurile de exploatare;

b)    CA = N x - se recomanda in cazul terminalelor cu un grad scazut de dotare tehnica si respectiv mecanizare;

c)     CA = N x - acest model este util pentru terminalele cu un potential tehnic ridicat.

Semnificatia simbolurilor este urmatoarea:

CA – cifra de afaceri; q- cantitatea de marfa manipulata;

p – pretul navlului la fiecare categorie de marfuri;

Qe – productia exercitiului; Af – valoarea medie anuala a activelor fixe;

Af’ – valoarea medie anuala a activelor fixe direct productive.

Intrucat in anul 1999, terminalul multifunctional are o buna dotare tehnica si a efectuat importante investitii, se va utiliza modelul c), folosindu-se datele din tabelul 3.3.

FACTORII DE INFLUENTA A CIFREI DE AFACERI

Tabelul 3.3.

Nr.crt.

Indicatori

Simbol

Anul 2002

Anul 2003

Cifra de afaceri - mii lei

CA

Productia exercitiului - mii lei

Qe



Numarul mediu salariati

N

Valoarea medie a mijloacelor fixe - mii lei

Af

Valoarea medie a mijloacelor fixe active - mii lei

Af '

Gradul de inzestrare tehnica a muncii - mii lei/sal.

G

Compozitia tehnologica

P

Randamentul activelor fixe active

r

Gradul de valorificare a productiei fabricate (%)

a

Rezulta o crestere a cifrei de afaceri cu 1404.506 mii lei care se explica prin:

Influenta numarului mediu de personal:

respectiv

= + 6.36331,7 mii lei.

Influenta gradului de inzestrare tehnica:

= + 236.943,537 mii lei.

Influenta compozitiei tehnologice:

= + 49.242.495,7 mii lei.

Influenta randamentului activelor fixe productive:

= - 4010.817,27 mii lei.

Influenta gradului de valorificare a productiei exercitiului:

= - 429.447,6579 mii lei.

Rezultatele releva eficienta investirii in activele fixe active, realizandu-se o crestere semnificativa a compozitiei tehnologice. O asemenea situatie este urmarea efectuarii unor investitii directe, prin achizitionarea de noi mijloace de operare .Scaderea gradului de valorificare a productiei exercitiului pune in evidenta mai mica preocupare a terminalului multifunctional pentru satisfacerea cererii clientilor si intensificarea intr-o oarecare masura a preocuparilor pentru reducerea stocurilor.

Influenta cu semnul plus a cresterii numarului de personal trebuie sa fie considerata un efect al cresterii productivitatii muncii, determinata de sporirea gradului de inzestrare tehnica. De astfel, trebuie remarcat faptul ca marirea parcului de nave vizeaza cresterea numarului de echipamente, dar si a celui TESA .

4. ANALIZA SITUATIEI GENERALE A CHELTUIELILOR TERMINALULUI MULTIFUNCTINAL.

Aprecierea evolutiei in timp a principalelor categorii de cheltuieli se realizeaza cu ajutorul indicilor. In acest sens se utilizeaza datele cu caracter financiar-contabil incluse in cadrul contului de rezultate. Accentul primordial in procesul de diagnoza trebuie sa cada asupra cheltuielilor cu caracter operational data fiind ponderea dominanta pe care o detin acestea in total.

Analiza evolutiei in dinamica a cheltuielilor terminalului

Scopul acestei aplicatii este de a analiza evolutia in dinamica a cheltuielilor

Pe baza datelor din tabelul 4.1.se realizeaza diagnosticul comparativ al dinamicii principalelor categorii de cheltuieli operationale in 2002 fata de 2003:

DINAMICA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR

Tabelul

- mii lei -

Denumirea indicatorilor

Exercitiul financiar

Cheltuieli privind marfurile (ct. 607)

Cheltuieli cu materiile prime (ct. 600)

Cheltuieli cu materiale consumabile (ct. 601)

Cheltuieli cu energia si apa (ct. 605)

Alte cheltuieli materiale (ct. 602+603+604+606+608)

Cheltuieli materiale – total

Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628)

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct. 635)

Cheltuieli cu remuneratiile personalului (ct. 641)

Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala (ct. 645)

Cheltuieli cu personalul – total

Alte cheltuiueli de exploatare (ct. 654+658)

Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (ct. 681)

CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE    - TOTAL

VENITURI DIN EXPLOATARE

CHELTUIELI FINANCIARE

VENITURI FINANCIARE

CHELTUIELI EXCEPTIONALE

VENITURI EXCEPTIONALE

Utilizand metoda indiciilor au fost determinate variatiile relative ale cheltuielilor operationale, variatii sintetizate in tabelul 4.2. Dupa cum se poate constata se inregistreaza evolutii diferite in cazul aceluiasi terminal intre diferitele categorii de cheltuieli.

RITMUL DE CRESTERE A CHELTUIELILOR PE CATEGORII DE CHELTUIELI SI PE TOTAL

Tabelul    4.2.

Denumirea indicatorilor

Ritmul de

crestere 2002/2003

Cheltuieli privind marfurile (ct. 607)

Cheltuieli cu materiile prime (ct. 600)

Cheltuieli cu materiale consumabile (ct. 601)

Cheltuieli cu energia si apa (ct. 605)

Alte cheltuieli materiale (ct. 602+603+604+606+608)

Cheltuieli materiale – total (rd. 13 la 16)

Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628)

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct. 635)

Cheltuieli cu remuneratiile personalului (ct. 641)

Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala (ct. 645)

Cheltuieli cu personalul – total (rd. 20+21)

Alte cheltuieli de exploatare (ct. 654+658)

Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (ct. 681)

CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE - TOTAL

CHELTUIELI FINANCIARE

CHELTUIELI EXCEPTIONALE

Identificarea unor ritmuri diferite de evolutie a cheltuielilor in 2002 fata de 2003 poate fi explicata printre altele:

Modificarea structurii si ponderii marfurilor manipulate determina prin particularitatile proceselor de maniplulare, incarcare-descarcare, amarare, etc.– un alt consum de energie electrica, combustibil, forta de munca, etc.;

Destinatiile si marfurile manipulate functie de tipul contractului angajat de catre terminal si functie de oferta de pe piata;

Nivelul diferit de tehnologizare al fiecarei nave in parte;

Majorarea parcului de nave al terminalului si implicit al numarului de angajati, a numarului de contracte in derulare, a numarului de reparatii si revizii, etc.;

De evolutia pietei navlului, a indicilor preturilor materialelor, pieselor de schimb si respectiv a tarifelor la energia electrica, combustibil, etc.;

De modul concret de cointeresare materiala a personalului propriu practicat de managementul terminalului ;

De schimbarile survenite in cadrul structurii terminalului ca efect al adaptarii la cerintele pietei etc.

Pentru identificarea categoriilor de cheltuieli care au contribuit decisiv la aceasta evolutie este necesara determinarea structurii cheltuielilor de exploatare.

Analiza structurala a cheltuielilor terminalului

Pe baza analizei structurale se identifica categoriile principale de cheltuieli operationale fapt ce este de natura sa ajute managementul terminalului multifunctional la focalizarea eforturilor in vederea incadrarii in normativele de consum, salarizarea personalului, etc.

In conditiile economiei bazate pe concurenta, incadrarea in nivelul planificat al cheltuielilor constituie baza asigurarii competitivitatii unuiterminal multifunctional, avand in vedere limitele existente in negocierea pretului manipularii marfii.

Organizarea activitatii pe centre de costuri reprezinta adesea instrumentul cel mai eficient de urmarire si gestionare a consumurilor angajate determinal.

Datele prezentate in cadrul tabelului 4.1. constituie suportul delimitarii structurii cheltuielilor de exploatare. Rezultatele obtinute sunt sintetizate in tabelul4.3.:

ANALIZA STRUCTURALA A EVOLUTIEI PRINCIPALELOR CATEGORII DE CHELTUIELI

Tabelul

Denumirea indicatorilor

Cheltuieli privind marfurile (ct. 607)

Cheltuieli cu materiile prime (ct. 600)

Cheltuieli cu materiale consumabile (ct. 601)

Cheltuieli cu energia si apa (ct. 605)

Alte cheltuieli materiale (ct. 602+603+604+606+608)

Cheltuieli materiale – total

Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628)

Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct. 635)

Cheltuieli cu remuneratiile personalului (ct. 641)

Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala (ct. 645)

Cheltuieli cu personalul – total

Alte cheltuieli de exploatare (ct. 654+658)

Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (ct. 681)

CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE - TOTAL

Asa dupa cum se poate constata, evolutiile ponderilor categoriilor de cheltuieli pun in evidenta masurile manageriale adoptate in anul2002.

Analiza eficientei economice cu ajutorul indicatorului cheltuieli la 1000 lei venituri

Aprecierea eficientei economice se realizeaza prin intermediul indicatorilor cheltuieli la 1.000 lei venituri. Marimea acestuia se poate determina atat la nivelul global de activitate a terminalului– cheltuieli la 1.000 lei venituri totale, cat si pe fiecare tip de activitate in parte; exploatare, financiara si respectiv exceptionala.

Determinarea valorilor indicatorului cheltuieli la 1.000 lei venituri pentru terminalul multifunctional realizata cu ajutorul formulei prezentate mai sus a condus la rezultate expuse in cadrul tabelului 4.4.:

ANALIZA EVOLUTIEI EFICIENTEI ECONOMICE A CHELTUIELILOR

Tabelul

Indicatori

UM

Cheltuieli totale la 1.000 lei venituri totale

lei

Cheltuieli din exploatare la 1.000 lei venituri din exploatare

lei

Cheltuieli financiare la 1.000 lei venituri financiare

lei

Cheltuieli exceptionale la 1.000 lei venituri exceptionale

lei

Dupa cum se poate constata, la nivelul global de activitate, terminalul a inregistrat o evolutie favorabila in termeni de eficienta economica in perioada analizata., nivelul cheltuielilor angajate pentru a genera 1.000 lei venituri fiind inferior in 2002 celui din anul precedent. Astfel, nivelul profitului obtinut la 1.000 lei venituri fiind de cca. 88 lei, adica o rata medie de 8,8% in anul 2003, fata de 4,7% in anul2002.

ANALIZA PUTERII FINANCIARE A TERMINALULUI MULTIFUNCTIONAL.

Chapter 2 Analiza lichiditatii si solvabilitatii terminalului.

Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani.

Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente.

Avand in vedere definitiile celor doua notiuni, lichiditatea patrimoniului constituie premisa asigurarii solvabilitatii.

Pe baza experientei se apreciaza ca disponibilitatile banesti pot satisface cerintele de plata imediata daca detin 3 – 5 % din activele circulante sau 1-5% din total activ.

Scopul analizei lichiditatii si solvabilitatii il constituie identificarea starii terminalului multifunctional la un moment dat, pentru a preveni insolvabilitatea acesteia si a adopta masurile necesare pentru a asigura stingerea obligatiilor.

Indicatori utilizati:

Se folosesc in special de catre banci, in cadrul studiilor de bonitate, si se apreciaza ca valoarea minima acceptata este de 0,

Ca valori considerate normale in unele lucrari figureaza 1,2 – 1,8, iar in altele 2 – 2,50.

Ca valori minime se recomanda 0,65 – 1

In literatura de specialitate se intalneste denumirea de “testul acid” , stabilit pe baza raportului:

>1.

Elementele necesare calculului ratelor de solvabilitate sunt extrase din balantul contabil si prezentate in tabelul1.:

ELEMENTE PENTRU DETERMINAREA RATELOR DE SOLVABILITATE SI DINAMICA ACESTORA

Tabelul 1.

- mii lei -

Indicatori

Anul

Activ total, din care:

- active fixe

- activ circulant, din care:

stocuri

creante

disponibilitati

Capitalul propriu

Datorii totale, din care:

- datorii pe termen scurt (curente), din care:

obligatii

Nivelul ratelor de solvabilitate a terminalului multifunctional la sfarsitul exercitiilor financiare 2002 si 2003, cand se are in vedere achizitionarea unei noi nave sunt prezentate in tabelul2.:

RATELE DE SOLVABILITATE

Tabelul 2.

Indicatori

Anul

Rata solvabilitatii generale

Rata solvabilitatii imediate

Rata solvabilitatii globale

Rata solvabilitatii patrimoniale

In ambele exercitii financiare, nivelul ratelor solvabilitatii imediate si patrimoniale se incadreaza in limitele considerate a fi normale, iar rata solvabilitatii generale nu se afla in limitele normale in nici un exercitiu, si, mai mult, in perioada curenta se inregistreaza o rata a solvabilitatii patrimoniale usor sub limita inferioara acceptata. De aceea se poate spune ca terminalul da semnale de apropiere de starea de insolvabilitate. De altfel, trebuie remarcata si scaderea puternica a disponibilitatilor banesti de la 20,10% din total activ in anul2002, la 3,99% in anul 2003. O asemenea situatie exprima o stare de pericol fata de capacitatea terminalului de a putea achita obligatiile si de a rambursa imprumuturile.

Trebuie remarcata cresterea creantelor medii zilnice de la 11,28 mil. lei la 16,42 mil. lei, precum si a obligatiilor, care se majoreaza de la 25,66 mil. lei/zi la 26,73 mil. lei/zi.

Chapter 3 Analiza gradului de indatorare a terminalului multifunctional

Gradul de indatorare al terminalului multifunctional caracterizeaza gradul de participare al creditului la finantarea activelor circulante. In acelasi timp insa, acest indicator reflecta capacitatea terminalului multifunctional de a se indatora, respectiv care sunt posibilitatile acestuia de a primi credite.

Studierea gradului de indatorare se impune in cadrul gestiunii interne pentru asigurarea unei utilizari eficiente a creditelor si asigurarea conditiilor necesare pentru rambursarea la termen a ratelor scadente si a dobanzilor aferente.

In analiza gradului de indatorare sunt operabili urmatorii indicatori:

a) , adica RG = IT/Kpr

b) Rata datoriilor financiare sau rata de indatorare la termen

c) Rata de indatorare a activelor de exploatare



Pentru aceasta rata, care caracterizeaza gradul de participare a creditului la finantarea activelor circulante, nu se poate stabili o marime optima, intrucat marimea ei este influentata de factori ca: viteza de rotatie a activelor circulante, rentabilitatea costurilor, nivelul ratei dobanzii la credite etc.

e) Rata capacitatii de rambursare a datoriilor financiare

=

Acest indicator exprima perioada in care urmeaza a fi rambursate creditele contractate. Un asemenea indicator prezinta importanta in faza de contractare a imprumuturilor pentru stabilirea duratei optime a acestora.

Scopul : analiza gradului de indatorare a terminalului are un dublu scop functie de solicitantul sau beneficiarul lucrarii.

Daca solicitantul este managementul terminalului multifunctional scopul analizei gradului de indatorare va fi fundamentarea politicii financiare, bineinteles o politica financiara care sa asigure independenta necesara.

Daca solicitantul este banca sau creditorul scopul acestei analize va fi stabilirea capacitatii de indatorare a terminalului , mai precis care este nivelul creditului pe care il poate primi acesta si tipul de credit (la termen sau pe termen scurt).

ANALIZA DINAMICII GRADULUI DE INDATORARE

Tabelul 3.

Indicatori

Anul

Imprumuturi totale

Capitalul propriu

Imprumuturi la termen

Credite pe termen scurt

Active circulante (stocuri+creante)

Rata generala a indatorarii

Rata datoriilor financiare

Rata de indatorare a activitatii de exploatare

Rata capacitatii de rambursare a datoriilor financiare

Din analiza datelor se observa cresterea gradului de indatorare global de la 25,86% la 102,42%.

Modificarea nefavorabila a gradului de indatorare global are loc mai ales pe seama indatoririlor la termen, si mai putin pe seama creditelor pe termen scurt.

Nivelul indicatorilor reflecta o situatie financiara proasta, deci terminalul multifunctional nu mai are in capacitate de indatorare.

ANALIZA RENTABILITATII TERMINALULUI MULTIFUNCTIONAL.

Rentabilitatea, ca forma sintetica de exprimare a eficientei economice, reprezinta capacitatea intreprinderii de a obtine profit, in scopul remunerarii capitalurilor, dar si al extinderii activitatii acesteia. Managementul firmei, bancile, actionarii, creditorii, investitorii sunt interesati sa cunoasca nivelul si evolutia indicatorilor de rentabilitate ai unei intreprinderi.

Rentabilitatea poate fi exprimata cu ajutorul a doi indicatori: profitul (ca indicator de volum) si rata rentabilitatii (indicator al marimii relative a rentabilitatii), care exprima gradul in care capitalul sau folosirea resurselor intreprinderii aduc profit.

Scopul analizei: determinarea rentabilitatii firmei in corelatie cu productia, costurile si capitalurile, stabilirea rezervelor de crestere a rentabilitatii in scopul asigurarii viabilitatii firmei.

Pentru stabilirea rentabilitatii firmei se utilizeaza metodele: substituire in lant, tabloul soldurilor intermediare de gestiune, comparatia, indicii, marimi relative de structura, grafice, rata rentabilitatii se calculeaza utilizandu-se metoda ratelor, respectiv se apreciaza in functie de costuri, venituri, capitaluri etc.

Chapter 4 Analiza structurala a rentabilitatii

Obiectul analizei: caracterizarea situatiei generale a rentabilitatii terminalului multifunctional in perioada analizata presupune calculul principalelor rate financiare construite pe baza Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune -TSIG- (anexa V).

Indicatorii sau soldurile intermediare de gestiune cuprinsi in TSIG sunt:

a)     Marja comerciala = Venituri din vanzari de marfuri – Costul marfurilor vandute

b)    Productia exercitiului = Venituri din vanzarea productiei + Variatia productiei stocate + Productia de imobilizari;

c)     Valoarea adaugata = Productia exercitiului + Marja comerciala – Consumurile exercitiului provenind de la terti;

d)    Excedentul brut din exploatare = Valoarea adaugata + Subventii de exploatare – Impozite, taxe si alte varsaminte – Cheltuieli cu personalul;

e)     Rezultatul exploatarii (Profit sau pierdere) = Excedentul brut din exploatare + Alte venituri din exploatare – Amortizari si provizioane – Alte cheltuieli de exploatare;

f)      Rezultatul curent (Profit sau pierdere) = rezultatul exploatarii + Venituri financiare – Cheltuieli financiare;

g)     Rezultatul exceptional (Profit sau pierdere) = Rezultatul exploatarii + Venituri financiare – Cheltuieli exceptionale;

h)     Rezultatul exceptional (Profit sau pierdere) inainte de impozite = Rezultatul curent al exercitiului + Rezultatul exceptional (Profit) - Rezultatul exceptional (Pierdere);

i)       Rezultatul exercitiului dupa impozitare (Profit net sau pierdere) = Rezultatul exercitiului inainte de impozitare – Impozit pe profit.

Dupa determinarea soldurilor intermediare, cu ajutorul indicatorilor din TSIG se pot calcula urmatoarele rate care exprima eficienta economico-financiara a firmei:

Rata marjei =

Rata valorii adaugate

Contributia factorului uman

Remunerarea intreprinderii

Rata excedentului brut al exploatarii

Rata rentabilitatii rezultatului exploatarii

Rata rentabilitatii rezultatului curent

Rata rentabilitatii rezultatului brut

Principalele rate financiare sunt cuprinse in tabelul 6.1.:

PRINCIPALELE RATE FINANCIARE CONSTRUITE PE BAZA MATRICELOR RATELOR

Tabelul6.1

Nr.crt.

INDICATOR

Rata marjei

Rata valorii adaugate

Contributia factorului uman

Renumerarea intreprinderii

Rata excedentului brut

Rata rentabilitatii rezultatului exploatarii

Rata rentabilitatii rezultatului curent

Rata rentabilitatii rezultatului brut

Evolutia principalilor indicatori este redata in tabelele 6.2., 6.3. si 6.4.:

.EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI

Tabelul 6.2

Nr.crt.

INDICATORI

Indicele I1999/I1998

Productia vanduta

Cifra de afaceri

Productia exercitiului

Venituri din exploatare

Venituri financiare

Venituri exceptionale

Venituri totale

Cheltuieli totale

Cheltuieli de exploatare

Cheltuieli financiare

Cheltuieli cu dobanzile

Cheltuieli exceptionale

Active totale

Capital propriu

Capital permanent

Valoarea adaugata

INDICATORI RECALCULATI (INFLATATI) PE BAZA RATELOR DE INFLATIE

Tabelul 6.3.

- mii lei -

Nr.crt.

INDICATORI

Productia vanduta

Cifra de afaceri

Productia exercitiului

Venituri din exploatare

Venituri totale

Cheltuieli totale

Cheltuieli de exploatare

Valoarea adaugata

Rata inflatiei

EVOLUTIA INDICATORILOR IN PRETURI INFLATATE

Tabelul6.4.

Nr.crt.

INDICATORI

Indicele I2002/I2003

Productia vanduta

Cifra de afaceri

Productia exercitiului

Venituri din exploatare

Venituri totale

Cheltuieli totale

Cheltuieli de exploatare

Valoarea adaugata

Din situatia prezentata se constata ca pe intreaga perioada analizata s-a inregistrat profit din ce in ce mai mare la nivelul terminalului multifunctional, de la 1.053,764 mil. lei in anul 2002 la 3.354,596 mil. lei in anul 2003. Daca urmarim situatia rezultatului exploatarii, constatam ca s-a inregistrat profit (de 1.062,403 mil. lei in anul 2002 si de 4.020,271 mil. lei in anul 2003). Rezulta de aici ca atat cheltuielile financiare (au crescut de circa 1,74 ori), cat si cheltuielile exceptionale au actionat in sensul scaderii substantiale a pierderilor. Cauza principala provine de la dobanzile platite. In privinta veniturilor din exploatare se constata o crestere de 171,42 % intr-un ritm superior cresterii cheltuielilor (160,71%). Daca scadem insa rata de inflatie se obtine o crestere reala a veniturilor din exploatare de 10,73%, iar din punct de vedere al cheltuielilor de exploatare o crestere a acestora cu 3,82%. Aceasta crestere a costurilor se explica in mare masura prin cresterea volumului manipularii si respectiv a exporturilor, care au condus la reducerea cotei de cheltuieli fixe pe fiecare instalatie, in conditiile achizitionarii uneia noi. Evident ca pot fi si alte masuri tehnice, organizatorice, tehnologice, care pot conduce la reducerea costului pe instalatie.

Din punct de vedere al valorii adaugate, in aceasta perioada se constata o crestere a valorii acestui indicator cu 274,51% (din care crestere reala de 77,33%, restul fiind efectul inflatiei).

7. DIAGNOSTICUL GLOBAL AL TERMINALULUI MULTIFUNCTIONAL.

Scopul: Realizarea unei imagini de ansamblu asupra situatiei economico-financiare a terminalului prin sintetizarea diagnosticelor pe componente (manipulare, calitate, concurenta, cifra de afaceri, situatia financiara, management, personal, etc.) si evidentierea punctelor tari si slabe ale activitatii terminalului, precum si a disfunctionalitatilor care apar in activitatea acestuia si a cauzelor lor.

Pentru rezolvarea problemelor am ales modelul de diagnostic global B.C.R.

Obiectul analizei: fundamentarea deciziei de creditare a terminalului in functie de punctajul obtinut, conform metodologiei de creditare a B.C.R.

Modelul de analiza: acest model este aplicat de B.C.R. din anul 1993, cu anumite modificari corespunzatoare noilor norme de creditare (potrivit Normelor Metodologice privind Activitatea de Creditare 1/1997*)

Modelul B.C.R. imparte activitatea terminalului multifunctional pe 18 criterii, fiecare cu anumite subscriterii, si cu ajutorul unui sistem de punctaj si a unei scari valorice, permite incadrarea acestuia intr-una din urmatoarele categorii:

Sub 20 puncte categoria E

21 – 30 puncte categoria D

31 – 40 puncte categoria C

41 – 50 puncte categoria B

peste 51 puncte categoria A )

Banca ia decizia de creditare daca intreprinderea se incadreaza cel putin in categoria C. Acordarea de puncte se face evident de catre banca tinand cont de riscul pe care si-l asuma creditand aceast terminal (vezi Tabelul 7.1.). In cazul de fata banca poate sa accepte creditarea in continuare a terminalului deoarece a obtinut 32 de puncte, incadrandu-se in categoria C.

Formulele de calcul pentru indicatorii cuprinsi in model sunt:

1. Lichiditatea curenta (Lc)

Solvabilitatea (S)

Grad de indatorare generala (Gi)

Viteza de rotatie a activelor circulante (Rac) =

Rentabilitatea capitalurilor proprii (Rcp) =

Acoperirea dobanzii din profit (Ad)

Simboluri:

Lc = lichiditate curenta;

Ac = active circulante;

Sn = stocuri nevalorificabile;

Ci = clienti incerti;

D > 1 an = datorii cu scadenta mai mica decat 1 an;

S = solvabilitatea;

A = total active;

D = datorii totale;

Cp = diferente conversie pasiv;

Gi = gradul de indatorare generala;

Kpr = capital propriu;

Rac = viteza de rotatie a activelor circulante;

Cd = cheltuieli cu dobanzile;

Car = cifra de afaceri realizata (pe luna, trimestru, semestru sau an in functiune de perioada cuprinsa in analiza).

At = aprovizionari din tara in raport cu total aprovizionarii;

Dt = desfaceri in tara in raport cu total desfaceri;

Di = desfaceri la export in raport cu total desfaceri.

Diagnosticul global al terminalului multifunctional pe baza metodologiei B.C.R.

Tabelul

Criterii

Subcriterii

Nr.puncte

Subcrit.

Crit.

Total

Forma de

Regie autonoma

organizare

Societate comerciala

Alti agenti economici

Sector

Productia industriala si agricola

(ramura)

Transporturi

de

Telecomunicatii

activitate

Aprovizionare-desfacere

Comert-turism

Prestari servicii

Alte sectoare

Pozitia unitatii in

Detine loc primordial

ramura si



Detine pozitie medie

subramura

Nu are importanta in ramura

Calitatea

Foarte buna

conducerii

Buna

Satisfacatoare

Personalul

Calificare superioara

unitatii

Calificare medie

Calificare inferioara

Echipamente de

Grad de uzura

productie

Normala

existente

Medie

Avansata

Tehnologie

Veche

Medie

Avansata

Capacitati de

Grad de utilizare

productie si

Maxim

gradul lor de

Mediu

utilizare

Scazut

Lichiditatea

Lc< 80%

curenta

81%<Lc< 100%

101%<Lc< 120%

121%<Lc< 150%

151%<Lc< 170%

Lc> 170%

Solvabilitatea

S<80%

81%<S<100%

101%<S<120%

121%<S<140%

141%<S<160%

161%<S<180%

S>181%

Gradul de   

Gi>100%

indatorare

81%<Gi<100%

generala

61%<Gi<80%

41%<Gi<60%

Gi>40%

Viteza de rotatie   

Rac<5

a activelor

5,1<Rac<10

circulante

Rac>10,1

Rentabilitatea

Rcp<0

capitalurilor

0<Rcp<10%

proprii (Rcp)

10,1%<Rcp<30%

30,1%<Rcp<50%

Rcp>50%

Acoperirea

Ad<30%

dobanzii din

30%<Ad<50%

profit

50%<Ad<80%

80%<Ad<100%

Ad>100%

Dependenta de   

At>50,1% si De>50,1%

pietele de

Ai>50,1% si De>50,1%

aprovizionare si

At>50,1% si Dt>50,1%

desfacere

Ai>50,1% si Dt>50,1%

Garantii

garantii neguvernamentale primite de la Guvern

garantii bancare irevocabile primite de la banci

depozitul bancar

ipoteca

gajul cu deposedare

gajul fara deposedare

cesiunea de creanta

fidejusiunea (cautiunea)

gajul general

Strategia de

Strategie de dezvoltare pe urmatorii 3-5 ani

dezvoltare

foarte buna

neconvingatoare

inexistenta

Perspectiva

Are si se aplica cu bune rezultate progr. de restruct

unitatii

Are dar nu se aplica/se aplica cu slabe rezultate

Nu are programe de restructurare

TOTAL PUNCTAJ OBTINUT



) Modelul pe care il aplicam este inspirat din metodologia B.C.R., combinand o serie de elemente care s-au aplicat inainte de anul 1998 cu altele noi aplicate dupa aceasta data. In plus au fost avuti in vedere unii indicatori pe care i-am considerat utili si care sunt utilizati si pe plan international.

Acest punctaj nu corespunde intocmai celui utilizat in metodologia de creditare a B.C.R (Metodologia actuala a B.C.R – Anexa nr. 45 , care se refera la incadrarea agentilor economici imprumutati, prevede urmatoarea scara a punctajului.

sub 5 puncte categoria E

6 – 10 puncte categoria D

11 – 16 puncte categoria C

17 – 25 puncte categoria B

peste 25 puncte categoria A

Reducerea gamei de punctare se explica prin faptul ca criteriile necuantificabile au fost excluse din sistemul de punctare).






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1376
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site