DISPOZITII CU PRIVIRE LA MODUL DE TRANSPORT AL MARFURILOR PERICULOASE

DISPOZITII CU PRIVIRE LA MODUL DE TRANSPORT AL MARFURILOR PERICULOASE

1. LEGISLATIA NATIONALA

- Ordin nr. 1892/2006 - privind organizarea si efectuarea transporturilor rutiere si a activitatilor conexe acestora;

- Legea nr. 31/1994 - pentru aderarea Romaniei la Acordul European referitor la transportul international de marfuri periculoase;

- Ordin nr. 1044/2003 - privind aprobarea Regulamentului pentru desemnarea, pregatirea profesionala si examinarea consilierului de siguranta pentru transportul rutier, feroviar sau pe caile navigabile interioare al marfurilor periculoase;

- Ordinul nr. 640/2007 - pentru aprobarea Normelor privind pregatirea si atestarea profesionala a conducatorilor auto care efectueaza transport rutier de marfuri periculoase;

- Ordinul nr. 2134/2005 (RNTR 3) - pentru aprobarea Reglementarilor privind omologarea, agrearea si efectuarea inspectiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor marfuri periculoase;

- Regulament din 26 octombrie 2005 - privind procedura de omologare a ambalajelor destinate transportului rutier al substantelor si preparatelor chimice periculoase.

2. REGLEMENTARI INTERNATIONALE

La nivel european transportul rutier al marfurilor periculoase este reglementat de Acordul European referitor la transportul international rutier al substantelor periculoase (ADR), incheiat la Geneva, la 30 septembrie 1957.

Prescriptiile acestui acord ofera un cadru regulamentar coerent la nivel european si in armonie cu urmatoarele reglementari:

- codul IMDG - transport maritim;

- codul RID - transport feroviar;

- ADN - transport naval - fluvial;

- ICAO - instructiuni tehnice referitoare la transportul aerian.

ADR este un acord intre state si nicio autoritate centrala nu este insarcinata cu aplicarea sa. In practica, autoritatile nationale pot urmari contravenientii, prin aplicarea legislatiei lor interne, ADR in sine nu prescrie nicio sanctiune.

Se autorizeaza transporturile internationale ale marfurilor periculoase daca sunt indeplinite:

- conditiile anexei A din ADR referitor la substantele si obiectele periculoase, in special cele referitoare la ambalarea si etichetarea acestora;

- conditiile impuse de anexa B din ADR, in special cele referitoare la constructia, echipamentul si circulatia vehiculului ce transporta marfuri periculoase.

3. EXCEPTII LEGATE DE APLICAREA ADR-ULUI

3.1. Exceptii legate de natura operatiunii de transport

Prescriptiile ADR nu se aplica:

a)      transportului de substante periculoase efectuat de catre persoane particulare, atunci cand substantele in cauza sunt conditionate in vederea vanzarii lor en-detail si sunt destinate uzului personal sau casnic sau unor activitati de divertisment sau sportive, cu conditia luarii masurilor necesare pentru a impiedica orice pierdere a continutului in conditii normale de transport. Substantele periculoase din RMV, ambalaje mari sau cisterne nu sunt considerate ca fiind ambalate pentru vanzare en-detail;

b)      transportului de masini sau de echipamente nespecificate in prezenta anexa si care comporta ca accesorii substante periculoase in structura sau circuitele lor de functionare, cu conditia luarii masurilor pentru a impiedica orice pierdere a continutului in conditii normale de transport;

c)      transportului efectuat de intreprinderi, insa colateral cu activitatea lor principala, cum ar fi aprovizionarea santierelor de constructii sau de constructii civile, sau pentru activitati de masurare, reparatii sau intretinere, in cantitati ce nu depasesc 450 litri pentru un ambalaj si nici cantitatile maxime totale specificate in exceptiile referitoare la cantitatile transportate pe unitatea de transport. Trebuie luate masuri pentru a evita orice pierdere in conditii normale de transport. Aceste exceptii nu se aplica clasei 7. Transporturile efectuate de aceste intreprinderi pentru aprovizionarea sau distributia lor interna sau externa, nu sunt totusi vizate de prezenta exceptie;

d)      transportului efectuat de catre serviciile de interventii sau aflat sub controlul acestora, in special prin intermediul vehiculelor de depanare ce transporta vehicule accidentate sau in pana, ce contin substante periculoase sau pentru a colecta si recupera marfurile periculoase implicate intr-un accident sau incident si pentru a le muta intr-o locatie sigura;

e)      transporturilor de urgenta destinate salvarii de vieti omenesti sau protectiei mediului, cu conditia de a se lua toate masurile pentru ca aceste transporturi sa se efectueze in siguranta;

f)       transportului de cisterne de depozitare statice, necuratate, goale care au continut gaze din clasa 2, grupa A, O sau F, substante din clasa 3 sau clasa 9 apartinand grupelor de ambalare II sau III sau pesticide din clasa 6.1 apartinand grupelor de ambalare II sau III, in urmatoarele conditii:

toate orificiile cu exceptia dispozitivelor de reducere a presiunii sunt inchise ermetic;

au fost luate masuri de prevenire a scurgerilor continutului in conditii normale de transport;

incarcatura este fixata astfel incat sa nu se desprinda sau sa se miste in conditii normale de transport.

3.2. Exceptii referitoare la transportul de gaze

Prescriptiile ADR nu se aplica la transportul de:

a)      gaze continute in rezervoarele unui vehicul ce efectueaza o operatie de transport si care sunt destinate propulsiei acestuia sau functionarii unuia dintre echipamentele acestuia (de exemplu, echipamentele frigorifice);

b)      gaze continute in rezervoarele de carburant ale vehiculelor transportate. Robinetul de alimentare, situat intre rezervorul de carburant si motor trebuie sa fie inchis si contactul electric intrerupt;

c)      gaze din grupele A si O, daca presiunea lor in recipient, la o temperatura de 15⁰C, nu depaseste 200 kPa (2 bari) si daca gazele se afla complet in stare gazoasa in timpul transportului. Aceasta este valabil pentru toate tipurile de recipiente sau cisterne, de exemplu, de asemenea pentru diferitele parti ale masinilor sau aparatului;

d)      gaze continute in echipamentul utilizat la functionarea vehiculelor (de exemplu, extinctoarele sau pneurile umflate, atat in calitate de piese de schimb cat si ca incarcatura);

e)      gaze continute intr-un anumit echipament al vehiculelor, necesar functionarii acestui echipament in timpul transportului (sistem de racire, aparate de incalzire etc.), precum si recipientele de reincarcare pentru astfel de echipamente si in recipientele de schimb, goale si necuratate, transportate in aceeasi unitate de transport;

f)       gaze continute in resturile alimentare sau in bauturi.

3.3. Exceptii referitoare la transportul carburantilor lichizi

Prescriptiile ADR nu se aplica transportului de:

a)      carburant continut in rezervoarele unui vehicul ce efectueaza o operatie de transport si care este destinat propulsiei acestuia sau functionarii unuia din echipamentele sale. Carburantul poate fi transportat in rezervoare fixe de carburant, legate direct la motor si/sau la echipamentul auxiliar al vehiculului, care sunt conforme dispozitiilor corespunzatoare, sau poate fi transportat in recipiente portabile cum sunt bidoanele. Capacitatea totala a rezervoarelor fixe nu trebuie sa depaseasca 1.500 litri pe unitatea de transport, iar capacitatea unui rezervor fixat la o remorca nu trebuie sa depaseasca 500 litri. O cantitate maxima de 60 litri pe unitatea de transport poate fi transportata in recipiente portative de carburant. Aceste restrictii nu se aplica vehiculelor pentru interventii de urgenta;

b)      carburant continut in rezervorul vehiculelor sau altor mijloace de transport (de exemplu, vapoare) ce sunt transportate in calitate de incarcatura, daca este destinat propulsiei acestora sau functionarii unuia din echipamentele acestora. Orice robinet de alimentare situat intre motor sau respectivul echipament si rezervorul de carburant trebuie sa fie inchis in timpul transportului, cu exceptia cazului in care este indispensabil pentru ca echipamentul sa ramana operational. Daca este cazul, vehiculele sau celelalte mijloace de transport trebuie sa fie incarcate in pozitie dreapta si trebuie fixate pentru a nu cadea.

3.4. Exceptii referitoare la substantele periculoase ambalate in cantitati limitate

Anumite substante periculoase ambalate in cantitati limitate sunt exceptate de la aplicarea prescriptiilor ADR.

Atunci cand pentru o anumita substanta sau obiect dat, in coloana (7) din lista substantelor periculoase figureaza codul "LQO" (Limited Quantities), respectiva substanta sau obiect nu este exceptat de niciuna din prescriptiile anexei A si B atunci cand sunt ambalate in cantitati limitate.

Atunci cand pentru o anumita substanta sau obiect dat, in coloana (7) din lista substantelor periculoase figureaza unul din codurile de la LQ4 la LQ19 si de la LQ22 la LQ28 prescriptiile ADR nu se aplica transportului respectivei substante, cu conditia ca:

a)      substanta sa fie transportata in ambalaje combinate, urmatoarele ambalaje exterioare fiind autorizate:

butoaie din otel sau aluminiu cu capacul superior detasabil;

bidoane (canistre) din otel sau aluminiu cu capacul superior detasabil;

butoaie din placaj sau carton;

butoaie sau bidoane (canistre) din plastic cu capacul superior detasabil;

cutii din lemn natural, placaj, din lemn reconstituit, carton, plastic, otel sau aluminiu;

b)      in ambalaje interioare din metal sau plastic care nu risca sa se sparga sa fie usor perforate, plasate pe platouri cu husa retractabila sau extensibila;

c)      cantitatile maxime per ambalaj interior si per colet din tabelul 3.4.6., sa nu fie depasite;

d)      fiecare colet trebuie sa poarte, in mod clar si durabil:

i) numarul ONU al produselor pe care le contine, indicat in coloana (1) a tabelului A, precedat de literele "UN";

ii) in cazul unor produse distincte cu numere ONU diferite, transportate intr-un acelasi colet:

numerele ONU ale produselor continute, precedate de literele "UN", sau

literele "LQ".

Aceste marcaje trebuie sa se inscrie pe o suprafata in forma de romb, incadrata de o linie, de cel putin 100 mm x 100 mm. Grosimea liniei care delimiteaza rombul trebuie sa fie de cel putin 2 mm; numarul trebuie sa fie scris cu cifre de cel putin 6 mm inaltime. Daca pachetele contin mai multe substante care poarta diferite numere ONU, rombul trebuie sa fie suficient de mare pentru a putea contine toate numerele. Daca dimensiunile coletului necesita acest lucru, dimensiunile pot fi reduse, cu conditia ca marcile sa ramana perfect vizibile (conform Fig. 1):

    sau

Fig. 1

Cand pentru o anumita substanta sau un obiect dat, in coloana (7) a listei substantelor periculoase, figureaza codul LQ3, dispozitiile ADR nu se aplica in aceleasi conditii cu cele de la punctele a, c, d, de mai sus.

Cand pentru o anumita substanta sau un obiect dat in coloana (7) a listei substantelor periculoase figureaza LQ1 sau LQ2, dispozitiile ADR nu se aplica cu conditia ca:

sa fie respectate prescriptiile de la a-d; din punct de vedere al acestor dispozitii, obiectele sunt considerate drept ambalaje interioare;

ambalajele interioare sa satisfaca conditiile de la 6.2.1.2 si 6.2.4.1 pana la 6.2.4.3.

a Masa bruta maxima a unui ambalaj combinat nu trebuie sa depaseasca 30 kg si cea a cuvelor cu husa retractabila sau extensibila nu trebuie sa depaseasca 20 kg.

b Sub rezerva limitelor maxime stabilite si a limitelor individuale din table, marfurile periculoase pot fi ambulate in comun cu alte obiecte sau substante, cu conditia ca acestea sa nu provoace o reactie periculoasa in cazul unor scurgeri.

c In cazul amestecurilor omogene din clasa 3 care contin apa, cantitatile specificate desemneaza exclusiv substanta din clasa 3 continuta in aceste amestecuri.

d Pentru Nr. ONU 2315, 3151, 3152 si 3432 transportate in aparatura, cantitatile maxime pentru ambalajul interior nu trebuie sa le depaseasca pe cele din aparatura, trebuie sa fie transportate in ambalaje etanse si colete formate astfel, trebuie sa poarte marcajul de la d). Aparatele nu trebuie sa fie ambalate pe cuve cu husa retractabila sau extensibila.

3.5. Exceptii referitoare la cantitatile transportate pe unitatea de transport

Conform ADR-ului, substantele periculoase sunt considerate ca apartinand categoriilor de transport: 0, 1, 2, 3 sau 4, asa cum se indica in coloana (15) din lista marfurilor periculoase.

Ambalajele goale necuratate ce au continut substante din categoria de transport "0" vor fi incluse la categoria de transport "0".

Ambalajele goale necuratate ce au continut substante din categoriile de transport "1, 2, 3 sau 4" vor fi incluse la categoria de transport "4".

Daca substantele transportate pe unitatea de transport sunt din aceeasi categorie si nu sunt depasite valorile indicate in coloana 3 a tabelului 1, prescriptiile ADR nu trebuie respectate in totalitate.

Daca substantele periculoase de la bordul unitatii de transport sunt de mai multe categorii, valoarea maxima pentru care ADR-ul nu trebuie respectat in totalitate se calculeaza astfel:

Cantitate categoria1x50 cantitate categoria1(NOTA TABEL)x20 + cantitate categoria2x3 + cantitati categoria3x1

Tabel 1

a) - Pentru numerele ONU 0081, 0082, 0084, 0241, 0331, 0332, 0482, 1005 si 1017, cantitatea maxima totala pe unitatea de transport va fi de 50 kg.

Prin cantitate maxima totala pe unitatea de transport se intelege:

pentru obiecte - masa bruta in kg;

pentru obiectele din clasa 1 - masa neta in kg a substantei explozibile;

pentru substante solide, gaze lichefiate, gaze lichefiate refrigerate si gaze dizolvate - masa neta in kg;

pentru substante lichide si gaze comprimate - capacitatea nominala a recipientului in litri.

Daca nu sunt depasite cantitatile pe unitatea de transport, conform tabelului 1, trebuie respectate prescriptiile ADR referitoare la:

documente de transport;

aparate portabile de iluminat;

supraveghere vehicule;

vehiculele prevazute cu sistem de aerisire;

existenta stingatorului pentru cabina;

anumite dispozitii speciale: S01(3) + (6), S02(1) si (3), S04, S14 pana la S21.

Nu se aplica prescriptii ADR referitoare la:

formare profesionala;

placardare si semnalizare;

indicatii scrise;

incarcare, descarcare in locuri publice;

echipament vehicul.

4. OBLIGATII DE SECURITATE CE REVIN FACTORILOR IMPLICATI

Factorii ce intervin in transportul substantelor periculoase trebuie sa ia masurile adecvate, conform naturii si importantei pericolelor previzibile, pentru a evita producerea de daune si, daca este cazul, a reduce la minimum efectele acestora. Ei trebuie, in orice caz, sa respecte prescriptiile ADR in ceea ce ii priveste.

Atunci cand siguranta publica risca sa fie pusa in pericol, factorii implicati trebuie sa avizeze imediat fortele de interventie si de securitate si trebuie sa puna la dispozitia acestora informatiile necesare pentru actiunea lor.

ADR poate preciza anumite obligatii ce revin diferitilor factori, astfel:

EXPEDITORUL

Expeditorul de substante periculoase are obligatia de a efectua un transport conform prescriptiilor ADR, el avand urmatoarele obligatii:

a)      sa se asigure ca substantele periculoase sunt clasificate si autorizate pentru transport conform ADR;

b)      sa furnizeze transportatorului indicatii si informatii si, daca este cazul, documentele de transport si documentele de insotire a marfii necesare (autorizatii, acorduri, notificari, certificate, etc.)

c)      sa nu utilizeze decat ambalaje, recipiente mari pentru transportul in vrac (RMV) si cisterne (vehicule cisterna, cisterne demontabile, vehicule-baterie, CGEM, cisterne mobile si containere cisterna) agreate si adaptate la transportul substantelor in cauza si prevazute cu marcile prescrise de ADR;

d)      sa respecte prescriptiile referitoare la modul de expediere si la restrictiile de expediere;

e)      sa se asigure ca si cisternele goale, necuratate si nedegazate (vehicule cisterna, cisterne demontabile, vehicule-baterie, CGEM, cisterne mobile si containere cisterna), sau vehiculele, containerele mari sau mici pentru transportul in vrac necuratate, sa fie marcate si etichetate in conformitate cu ADR si ca cisternele goale, necuratate, sa fie inchise si sa prezinte aceleasi garantii de etanseitate ca si cum ar fi pline.

TRANSPORTATORUL

Transportatorul are in special urmatoarele obligatii:

a)      sa verifice daca substantele periculoase ce urmeaza sa fie transportate sunt autorizate pentru transport conform ADR;

b)      sa se asigure ca documentatia prescrisa se afla la bordul unitatii de transport;

c)      sa se asigure vizual ca vehiculele si incarcaturile nu prezinta defecte vizibile, scurgeri sau fisuri, lipsa de dispozitive, de echipament, etc;

d)      sa se asigure ca nu a expirat data pentru urmatoarea incercare pentru vehiculele cisterna, vehicule-baterie, cisternele fixe, cisternele demontabile, CGE, cisternele mobile si containerele cisterna;

e)      sa verifice daca vehiculele nu sunt supraincarcate;

f)       sa se asigure ca au fost puse etichetele de pericol si semnalizarile prescrise pentru vehicule;

g)      sa se asigure ca echipamentele prescrise in dispozitiile scrise pentru soferi se afla la bordul vehiculului.

DESTINATARUL

Destinatarul are obligatia de a nu declina, fara un motiv imperativ, acceptarea marfurilor si de a verifica, dupa descarcare, daca au fost respectate prescriptiile ADR care il privesc.

Destinatarul are in special urmatoarele obligatii:

a)      sa efectueze, in cazurile prevazute de ADR, curatarea si decontaminarea prescrise pentru vehicule si containere;

b)      sa se asigure ca aceste containere, dupa ce au fost complet descarcate, nu mai poarta semnalizarile de pericol

INCARCATOR

Incarcatorul are in principal urmatoarele obligatii:

a)      acesta nu trebuie sa incredinteze transportatorului substantele periculoase decat daca sunt autorizate pentru transport conform ADR;

b)      el trebuie sa verifice, in momentul incredintarii pentru transport a substantelor periculoase ambalate sau a ambalajelor goale necuratate, daca ambalajul este deteriorat. El nu poate incredinta spre transportare un colet al carui ambalaj este deteriorat, in special neetans, astfel incat    sa apara o scurgere sau posibilitatea scurgerii substantei periculoase, decat dupa ce s-a remediat defectul; aceeasi obligatie este valabila si pentru ambalajele goale necuratate;

c)      el trebuie, atunci cand incarca substante periculoase intr-un vehicul, container mare sau mic, sa respecte prescriptiile speciale referitoare la incarcare si manipulare;

d)      el trebuie, dupa ce a incarcat substantele periculoase intr-un container, sa respecte prescriptiile privind marcarea de pericol;

e)      el trebuie, atunci cand incarca colete, sa respecte interdictiile de incarcare in comun, tinand cont de substantele periculoase deja prezente in respectivul vehicul sau container mare, precum si de prescriptiile referitoare la separarea resturilor alimentare, a altor obiecte pentru consum sau a alimentelor pentru animale.

AMBALATORUL

Ambalatorul trebuie sa respecte in principal:

a)      prescriptiile privind conditiile de ambalare, conditiile de ambalare in comun;

b)      prescriptiile referitoare la marcile si etichetele de pericol de pe colete, atunci cand pregateste coletele in vederea transportului.

INCARCATORUL UNUI VAS CISTERNA

Incarcatorul are in principal urmatoarele obligatii:

a)      el trebuie sa se asigure inaintea umplerii cisternelor ca acestea si echipamentele lor se gasesc in buna stare tehnica;

b)      el trebuie sa se asigure ca nu a expirat data pentru urmatoarea incercare pentru vehiculele cisterna, vehiculele-baterie, cisternele demontabile, CGEM, cisternele mobile si containerele cisterna;

c)      nu are dreptul sa umple cisternele decat cu substantele periculoase autorizate la transport in acele cisterne;

d)      in timpul umplerii cisternei, trebuie sa respecte dispozitiile referitoare la substantele periculoase din compartimente alaturate;

e)      in timpul umplerii cisternei, trebuie sa respecte proportia de umplere maxima admisibila sau masa maxima admisibila de continut pe litru de capacitate pentru substanta respectiva;

f)       dupa umplerea cisternei, trebuie sa verifice etanseitatea dispozitivelor de inchidere;

g)      el trebuie sa se asigure ca niciun reziduu periculos din substanta de umplere nu a aderat la exteriorul cisternelor ce au fost incarcate;

h)      el trebuie ca, atunci cand pregateste substantele periculoase in vederea transportului, sa se asigure de faptul ca semnalele portocalii si placile - eticheta sau etichetele prescrise sunt aplicate conform prescriptiilor pe cisterne, pe vehicule si pe containerele mari si mici pentru transportul in vrac.   

OPERATORUL UNUI CONTAINER CISTERNA SAU AL UNEI CISTERNE MOBILE

Operatorul unui container cisterna sau al unei cisterne mobile trebuie sa se asigure in principal:

a)      ca s-au respectat prescriptiile referitore la constructie, echipament, incercari, si marcare;

b)      ca s-a efectuat intretinerea cisternelor si a echipamentelor acestora intr-un mod ce garanteaza faptul ca respectivul container cisterna sau cisterna mobila, supus solicitarilor normale de exploatare, corespunde prescriptiilor ADR, pana la urmatoarea incercare;

c)      ca s-a efectuat un control exceptional, in cazul in care securitatea rezervorului sau a echipamentelor acestuia poate fi compromisa printr-o reparatie, o modificare sau un accident.

5. FORMARE PROFESIONALA

Operatorii de transport care efectueaza transporturi de marfuri periculoase pot efectua aceste activitati daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) detin licenta de transport si, dupa caz, copie conforma a licentei de transport pentru vehiculele utilizate la transportul marfurilor periculoase;

b) detin certificatul de agreare pentru vehiculul care transporta marfuri periculoase, eliberat de Regia Autonoma Registrul Auto Roman, corespunzator tipului de marfa transportata, daca acest lucru este impus de A.D.R.;

c) vehiculul rutier are dotarile si echipamentele necesare, conform prevederilor A.D.R.;

d) vehiculele care transporta marfuri periculoase sunt semnalizate pe perioada efectuarii transporturilor, conform prevederilor A.D.R., cu panouri si etichete de pericol, conform reglementarilor specifice in vigoare;

e) conducatorul auto detine certificat A.D.R. valabil atat pentru clasa respectiva de marfa periculoasa, cat si pentru tipul de vehicul rutier utilizat, eliberat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin Directia generala transport rutier;

f) aplica, in caz de accident sau de eveniment rutier, masurile de interventie si alarmare prevazute in fisa de siguranta. In cazul unui accident care pune in pericol ecosistemul terestru, acvatic sau care polueaza grav aerul, va fi anuntata autoritatea teritoriala pentru protectia mediului;

g) respecta regulile privind circulatia si stationarea vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere de marfuri periculoase, prevazute de reglementarile in vigoare privind circulatia pe drumurile publice si de A.D.R.;

h) pentru transportul materialelor radioactive detin autorizatie de transport si, daca este cazul, autorizatie de expeditie, eliberate de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare;

i) in toate cazurile prevazute de reglementarile privind transportul materialelor radioactive, emise de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, transportul materialelor radioactive se efectueaza in colete care detin autorizatie de tip eliberata de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare sau, in cazul transporturilor internationale, validata de aceasta.

j) certificatul de inspectie tehnica in cazul suprastructurilor specializate pentru transportul recipientelor cu gaze lichefiate sau cu alte marfuri periculoase.

Persoanele angajate de factorii ce intervin in transportul substantelor periculoase trebuie sa fie formate pentru a corespunde exigentelor domeniului lor de activitate si de responsabilitatea impusa in timpul transportului de substante periculoase.

5.1. Formarea conducatorilor auto

In conformitate cu prevederile Acordului European referitor la transportul rutier al marfurilor periculoase (A.D.R.) - anexa B - soferii autovehiculelor care efectueaza transporturi rutiere internationale de marfuri considerate ca periculoase in intelesul prevederilor acestui acord trebuie sa detina un certificat de atestare profesionala.

Certificatul de atestare profesionala se acorda numai soferilor care au urmat un curs de formare profesionala si au promovat examenul sustinut la terminarea cursului.

Conducatorii auto ai vehiculelor care transporta marfuri periculoase trebuie sa urmeze un curs de baza. Suplimentar pentru transportul in cisterne, transportul de marfuri sau obiecte din clasa 1 ori marfuri radioactive apartinand clasei 7, conducatorii auto trebuie sa urmeze si cursuri specifice de specializare.

Certificatul ADR este valabil 5 ani, iar perioada de valabilitate a acestuia se prelungeste automat pentru o noua perioada la 5 ani daca titularul a urmat in ultimul an de valabilitate cursurile recapitulative si a promovat examenul.

Pentru a se inscrie la cursurile initiale sau recapitulative, candidatii trebuie sa detina permis de conducere valabil pentru cel putin una dintre categoriile de vehicule: B, C1, C, Tr, BE, C1E, CE.

5.2. Formarea consilierului de siguranta

Fiecare intreprindere a carei activitate include transportul rutier de substante periculoase sau operatiuni de ambalare, incarcare, umplere sau descarcare legate de aceste transporturi, desemneaza unul sau mai multi consilieri de securitate, care sa ajute la prevenirea riscurilor pentru persoane, bunuri sau mediu inconjurator.

Sarcinile consilierului de siguranta, adaptate la activitatile intreprinderii sunt, in principal, urmatoarele:

a) sa verifice respectarea reglementarilor privind transportul marfurilor periculoase;

b) sa acorde consultanta intreprinderii pentru operatiile privind transportul marfurilor periculoase;

c) sa asigure redactarea unui raport anual destinat conducerii intreprinderii sau, daca este cazul, unei autoritati publice locale, referitor la activitatile intreprinderii cu privire la transportul marfurilor periculoase. Raportul anual se pastreaza timp de 5 ani si este pus la dispozitie autoritatilor nationale, la cererea acestora;

d) sa monitorizeze urmatoarele practici si proceduri privind activitatile vizate:

procedurile care au ca scop respectarea regulilor privind identificarea marfurilor periculoase transportate;

practica intreprinderii cu privire la respectarea, la cumpararea mijloacelor de transport, a tuturor conditiilor specifice in legatura cu marfurile periculoase transportabile;

procedurile care permit verificarea echipamentelor utilizate la transportul marfurilor periculoase sau in cursul operatiilor de incarcare ori de descarcare;

faptul ca angajatii intreprinderii au o pregatire adecvata si ca aceasta pregatire este inscrisa in dosarul lor;

punerea in practica a unor proceduri de urgenta adecvate in caz de eventuale accidente sau incidente care pot aduce atingere securitatii in timpul transportului marfurilor periculoase sau in timpul operatiilor de incarcare ori de descarcare;

investigarea si, daca este necesar, redactarea rapoartelor privind accidentele, incidentele sau infractiunile grave constatate in cursul transportului marfurilor periculoase sau in timpul operatiilor de incarcare ori de descarcare;

aplicarea unor masuri adecvate pentru a se evita repetarea accidentelor, incidentelor sau infractiunilor grave;

respectarea prevederilor legale si a conditiilor speciale care se refera la transportul marfurilor periculoase, la alegerea si utilizarea unor subcontractori sau a unor terti;

verificarea faptului ca personalul insarcinat cu transportul, incarcarea sau descarcarea marfurilor periculoase dispune de proceduri si reguli de lucru detaliate;

aplicarea unor masuri de sensibilizare la riscurile in legatura cu transportul, incarcarea sau descarcarea marfurilor periculoase;

aplicarea unor metode de verificare pentru a se asigura existenta documentelor si a echipamentelor de securitate care trebuie sa insoteasca transporturile si conformitatea acestor documente si echipamente cu prevederile reglementarilor in vigoare;

aplicarea procedurilor de verificare pentru a se asigura respectarea regulilor cu privire la operatiile de incarcare si descarcare;

existenta planului de securitate conform prevederilor cap.1.10.3.2 din RID/ADR si monitorizeaza aplicarea acestuia. Prin securitate se intelege complexul de actiuni preventive si de masuri ce trebuie luate in scopul minimalizarii riscurilor de furt si/sau utilizare rau -intentionata a acelor marfuri periculoase care pot periclita siguranta persoanelor, a bunurilor materiale si/sau a mediului inconjurator.

Consilierul de siguranta trebuie sa fie titularul unui certificat de pregatire valabil pentru transportul rutier.

Pentru obtinerea certificatului candidatul trebuie sa urmeze un curs de pregatire in urma caruia sa promoveze un examen organizat de catre organismul examinator desemnat.

Certificatul este valabil 5 ani si se poate prelungi automat pentru o noua perioada de 5 ani, daca titularul a urmat in anul anterior expirarii certificatului cursuri recapitulative finalizate cu un examen.

Candidatii care intentioneaza sa lucreze pentru intreprinderi specializate in transportul anumitor tipuri de marfuri periculoase vor fi examinati din tematicile care au legatura cu activitatea intreprinderilor respective.

Aceste tipuri de marfuri sunt grupate astfel:

clasa 1 (explozivi);

clasa 2 (gaze);

clasa 7 (materiale radioactive);

clasele 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 8 si 9;

- numerele ONU 1202, 1203 si 1223 in acest caz, certificatul obtinut trebuie sa indice in mod clar ca certificatul nu este valabil decat pentru tipurile de marfuri mentionate mai sus.

6. CLASIFICAREA SUBSTANTELOR, SOLUTIILOR SI AMESTECURILOR

6.1. Clasificarea substantelor periculoase

Conform ADR, clasele de substante periculoase sunt urmatoarele:

● clasa 1 - substante si obiecte explozibile;

● clasa 2 - gaze;

● clasa 3 - lichide inflamabile;

● clasa 4.1    - substante solide inflamabile, substante autoreactive si substante explozibile solide desensibilizate;

● clasa 4.2. - substante susceptibile de inflamare spontana;

● clasa 4.3. - substante care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile;

● clasa 5.1. - substante comburante;

● clasa 5.2. - peroxizi organici;

● clasa 6.1. - substante toxice;

● clasa 6.2 - substante infectioase

● clasa 7 - substante radioactive;

● clasa 8 - substante corosive;

● clasa 9 - substante si obiecte periculoase diverse.

Substantele periculoase sunt alocate uneia din clasele de mai sus in functie de proprietatile lor. Pericolul sau pericolele prezentate de o substanta trebuie sa fie determinate pe baza caracteristicilor sale fizice si chimice si a proprietatilor fiziologice.

Toate substantele periculoase sunt cuprinse in tabelul A (lista marfurilor periculoase), in ordinea numerica a numarului ONU. Tabelul contine informatii asupra substantelor enumerate si anume: denumirea, clasa, grupa de ambalare, eticheta de pericol, dispozitii de ambalare, dispozitii de transport.

6.2. Clasificarea solutiilor si amestecurilor

Solutiile si amestecurile ce nu contin decat o singura substanta periculoasa mentionata nominal in tabelul A trebuie clasificata intotdeauna la aceeasi clasa ca si substanta pe care o contin.

In cazul in care caracteristicile de periculozitate ale substantei, amestecului sau solutiei, corespund mai multor clase, solutia sau amestecul trebuie clasificate in clasa se substante corespunzatoare pericolului preponderent in urmatoarea ordine a importantei:

a)      substante din clasa 7 (cu exceptia substantelor radioactive in colete, unde alte proprietati periculoase trebuie considerate drept preponderente);

b)      substante din clasa 1;

c)      substante din clasa 2;

d)      substante explozibile desensibilizate lichide din clasa 3;

e)      substante autoreactive si substante explozibile desensibilizate solide din clasa 4.1.;

f)       substante piroforice din clasa 4.2.;

g)      substante din clasa 5.2.;

h)      substante din clasele 6.1. sau 3 care, in functie de toxicitatea lor la inhalare, trebuie clasificate in grupa I de ambalare (substante ce satisfac criteriile de clasificare ale clasei 8 si care prezinta o toxicitate la inhalare a pulberilor si vaporilor (CL₅₀) ce corespund grupei de ambalare I, dar a caror toxicitate la ingestie sau absorbtie cutanata nu corespunde grupei de ambalare III sau care prezinta un grad mai scazut de toxicitate, trebuie atribuite clasei 8);

i)        substante infectioase din clasa 6.2.

In cazul in care caracteristicile de periculozitate ale substantei corespund mai multor clase sau grupe de substante ce nu apar la punctul de mai sus, ele trebuie clasificate conform aceleiasi proceduri, dar clasa pertinenta trebuie aleasa in functie de tabelul de preponderenta a pericolelor (tabelul 2).

Tabel 2 - Clasa si grupa de ambalare

Exemple de utilizare a tabelului:

a. Clasificarea unei substante unice

Descrierea substantei ce trebuie clasificata:

O amina nementionata nominal, ce corespunde criteriilor clasei 3, grupa de ambalare II, similar celor din clasa 8, grupa de ambalare I.

Metoda:

Prin intersectarea randului 3 II cu coloana 8 I se obtine 8 I.

Aceasta amina trebuie asadar clasificata in clasa 8 la:

Nr. ONU 2734 AMINE LICHIDE, COROSIVE, INFLAMABILE, N.S.A. sau

Nr. ONU 2734 POLIAMINE LICHIDE, COROSIVE, INFLAMABILE, N.S.A.,

grupa I de ambalare.

b. Clasificarea unui amestec

Descrierea amestecului ce trebuie clasificat:

Amestec compus dintr-un lichid inflamabil din clasa 3, grupa III de ambalare, dintr-o substanta toxica din clasa 6.1, grupa II de ambalare si dintr-o substanta corosiva din clasa 8, grupa I de ambalare.

Metoda:

Prin intersectarea randului 3 III cu coloana 6.1 II obtinem 6.1 II.

Prin intersectarea randului 6.1 II cu coloana 8 I obtinem 8 I LIQ.

Acest amestec, in absenta unei definitii mai precise, trebuie clasificat in clasa 8, la:

Nr. ONU 2922 LICHID COROSIV TOXIC, N.S.A.,

grupa de ambalare I.

c. Clasificarea solutiilor si amestecurilor intr-o clasa si o grupa de ambalare

O solutie de fenol din clasa 6.1, (II), in benzen din clasa 3, (II), trebuie clasificata in clasa 3, (II); aceasta solutie trebuie clasificata la numarul ONU 1992 LICHID INFLAMABIL; TOXIC; N.S.A., clasa 3, (II), din cauza toxicitatii fenolului.

Un amestec solid de arseniat de sodiu din clasa 6.1, (II), si hidroxid de sodiu din clasa 8, (II), trebuie clasificat la numarul ONU 3290 SOLID ANORGANIC TOXIC, COROSIV, N.S.A., in clasa 6.1 (II).

6.3. Rubricile claselor de marfuri periculoase

Fiecare clasa de marfuri periculoase cuprinde mai multe rubrici. Tipurile de rubrici utilizate sunt urmatoarele:

a. Rubrici individuale pentru substante si obiecte bine definite:

Nr. ONU 1090 ACETONA

Nr. ONU 1104 ACETATI DE AMIL

Nr. ONU 1194 NITRIT DE ETIL IN SOLUTIE

b. Rubrici generice pentru grupele bine definite de substante:

Nr. ONU 1133 ADEZIVI

Nr. ONU 1266 PARFUMURI

c. Rubrici n.s.a. ce acopera substante sau obiecte avand o natura chimica sau tehnica speciala:

Nr. ONU 1477 NITRATI ORGANICI, N.S.A.

Nr. ONU 1987 ALCOOLI, N.S.A.

d. Rubrici n.s.a. generale ce acopera grupele de substante sau obiecte ce au una sau mai multe proprietati generale periculoase, nespecificate in alta parte:

Nr. ONU 1325 SOLID ORGANIC INFLAMABIL, N.S.A.

Nr. ONU 1993 LICHID INFLAMABIL, N.S.A.

6.4. Grupe de ambalaje

In vederea ambalarii, substantele periculoase cu exceptia celor din clasele 1, 2, 5.2, 6.2 si 7 sunt atribuite grupelor de ambalare in functie de gradul de pericol pe care-l prezinta, astfel:

Grupa de ambalare I: Substante foarte periculoase;

Grupa de ambalare II: Substante cu periculozitate medie;

Grupa de ambalare III: Substante foarte periculoase.

Exemplu:

a. Lichide inflamabile din clasa 3:

b. Substante toxice din clasa 6.1:

c. Substante corosive clasa 8:

Substantele apartinand claselor 4.1, 4.2, 4.3 si 5.1, pe baza procedurilor de incercare, sunt atribuite urmatoarelor grupe de ambalare, astfel:

clasa 4.1 - grupele II sau III

clasa 4.2 - grupele I, II sau III

clasa 4.3 - grupele I, II sau III

clasa 5.1 - grupele I, II sau III

Substantele si obiectele din clasa 9, conform gradului de periculozitate, trebuie atribuite in grupele II sau III de ambalare

6.5. Clasele de marfuri periculoase

CLASA 1. SUBSTANTE SI OBIECTE EXPLOZIVE

Conform ADR, clasa 1 cuprinde:

substantele explozive: substante solide sau lichide (sau amestecuri de substante) susceptibile ca prin reactie chimica, sa degajeze gaze la o astfel de temperatura, presiune si viteza, incat sa poata rezulta prejudicii pentru imprejurimi;

substante pirotehnice: substante sau amestecuri de substante destinate sa produca un efect caloric, luminos, sonor, gazos sau fumigen, sau o combinatie de astfel de efecte, ca urmare a reactiilor chimice exotermice auto-intretinute nedetonante;

obiectele explozive: obiectele ce contin una sau mai multe substante explozibile sau pirotehnice;

substantele si obiectele nementionate mai sus, fabricate pentru a produce un efect practic prin explozie sau in scopuri pirotehnice.

Substantele si obiectele din clasa 1 trebuie sa fie atribuite unei diviziuni si unei grupe de compatibilitate.

Datorita caracteristicilor explozivilor si a pericolelor pe care le implica, acestia sunt repartizati urmatoarelor diviziuni:

Diviziunea 1.1. Substante si obiecte ce comporta un risc de explozie in masa. Explozia se extinde instantaneu in aproape toata masa.

Diviziunea 1.2. Substante si obiecte ce comporta un risc de proiectare fara riscul unei explozii in masa.

Diviziunea 1.3. Substante si obiecte ce comporta un risc de incendiu cu un risc usor de suflu sau proiectie sau ambele, dar fara riscul unei explozii in masa,

a)      a caror combustie da nastere unei radiatii termice considerabile;

sau

b)      care ard pe rand, cu efecte minime de suflu sau de proiectie sau altele.

Diviziunea 1.4. Substante si obiecte ce nu prezinta decat un pericol minim in caz de aprindere sau amorsare in timpul transportului. Efectele sunt limitate in special la colet si, in mod normal, nu dau nastere la proiectia de fragmente de dimensiuni considerabile sau la o distanta considerabila. Un incendiu exterior nu trebuie sa antreneze dupa sine explozia practic instantanee a cvasitotalitatii continutului coletului.

Diviziunea 1.5. Substante prea putin sensibile, comportand un risc de explozie in masa, a caror sensibilitate este de o asemenea natura incat, in conditii normale de transport, nu exista decat o probabilitate foarte scazuta de amorsare sau de trecere la combustie prin detonare. Prescriptia minima este ca acestea sa nu poata exploda in timpul incercarii la foc exterior.

Diviziunea 1.6. Obiecte extrem de putin sensibile, ce nu comporta riscul de explozie in masa. Aceste obiecte nu contin decat substante detonante extrem de putin sensibile si prezinta o probabilitate neglijabila de amorsare sau de propagare accidentala.

Explozivii primesc o litera de compatibilitate, astfel:

A       Substanta explozibila primara;

B       Obiect care contine o substanta explozibila primara si are mai putin de doua dispozitive de securitate eficiente. Unele obiecte, cum ar fi detonatoarele de mina, ansamblurile de detonatoare de mina si amorsele cu percutie sunt incluse aici, desi nu contin explozivi primari;

C       Substanta explozibila propulsiva sau alta substanta explozibila deflagranta sau obiect ce contine o asemenea substanta explozibila;

D       Substanta exploziva secundara detonanta sau pulbere neagra sau obiect ce contine o substanta explozibila secundara detonanta, in toate cazurile fara dispozitive de amorsare, nici    incarcatura propulsiva, sau obiect ce contine o substanta explozibila primara si avand cel putin doua dispozitive de securitate eficiente;

E       Obiect ce contine o substanta explozibila secundara detonanta, fara dispozitive de amorsare, cu incarcatura propulsiva (alta decat o incarcatura continand un lichid sau un gel inflamabil sau lichide hipergolice);

F        Obiect ce contine o substanta explozibila secundara detonanta, cu propriile dispozitive de amorsare, cu o incarcatura propulsiva (alta decat o incarcatura continand un lichid sau un gel inflamabil sau lichide hipergolice), sau fara incarcatura propulsiva;

G      Substanta pirotehnica sau obiect ce contine o substanta pirotehnica sau un obiect ce contine in acelasi timp o substanta explozibila si o compozitie detonanta, incendiara, lacrimogena sau fumigena (altul decat un obiect hidroactiv sau continand fosfor alb, fosfuri, o substanta fosforica, un lichid sau un gel inflamabil sau lichide hipergolice);

H      Obiect ce contine in acelasi timp o substanta explozibila si fosfor alb;

J Obiect ce contine in acelasi timp o substanta explozibila si un lichid sau un gel inflamabil;

K Obiect ce contine in acelasi timp o substanta explozibila si un agent chimic toxic;

L Substanta explozibila, sau obiect ce contine o substanta explozibila si prezentand un risc special (de exemplu, datorita hidroactivitatii sale sau prezentei lichidelor hipergolice, fosfurilor sau unei substante piroforice) si care necesita izolarea fiecarui tip;

N Obiecte care nu contin decat substante detonante foarte putin sensibile;

S Substanta sau obiect ambalate sau concepute astfel incat sa limiteze in interiorul coletului orice efect datorat unei functionari accidentale, in afara cazului ca ambalajul este deteriorat de foc, caz in care toate efectele de suflu sau proiectie sunt suficient de reduse pentru a nu genera in mod considerabil sau a impiedica lupta impotriva incendiului si aplicarea celorlalte masuri de urgenta in imediata apropiere a coletului.

EXEMPLE:

praful de pusca;

anumite tipuri de munitie;

incarcaturi propulsoare pentru motoarele rachetelor si anumite rachete de semnalizare;

artificii;

fitile de detonare.

Pericole asociate:

explozie;

proiectare de diferite corpuri;

intoxicare;

incendiu;

zgomot;

suflu.

Substante si obiecte neadmise la transport

Substantele explozive a caror sensibilitate este excesiva sau care sunt susceptibile de a reactiona in mod spontan, precum si substantele si obiectele explozive ce nu corespund unui nume sau unei rubrici n.s.a., nu sunt admise la transport.

Obiectele din grupa de compatibilitate K nu sunt admise la transport (1.2K Nr. ONU 0020 si 1.3K Nr. ONU 0021).

CLASA 2. GAZE

Din aceasta clasa fac parte gazele pure, amestecurile de gaze, amestecurile de unul sau mai multe gaze cu una sau mai multe substante si obiecte continand astfel de substante.

Substantele si obiectele din clasa 2 se subimpart astfel:

1. Gaz comprimat: un gaz care, atunci cand este ambalat sub presiune pentru transport, se afla in totalitate in stare gazoasa la - 50^oC; aceasta categorie cuprinde toate gazele care au o temperatura critica mai mica sau egala cu - 50^oC;
2. Gaz lichefiat: un gaz care, atunci cand este ambalat sub presiune pentru transport, se afla partial in stare lichida la temperaturi mai mari de - 50^oC. Se disting:

v      Gaz lichefiat la presiune inalta: un gaz care are o temperatura critica mai mare de - 50^oC si mai mica sau egala cu + 65^oC;

v      Gaz lichefiat la presiune joasa: un gaz care are o temperatura critica mai mare de +65^oC;

3. Gaz lichefiat refrigerat: un gaz care, atunci cand este ambalat pentru transport, se afla partial in stare lichida din cauza temperaturii lui joase;
4. Gaz dizolvat: un gaz care, atunci cand este ambalat pentru transport, este dizolvat intr-un solvent in stare lichida;
5. Generatori de aerosoli si recipiente de capacitate mica care contin gaze (cartuse de gaze);
6. Alte obiecte care contin un gaz sub presiune
7. Gaze necomprimate supuse unor prescriptii speciale (esantioane de gaze).

Cu exceptia aerosolilor, functie de pericolele pe care le prezinta, gazele sunt atribuite uneia din grupele de mai jos:

A - asfixiant;

O - comburant;

F - inflamabil;

T - toxic;

TF - toxic, inflamabil;

TC - toxic, corosiv;

TO - toxic, comburant;

TFC - toxic, inflamabil, corosiv;

TOC - toxic, comburant, corosiv.   

Clasa 2 cuprinde urmatoarele subdiviziuni:

Diviziunea 2.1.: gaze inflamabile (corespunzand grupelor desemnate prin litera F).

Diviziunea 2.2.: gaze neinflamabile, netoxice (corespunzand grupelor desemnte prin litera A sau O).

Diviziunea 2.3.: gaze toxice (corespunzand grupelor desemnate prin litera T, adica T, TF, TC, TO, TFC, TOC).

EXEMPLE:

gaze inflamabile: propan, butan, acetilena;

gaze neinflamabile si netoxice: aer comprimat, dioxid de carbon, argon;

gaze toxice: cloruri, amoniac, dioxizi de cianuri.

Pericole asociate:

explozie;

asfixiere;

activarea incendiului datorita gazelor comburante;

intoxicare;

arsuri cu gaze refrigerate.

Gaze neadmise la transport

Substantele din clasa 2 instabile din punct de vedere chimic nu sunt admise la transport, decat daca sunt luate masurile necesare pentru impiedicarea oricarui risc de reactie periculoasa, de exemplu descompunerea, mutatia sau polimerizarea lor in conditii normale de transport. In acest scop, trebuie in primul rand luate masuri de asigurare ca recipientele si cisternele nu contin substante ce ar putea favoriza aceste reactii.

Substantele si amestecurile de mai jos nu sunt admise la transport:

- Nr. ONU 2186 CLORURA DE HIDROGEN LICHID REFRIGERATA;

- Nr. ONU 2421 TROXID DE AZOT;

- Nr. ONU 2455 NITRIT DE METIL;

- Gaze lichefiate refrigerate carora nu li se pot atribui coduri de clasificare 3A, 3O sau 3F;

- Gaze dizolvate ce nu pot fi clasificate sub Nr. ONU 1001, 2073 sau 3318;

- Aerosoli la care gazele sunt toxice sau piroforice conform instructiunii de ambalare P 200;

- Aerosoli al caror continut corespunde criteriilor de atribuire in grupa de ambalare I pentru toxicitate sau corosivitate;

- Recipiente de capacitate mica, ce contin gaze foarte toxice (CL₅₀ mai mic de 200 ppm) sau piroforice conform instructiunii de ambalare P200.

CLASA 3. LICHIDE INFLAMABILE

Aceasta clasa acopera substantele si obiectele ce contin substante care au urmatoarele proprietati:

sunt lichide conform cerintelor ADR;

la 50^oC au o presiune de vapori de cel mult 300 kPa si nu sunt complet gazoase la 20^oC la presiunea standard de 101,3 kPa;

au punctul de aprindere de cel mult 60^oC.

Subdiviziunile clasei 3 sunt urmatoarele:

a)      lichide inflamabile, astfel:

F - Lichide inflamabile, fara risc subsidiar grupate dupa cum urmeaza:

. F1: Lichide inflamabile ce au un punct de aprindere mai mic sau egal cu 61^oC;

. F2: Lichide inflamabile ce au un punct de aprindere mai mare de 61^oC, transportate sau aduse la transport la o temperatura egala sau mai mare decat punctul lor de aprindere.

FT - Lichide inflamabile, toxice:

. FT1: Lichide inflamabile, toxice;

. FT2: Pesticide.

FC - Lichide inflamabile, corosive

FTC - Lichide inflamabile, toxice, corosive.

b)      D - lichide explozive desensibilizate.

EXEMPLE:

vopsele;

emailuri;

lacuri;

benzina;

motorina.

Pericole asociate:

incendiu sau explozie;

asfixiere;

intoxicare;

arsuri.

Substante neadmise la transport

- substantele din clasa 3 susceptibile sa se peroxideze cu usurinta daca procentajul de peroxid, masurat in peroxid de hidrogen - H₂O₂, depaseste 0,3 %;

- substante din clasa 3 instabile din punct de vedere chimic;

- substante explozive desensibilizate lichide, altele decat cele trecute in lista marfurilor periculoase.

CLASA 4.1. SUBSTANTE SOLIDE INFLAMABILE, SUBSTANTE AUTOREACTIVE SI SUBSTANTE SOLIDE EXPLOZIBILE DESENSIBILIZATE

Sunt alocate acestei clase urmatoarele substante:

substantele si obiectele solide usor inflamabile;

substantele solide sau lichide autoreactive;

substante solide explozive desensibilizate;

substante inrudite cu substantele autoreactive.

Substantele si obiectele din clasa 4.1 se subimpart in:

F Substante solide inflamabile, fara risc subsidiar:

F1 Organice;

F2 Organice, topite;

F3 Anorganice;

FO Substante solide inflamabile, comburante;

FT    Substante inflamabile, toxice;

FT1 Organice, toxice;

FT2 Anorganice, toxice;

FC    Substante solide inflamabile, corosive:

FC1 Organice, corosive;

FC2 Anorganice, corosive;

D Substante explozive desensibilizate solide, fara risc

subsidiar;

DT    Substante explozive desensibilizate solide, toxice;

SR    Substante autoreactive:

SR1 Care nu necesita reglarea temperaturii;

SR2 Ce necesita reglarea temperaturii.

Substantele solide inflamabile sunt:

substante solide usor inflamabile;

substante solide ce se pot inflama prin frecare.

Substantele solide usor inflamabile sunt substante pulverulente, granulare sau pastoase ce se aprind cu usurinta la un contact scurt cu o sursa de inflamare si flacara se propaga cu usurinta.

Pudrele de metal sunt in mod special periculoase, deoarece sunt dificil de stins, agentii extinctori normali cum ar fi dioxidul de carbon si apa pot spori pericolul.

Substantele autoreactive sunt substante instabile din punct de vedere termic, susceptibile de a suferi o descompunere puternic exoterma, chiar in absenta oxigenului.

Descompunerea substantelor autoreactive poate fi declansata de:

caldura;

contactul cu impuritati catalitice;

frecare sau soc.

Viteza de descompunere creste odata cu temperatura si variaza in functie de material. Descompunerea poate antrena dupa sine degajarea de gaze sau de vapori toxici.

Pentru anumite substante autoreactive, temperatura trebuie regularizata.

Temperatura de descompunere accelerata, TDAA, este temperatura cea mai joasa la care o substanta plasata intr-un ambalaj folosit in timpul transportului poate suferi o descompunere exotermica.

Substantele autoreactive sunt repartizate in 7 tipuri de la A la G conform gradului de periculozitate pe care il prezinta si a cantitatii maxime admisa intr-un ambalaj.

Pentru transportarea in siguranta a substantelor autoreactive, acestea se desensiblizeaza prin adaugarea unui diluant. Orice diluant folosit trebuie sa fie compatibil cu substanta autoreactiva.

Anumite substante nu pot fi transportate decat la o temperatura regularizata, aceasta fiind temperatura maxima la care o substanta autoreactiva poate fi transportata in siguranta.

Temperatura in imediata apropiere a coletului, in timpul transportului, nu trebuie sa depaseasca 55^oC decat pe o perioada relativ scurta in raport cu o perioada de 24 de ore.

Substantele explozive desensibilizate solide sunt substante care se umezesc cu apa sau alcool, sau se dilueaza cu alte substante pentru a se elimina proprietatile explozive.

EXEMPLE:

fibre de origine vegetala, cum ar fi: bumbacul uscat, iuta, fibrele de canepa, fanul si paiele;

chibriturile;

resturi cauciuc;

produse sulfuroase.

Pericole asociate:

inflamabilitate;

explozie;

intoxicatie;

arsuri.

Substante neadmise la transport

Substantele instabile din punct de vedere chimic din clasa 4.1. nu sunt admise la transport decat daca au fost luate masurile necesare pentru a impiedica descompunerea acestora sau polimerizarea periculoasa in timpul transportului.

Recipientele si cisternele trebuie sa nu contina ce ar putea favoriza aceste reactii.

Urmatoarele substante nu sunt admise la transport:

substantele autoreactive tip A;

sulfurile de fosfor din care nu s-au exclus fosforul alb sau galben;

substantele explozive desensibilizate solide, altele decat cele enumerate in lista substantelor periculoase;

substantele anorganice inflamabile in stare topita, altele decat Nr. ONU 2448 SULF TOPIT;

azotura de bariu umezita cu cel putin 50% (masa) apa.

CLASA 4.2. SUBSTANTE PREDISPUSE LA INFLAMAREA SPONTANA

Aceasta clasa cuprinde:

substante fosforice, care sunt substante lichide sau solide, amestecuri si solutii care in contact cu aerul se inflameaza in decursul a 5 minute, chiar si in cantitati mici;

substante si obiecte ce se auto-incalzesc, amestecuri si solutii, care in contact cu aerul, fara aport de energie, sunt susceptibile sa se auto-incalzeasca. Aceste substante nu se pot inflama decat in cantitati mari si dupa un interval lung de timp.

Substantele si obiectele din clasa 4.2 se subimpart in:

S Substante predispuse la ardere spontana, fara risc subsidiar:

S1 Organice, lichide;

S2 Organice, solide;

S3 Anorganice, lichide;

S4 Anorganice, solide;

S5 Organometalice;

SW    Substante predispuse la ardere spontana, care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile;

SO    Substante predispuse la ardere spontana, comburante;

ST    Substante predispuse la ardere spontana, toxice:

ST1 Organice, toxice, lichide;

ST2 Organice, toxice, solide;

ST3 Anorganice, toxice, lichide;

ST4 Anorganice, toxice, solide;

SC    Substante predispuse la ardere spontana, corosive:

SC1 Organice corosive, lichide;

SC2 Organice, corosive, solide;

SC3 Anorganice, corosive, lichide;

SC4 Anorganice, corosive, solide.

Auto-incalzirea acestor substante este datorata reactiei substantei cu oxigenul din aer si faptului ca aceasta caldura produsa nu este evacuata suficient de repede catre exterior. Combustia spontana se produce cand debitul de caldura produsa este superior celui al caldurii evacuate, atingandu-se astfel temperatura de auto-aprindere.

EXEMPLE:

fosfor alb sau galben (materiale piroforice - se aprind rapid in cazul expunerii la aer);

faina de peste (cresterea temperaturii se realizeaza in mai multe zile);

turte oleaginoase;

bumbacul impregnat cu uleiuri;

carbunele.

Pericole asociate:

inflamare;

arsura;

intoxicare;

asfixiere.

Substante neadmise la transport

- Nr. ONU 3255 HIPOCLORIT DE TERT-BUTIL;

- substante solide ce se auto-incalzesc, comburante, atribuite Nr. ONU 3127, in afara cazului in care satisfac prescriptiile referitoare la clasa 1.

CLASA 4.3. SUBSTANTE CARE, IN CONTACT CU APA, DEGAJA GAZE INFLAMABILE

Aceasta clasa acopera substantele:

care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile susceptibile de a forma amestecuri explozive cu aerul;

obiecte ce contin astfel de substante.

Substantele si obiectele din clasa 4.3 se subimpart astfel:

W Substante care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile, fara risc subsidiar, si obiectele ce contin astfel de substante:

W1 Lichide;

W2 Solide;

W3 Obiecte;

WF1 Substante lichide, inflamabile care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile;

WF2 Substante lichide, inflamabile care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile, solide, inflamabile;

WS Substante solide, inflamabile ce se auto-incalzesc care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile;

WO Substante solide, comburante care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile;

WT Substante toxice care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile:

WT1 Lichide;

WT2 Solide;

WC Substante corosive care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile,:

WC1 Lichide;

WC2 Solide;

WFC Substante inflamabile, corosive care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile.

Anumite substante, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile ce pot forma amestecuri explozive cu aerul. Aceste amestecuri sunt usor inflamabile sub efectul oricarui agent obisnuit de aprindere cum ar fi o flacara deschisa, scantei produse de o unealta, becuri neprotejate. Efectele suflului sau incendiului pot fi periculoase pentru oameni si mediu.

EXEMPLE:

fosfura de aluminiu;

carbidul;

ferosiliconul;

litiul;

produse pe baza de magneziu, potasiu, sodiu metalic.

Pericole asociate:

aprindere;

explozie;

arsuri;

intoxicare;

asfixiere.

Substante neadmise la transport

- substante solide, hidroreactive, inflamabile, incadrate la Nr. ONU 3132;

- substante solide, hidroreactive, comburante incadrate la Nr. ONU 3133;

- substante solide, hidroreactive ce se auto-incalzesc, incadrate la Nr. ONU 3135.

Aceste substante pot fi transportate numai cu respectarea prescriptiilor referitoare la clasa 1.

CLASA 5.1. SUBSTANTE COMBURANTE

In aceasta clasa sunt alocate substantele care, fara a fi combustibile ele insele, pot prin cedare de oxigen sa provoace sau sa favorizeze combustia altor substante si a obiectelor ce contin astfel de substante.

Substantele din clasa 5.1 si obiectele ce contin astfel de substante se subimpart in:

O Substante comburante fara risc subsidiar sau obiecte care contin astfel de substante:

O1 Lichide;

O2 Solide;

O3 Obiecte;

OF    Substante solide, comburante, inflamabile;

OS    Substante solide comburante, predispuse la ardere spontana;

OW    Substante solide comburante care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile;

OT    Substante comburante toxice:

OT1 Lichide;

OT2 Solide;

OC     Substante comburante corosive:

OC1 Lichide;

OC2 Solide;

OTC    Substante comburante toxice, corosive.

Unele substante sunt sensibile la impact, frecare sau cresterea temperaturii, iar altele reactiveaza violent in mediu umed crescand astfel pericolul de incendiu.

Incendiile sunt dificil de stins pentru ca substantele in cauza genereaza oxigenul necesar arderii.

EXEMPLE:

peroxid de potasiu;

azotat de amoniu (nitrat de amoniu);

bromat de sodiu;

acid cloric;

carbonat de sodiu peroxihidratat;

clorat de calciu.

Pericole asociate:

explozie;

combustie;

arsuri;

intoxicatie;

atacarea sistemului nervos (prin inhalare).

Substante neadmise la transport

- substantele solide incadrate la Nr. ONU 3100, Nr. ONU 3121, Nr. ONU 3137 cu exceptia cazului cand acestea sunt incadrate la clasa 1;

- peroxid de hidrogen nestabilizat sau in concentratii mai mari de 60% peroxid de hidrogen;

- tetranitrometanul ce contine impuritati combustibile;

- cloratul de amoniu si solutiile sale;

- amestecurile de hipoclorit cu o sare de amoniu;

- bromatul de amoniu, permanganatul de amoniu si solutiile lor;

- nitratul de amoniu, solutiile sale apoase, amestecurile unui nitrat cu o sare de amoniu;

- amestecuri de nitrat de potasiu, nitrat de sodiu si o sare de amoniu;

- ingrasamintele ce contin nitrat de amoniu.

CLASA 5.2. PEROXIZI ORGANICI

Aceasta clasa acopera peroxizii organici si preparatele de peroxizi organici.

Substantele din clasa 5.2 se subimpart dupa cum urmeaza:

P1- peroxizi organici care nu necesita reglarea temperaturii;

P2 - peroxizi organici care necesita reglarea temperaturii.

Peroxizii organici sunt substante organice ce contin structura bivalenta -0-0-.

Aceste substante sunt predispuse la descompunerea exotermica la o temperatura normala sau ridicata.

Descompunerea se poate amorsa sub efectul caldurii, al frecarii, al socului sau al contactului cu impuritati.

Viteza de descompunere creste odata cu temperatura si variaza functie de compozitia peroxidului.

Peroxizii organici sunt clasificati in functie de gradul de pericol, in 7 tipuri de la A la G.

Pentru a efectua transportul in conditii de siguranta, peroxizii organici pot fi desensibilizati prin adaugarea de substante organice lichide sau solide, substante anorganice solide sau apa.

Unele tipuri de peroxizi organici nu pot fi transportati decat in conditiile reglarii temperaturii astfel incat temperatura din imediata vecinatate a coletului sa nu depaseasca 55^oC decat pentru o perioada relativ scurta in 24 ore.

Peroxizii organici ce necesita reglarea temperaturii in timpul transportului sunt:

peroxizii organici din tipurile B si C avand o TDAA ≤ 50^oC;

peroxizi organici de tip D, ce manifesta un efect mediu in timpul incalzirii in spatiile inchise si avand TDAA ≤ 50^oC sau ce prezinta un efect slab sau niciun efect la incalzirea in spatii inchise si avand TDAA≤ 45^oC;

peroxizi organici din tipurile E si F avand TDAA ≤ 45^oC.

unde:

TDAA - cea mai joasa temperatura la care se poate produce o descompunere auto-accelerata pentru o substanta din ambalajul utilizat in timpul transportului.

EXEMPLE:

peroxid organic tip B, C, D, E, F (lichid si solid).

Pericole asociate:

explozie prin frecare, lovire, contact cu impuritati;

intoxicare;

arsuri.

In cazul in care peroxizii organici sunt implicati in incendii, acestea se pot amplifica exponential producand explozii. Consecintele pot fi catastrofale in caz de coliziune sau incendiu.

Substante neadmise la transport

- peroxizii organici de tip A.

CLASA 6.1. SUBSTANTE TOXICE

Aceasta clasa cuprinde substantele care pot, in cantitati relativ reduse, printr-o actiune unica si de scurta durata, sa dauneze sanatatii omului sau sa provoace moartea prin inhalare, prin absorbtie sau prin ingestie.

Substantele din clasa 6.1 se subimpart astfel:

T Substante toxice fara risc subsidiar:

T1 Organice, lichide;

T2 Organice, solide;

T3 Organometalice;

T4 Anorganice, lichide;

T5 Anorganice, solide;

T6 Pesticide, lichide;

T7 Pesticide, solide;

T8 Esantioane;

T9 Alte substante toxice;

TF Substante toxice inflamabile:

TF1 Lichide;

TF2 Lichide, utilizate ca pesticide;

TF3 Solide;

TS    Substante toxice ce se auto-incalzesc, solide;

TW Substante toxice care, in contact cu aerul, degaja gaze

inflamabile:

TW1 Lichide;

TW2 Solide;

TO Substante toxice comburante:

TO1 Lichide;

TO2 Solide;

TC Substante toxice corosive:

TC1 Organice, lichide;

TC2 Organice, solide;

TC3 Anorganice, lichide;

TC4 Anorganice, solide;

TFC Substante toxice, inflamabile, corosive.

Pericolele generate de aceste substante sunt functie de gradul de toxicitate la ingerare, inhalare sau absorbtie prin piele.

Unitatea de masura pentru toxicitate este "Doza letala" - DL₅₀ sau "Concentratia letala"- CL₅₀.

La contactul cu aceste substante va avea loc intoxicarea organismului expus, iar efectele sunt influentate de:

concentratie;

cantitatea de produs ce patrunde in organism;

durata de expunere;

rezistenta organismului.   

EXEMPLE:

munitii lacrimogene;

nicotina;

cianura de mercur;

pesticide;

acetat de mercur, plumb;

acid arsenic lichid si solid.

Pericole asociate:

inhalare;

ingerare;

contact cutanat;

dificultate de control in caz de scurgeri.

Personalul trebuie sa foloseasca echipament de respirat.

Substante neadmise la transport

- cianura de hidrogen ce nu corespunde descrierii de la Nr. ONU 1051, 1613, 1614 si 3294;

- metale carbonilice avand un punct de aprindere mai mic de 23^oC cu exceptia Nr. ONU 1259 si 1994;

- TETRACLORO - 2, 3, 7, 8 DIBENZO - P- DIOXINA (TCDD) in concentratii considerate drept foarte toxice;

- Nr. ONU 2249 ETHER DICLORODIMETILIC si METRIC;

- preparate de fosfuri fara aditiv pentru intarzierea degajarii de gaze toxice inflamabile.

CLASA 6.2. SUBSTANTE INFECTIOASE

Aceasta clasa cuprinde substantele care contin agenti patogeni (bacterii, virusi, paraziti, ciuperci) ce provoaca maladii infectioase la animale sau la om.

Substantele din clasa 6.2 se subimpart astfel:

I1 Substante infectioase pentru om;

I2 Substante infectioase numai pentru animale;

I3 Deseuri de spital;

I4 Esantioane de diagnosticare.

Substantele infectioase sunt atribuite la Nr. ONU 2814, 2900, 3291 sau 3373.

Substantele infectioase sunt de asemenea repartizate urmatoarelor categorii:

Categoria A: substanta care in forma in care este transportata poate produce invaliditate permanenta sau o maladie mortala la oameni sau la animale.

Exemplu: substante alocate la Nr. ONU 2814 provoaca maladii atat la om cat si la animal, iar cele alocate la Nr. ONU 2900 provoaca maladii numai la animale.

Categoria B: substanta infectioasa care nu corespunde criteriilor de clasificare din categoria A, acestea fiind alocate la Nr. ONU 3373. Deseurile medicale sau deseurile de spital sunt alocate la Nr. ONU 2814 sau 2900. Deseurile medicale sau deseurile de spital ce contin substante infectioase din categoria B trebuie alocate la Nr. ONU 3291.   

EXEMPLE:

substante infectioase pentru om sau animale;

deseuri nespecificate provenind de la spitale, N.S.A;

deseuri biomedicale N.S.A.;

substanta biologica categoria B.

Substante neadmise la transport

Animalele vertebrate sau nevertebrate vii nu trebuie sa fie folosite pentru expedierea unui agent infectios, in afara cazului ca este imposibila transportarea acestuia in alt mod.

CLASA 7. SUBSTANTE RADIOACTIVE

Prin substanta radioactiva se intelege acea substanta ce contine radionuclizi pentru care, atat activitatea masica, cat si radioactivitatea totala la expediere depasesc valorile stabilite conform ADR.

Din aceasta clasa fac parte:

a)      Substante cu radioactivitate specifica slaba LSA:

Prin substante cu radioactivitate specifica slaba (LSA), se inteleg substantele radioactive care, prin natura lor au o activitate specifica limitata, sau substante radioactive pentru care se aplica limitarile de activitate specifica medie estimata.

Substantele LSA se impart in trei grupe:

LSA - I

LSA - II

LSA - III

b)      Substante radioactive sub forma speciala:

Prin substante radioactive sub forma speciala, se intelege:

o substanta radioactiva nedispersabila;

o capsula sigilata ce contine o substanta radioactiva, construita astfel incat sa nu poata fi deschisa decat prin distrugere.   

Substantele radioactive sub forma speciala trebuie sa aiba cel putin una din dimensiuni egala sau mai mare de 5 mm.

c)      Obiect contaminat superficial (SCO):

Prin SCO se intelege un obiect solid care nu este in sine radioactiv, dar pe ale carui suprafete este repartizata o substanta radioactiva.

Obiectele SCO sunt clasificate in doua grupe:

SCO - I

SCO - II

d)    Substanta fisionabila, adica uraniu 233, uraniu 235, plutoniu 239, plutoniu 241.

DEFINITII

A1 = valoarea activitatii substantelor radioactive sub forma speciala;

A2 = valoarea activitatii substantelor radioactive, altele decat substantele sub forma speciala.

Activitate specifica = activitatea pe unitatea de masa a unui radionuclid sau activitatea pe unitatea de masa sau de volum a unei substante radioactive.

Colet = ambalajul cu continutul sau radioactiv asa cum este prezentat pentru transport.

Tipurile de colete vizate de ADR sunt:

colet exceptat;

colet industrial tip 1 (Tip IP - 1);

colet industrial tip 2 (Tip IP - 2);

colet industrial tip 3 (Tip IP - 3);

colet tip A;

colet tip B (U);

colet tip B (M);

colet tip C.

Intensitatea radiatiei = debitul de doza corespunzator exprimat in milisievert pe ora.

Indice de transport (IT) al unui colet, al unui supraambalaj sau al unui container de transport, ori al unei substante LSA - I sau al unui SCO - I neambalat = numarul ce foloseste la limitarea expunerii la radiatii.

IT se calculeaza astfel: se determina intensitatea maxima de radiatii in milisievert pe ora (mS_v/h), la o distanta de 1 m fata de suprafetele externe ale coletului, supraambalajului, containerului, LSA - I sau SCO - I, iar valoarea se inmulteste cu 100.

IT pentru fiecare supraambalaj, container sau vehicul este determinat fie prin insumarea indicilor de transport pentru ansamblul de colete continute, fie prin masurarea directa a intensitatii radiatiilor. Pentru supraambalajele nerigide IT se determina prin insumarea indicelui IT al tuturor coletelor.

Indice de siguranta - criticitate (ISC) a unui colet, supraambalaj sau a unui container incarcat cu substante fisionabile = un numar ce serveste la limitarea acumularii de colete, supraambalaje sau containere incarcate cu substante fisionabile.

ISC = 50 / N

IT al oricarui colet sau supraambalaj nu trebuie sa fie mai mare de 10, iar ISC al oricarui colet sau supraambalaj nu trebuie sa fie mai mare de 50.

Coletele si supraambalajele trebuie clasificate intr-una din categoriile I - ALB; II - GALBEN sau III - GALBEN.

Substantele radioactive sunt periculoase intr-o mai mare sau mai mica masura.

Vatamarea tesutului organic este cauzata de radiatia externa sau interna ce rezulta din absorbtia materialului radioactiv de catre corpul uman.

Radioactivitatea nu este perceputa de simturile umane, cea mai buna masura de siguranta fiind pastrarea unei distante de siguranta cat mai mare.

CLASA 8. SUBSTANTE COROSIVE

Aceasta clasa cuprinde substante care, prin actiunea lor chimica, ataca tesutul epitelial al pielii si mucoaselor. De asemenea, cand aceste substante se scurg in afara carcaselor, containerelor, acestea pot deteriora alte marfuri sau pot provoca daune mijloacelor de transport prin coroziunea asupra metalelor.

Unele din aceste substante elibereaza vapori iritanti, otravitori, nocivi sau gaze inflamabile.

Substantele si obiectele din clasa 8 sunt impartite astfel:

C1-C10 Substante corosive fara risc subsidiar;

C1-C4 Substante acide :

C1 Anorganice, lichide;

C2 Anorganice, solide;

C3 Organice, lichide;

C4 Organice, solide;

C5-C8 Substante bazice :

C5 Anorganice, lichide;

C6 Anorganice, solide;

C7 Organice, lichide;

C8 Organice, solide;

C9-C10 Alte substante corosive :

C9 Lichide;

C10 Solide;

C11 Obiecte:

CF Substante corosive, inflamabile :

CF1 Lichide;

CF2 Solide;

CS Substante corosive, ce se autoincalzesc

CS1 Lichide;

CS2 Solide;

CW Substante corosive care, in contact cu apa, degaja gaze inflamabile :

CW1 Lichide;

CW2 Solide;

CO Substante corosive comburante :

CO1 Lichide;

CO2 Solide;

CT Substante corosive toxice :

CT1 Lichide;

CT2 Solide;

CFT Substante corosive lichide, inflamabile, toxice;

COT Substante corosive comburante, toxice.

EXEMPLE:

oxid de calciu (1910);

hipoclorit in solutie ;

acidul sulfuric

acid formic, brom;

clorura de sulf;

incarcaturi de extinctoare.

Pericole asociate:

arsuri chimice;

explozie (reactia cu metalele produce gaze inflamabile);

agresiunea cailor respiratorii prin inhalare.

Trebuie evitata agresarea prin contact.

Substante neadmise la transport

- Nr. ONU 1798 ACID CLORHIDRIC si ACID NITRIC IN AMESTEC;

- amestecuri instabile din punct de vedere chimic de acid sulfuric rezidual;

- amestecuri instabile chimic de acid sulfonitric mixt sau amestecurile de acizi sulfuric si nitric reziduale, nedenitrate;

- solutiile apoase de acid percloric continand peste 72% acid pur in masa, sau amestecurile de acid percloric cu orice alt lichid in afara apei.

CLASA 9. SUBSTANTE SI OBIECTE DIVERSE

Substantele, care in timpul transportului, prezinta un alt pericol decat pericolele prezentate celorlalte clase, sunt alocate clasei 9.

Aceasta clasa cuprinde:

M1    substante care, inhalate sub forma de pulbere fina, pot pune in pericol sanatatea;

M2    substante si aparate care, in caz de incendiu, pot forma dioxine;

M3 substante ce degaja vapori inflamabili;

M4 baterii cu litiu;

M5 echipamente de salvare;

M6 - M8 substante periculoase pentru mediu;

M9 - M10 substante transportate la cald;

M11 alte substante ce prezinta un risc in timpul transportului.

EXEMPLE:

azbestul si amestecurile ce contin azbest;

diferiti policlorati PCB, trifenili policlorati PCT, transformatoarele, condensatorii;

bateriile si pilele cu litiu;

echipamentele de salvare, elementele autovehiculelor;

poluanti pentru mediul acvatic, micro-organismele si organismele modificate genetic;

substante lichide transportate la o temperatura ≥ 100^oC si substantele solide transportate la o temperatura ≥ 240^oC.

Conform ADR, sunt considerate poluante ale mediului acvatic, substantele, solutiile si amestecurile ce nu pot fi atribuite claselor de la 1 la 8 si nici rubricilor clasei 9, daca CL₅₀ este egala sau inferioara cu:

1 mg/l, sau

10 mg/l, daca poluantul nu este rapid biodegradabil sau daca este biodegradabil un log Po_w ≥ 3, unde CL₅₀ se calculeaza astfel:

CL₅₀ = CL₅₀ a poluantului x 100/procentajul poluantului (in masa)

Pericole asociate:

cancer;

intoxicare;

incendiu;

poluarea mediului inconjurator;

caldura sau incendiu;

alte pericole.

Substante si obiecte neadmise la transport

- baterii cu litiu care nu indeplinesc dispozitiile speciale 188, 230 sau 636;

- recipiente de retentie goale, necuratate, pentru aparate ca transformatoarele, condensatorii sau aparate hidraulice ce contin substante apartinand Nr. ONU 2315, 3151, 3152 sau 3432.