Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie

Navigatie

Definirea si clasificarea accidentelor si evenimentelor feroviare

Transporturi



+ Font mai mare | - Font mai mic



DEFINIREA SI CLASIFICAREA ACCIDENTELOR SI EVENIMENTELOR FEROVIARE



1 Notiuni generale

Operatiunile de transport feroviar trebuie sa se desfasoare in conditii depline de siguranta a circulatiei trenurilor si de securitate a transporturilor.



Siguranta circulatiei trenurilor si securitatea transporturilor sunt concepte potrivit carora circulatia trenurilor si efectuarea manevrelor trebuie sa se desfasoare fara pericol pentru calatori, pentru bunurile incredintate la transport, pentru vehiculele feroviare, pentru infrastructura feroviara, precum si pentru mediul inconjurator.

Conceptul de siguranta a circulatiei trenurilor , se refera atat la circulatia trenurilor cat si la efectuarea manevrelor.

Prevenirea si cercetarea accidentelor si evenimentelor feroviare se realizeaza in Romania in conformitate cu prevederile actelor normative, reglementarilor specifice in vigoare. In acest sens, toti cei care desfasoara operatiuni de transport feroviar, au urmatoarele sarcini:

a)     sa organizeze desfasurarea operatiunilor de transport feroviar pe baza actelor normative si a reglementarilor specifice;

b)     sa organizeze si sa efectueze controlul activitatilor proprii privind siguranta circulatiei trenurilor;

c)     sa utilizeze in activitatile pe care le desfasoara in legatura cu operatiunile de transport feroviar numai produse si/sau servicii care sunt omologate sau agrementate tehnic;

d)     sa participe la cercetarea accidentelor si evenimentelor feroviare, precum si la operatiunile care se desfasoara pentru redeschiderea circulatiei trenurilor;

e)     sa utilizeze in functiile in care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor numai personal care corespunde din punct de vedere profesional, medical si psihologic;

f)      sa aiba, in functie de complexitatea activitatii feroviare, un compartiment, un birou sau un serviciu de siguranta a circulatiei trenurilor, precum si un responsabil cu siguranta circulatiei trenurilor.

Activitatea de prevenire a accidentelor si evenimentelor feroviare cuprinde ansamblul masurilor specifice prin care se asigura circulatia trenurilor si efectuarea manevrelor in depline conditii de siguranta a circulatiei trenurilor si securitate a transporturilor.

Cercetarea accidentelor si evenimentelor feroviare constituie ansamblul de activitati prin care se stabilesc imprejurarile, in care s-au produs acestea, cauzele, abaterile produse, vinovatii si masurile de prevenire necesare.

Accidentele si evenimentele feroviare se definesc ca fiind orice fapte produse in desfasurarea operatiunilor de transport feroviar care intrunesc cumulativ cel putin cate un element mentionat la punctele a, b, c si d, dupa cum urmeaza:

a. au fost savarsite de catre:

personalul care desfasoara operatiuni de transport feroviar;

terte persoane fizice, pe infrastructura feroviara;

b. au fost produse :

pe infrastructura feroviara;

in legatura cu circulatia trenurilor;

in legatura cu efectuarea manevrei vehiculelor feroviare;

in legatura cu starea si intretinerea liniilor de cale ferata;

in legatura cu starea vehiculelor feroviare;

in legatura cu functionarea instalatiilor de siguranta circulatiei;

in legatura cu transportul calatorilor sau al marfurilor;

c. constituie o incalcare a prevederilor actelor normative si/sau a reglementarilor specifice in legatura cu:

circulatia trenurilor;

executarea manevrelor;

d. au ca urmare:

distrugerea sau avarierea vehiculelor feroviare ;

distrugerea sau avarierea liniilor de cale ferata;

distrugerea sau avarierea instalatiilor de siguranta circulatiei;

distrugerea sau avarierea bunurilor transportate;

vatamarea integritatii corporale a oamenilor;

perturbatii in circulatia trenurilor;

perturbatii in activitatea de manevra

Se considera accidente si evenimente feroviare si faptele care nu au avut urmari sau ale caror urmari au fost evitate, dar care au pus sau ar fi putut pune in pericol siguranta circulatiei trenurilor si securitatea transporturilor.



2 Clasificarea accidentelor si evenimentelor feroviare


(1) Accidentele feroviare sunt faptele deosebit de grave produse in circulatia trenurilor sau in activitatea de manevra, care au avut ca urmare insemnate pagube materiale si/sau victime omenesti.

(2) Accidentele feroviare se clasifica in functie de gradul de periculozitate si de urmari, in urmatoarele categorii:

categoria I accidentele feroviare produse in circulatia trenurilor sau in activitatea de manevra care au avut ca urmare:

a.     distrugeri si degradari care sa necesite casarea vehiculelor feroviare de orice fel, cu exceptia celor care pot fi scoase de pe linie cu bratele;

b.     avarii la vehiculele feroviare care sa necesite reparatii capitale la locomotive, automotoare si vagoane de calatori;

c.      distrugerea sau degradarea caii ferate si/sau a lucrarilor de arta, care sa necesite reparatii capitale la liniile de cale ferata pe o distanta de cel putin 1000 m sau casarea si inlocuirea unor lucrari de arta;

d.     victime omenesti (morti).

(3) De asemenea, se considera accidente feroviare de categoria I si ciocnirea trenurilor de calatori intre ele sau cu vehicule feroviare in miscare sau stationare, cu exceptia celor care pot fi scoase de pe linie cu bratele, chiar daca accidentul respectiv nu a avut nici o urmare.

Categoria a II-a accidentele feroviare produse in circulatia trenurilor sau in activitatea de manevra, care au avut ca urmare:

a.      avarii la vehiculele feroviare cu exceptia celor care pot fi scoase de pe linie cu bratele, care sa necesite reparatii generale la locomotive, automotoare si vagoane de calatori, reparatii capitale la vagoane de marfa;

b.     avarierea liniilor si lucrarilor de arta pentru repararea carora sunt necesare lucrari de reparatii capitale la lucrarile de arta sau la liniile de cale ferata pe distante cuprinse intre 500 si 1000 m;

c.      raniti, care in urma producerii accidentului feroviar, se incadreaza, potrivit dispozitiilor legale, in gradul I de invaliditate.

Categoria a III-a accidentele feroviare produse in circulatia trenurilor care au avut ca urmare:

a.     avarii la vehiculele feroviare care sa necesite reparatii cu ridicare la locomotive si automotoare, reparatii periodice la vagoane de calatori si marfa;

b.     necesare lucrari de reparatii capitale pe distante cuprinse intre 100-500 m;

c.      raniti, care in urma producerii accidentului feroviar, se incadreaza, potrivit dispozitiilor legale, in gradul II de invaliditate.

Evenimentele feroviare sunt faptele grave produse in circulatia trenurilor sau in activitatea de manevra, care au avut ca urmare:

a.     in circulatia trenurilor: avarii la vehiculele feroviare care necesita reparatii curente;

b.     la manevra: avarii la vehiculele feroviare care necesita reparatii cu ridicare la locomotive si automotoare, reparatii periodice la vagoane de calatori si marfa sau reparatii curente la vehicule feroviare de orice fel.

Evenimentele feroviare se incadreaza, in functie de gradul de periculozitate si de urmari, in urmatoarele grupe:


Grupa A Evenimente feroviare deosebit de grave:

1. expedieri sau plecari de trenuri cand calea este ocupata (tren contra tren sau unul dupa altul, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice), ajungerile de trenuri intre ele sau cu vehicule feroviare in miscare, precum si ciocnirile de trenuri de marfa intre ele sau cu vehicule feroviare in miscare sau stationare, daca prin urmarile avute nu se incadreaza la accidente feroviare;

2. primiri sau intrari de trenuri in statie pe linie ocupata cu atacarea primului macaz din parcursul de intrare, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice; primiri de trenuri cu marca de siguranta inchisa la intrare;

3. primirea simultana a trenurilor sau expedierea unui tren simultan cu primirea altui tren in acelasi sens de mers pe parcursuri incompatibile, precum si primiri de trenuri cu marca de siguranta inchisa in capatul opus, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice; expedieri sau plecari de trenuri cu marca de siguranta inchisa; acostari de trenuri intre ele sau cu vehicule feroviare in stationare sau in miscare, daca prin urmarile avute nu se incadreaza la accidente feroviare;

deraieri de vehicule feroviare din compunerea trenurilor aflate in circulatie pe infrastructura feroviara, in linie curenta sau pe parcursurile de primire/expediere din statiile de cale ferata;

5. expedieri de trenuri:

a. fara cale libera sau fara consimtamantul in bloc al statiei vecine;

b. fara ordinul operatorului de circulatie pe sectiile cu conducerea centralizata a circulatiei trenurilor;

c. in alta directie de mers decat cea prevazuta, cu atacarea macazului care da acces la alta directie de mers;

6. expedierea sau plecarea trenurilor dintr-un punct de sectionare fara a avea dreptul de a ocupa linia curenta, iesirea convoiului de manevra respectiv a locomotivei care manevreaza, dincolo de limita statiei sau a postului de miscare in linie curenta, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice;

7. nerespectarea opririlor itinerarice ale trenurilor stabilite in mersul de tren;

8. depasirea semnalelor si indicatoarelor care ordona oprirea sau manevra interzisa si a marcilor de siguranta, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice;

9. depasirea vitezelor maxime admise de liniile de cale ferata, de restrictiile de viteza, precum si expedieri de trenuri fara ordin de circulatie privind reducerea vitezei;

10. neintroducerea restrictiilor de viteza sau a inchiderilor de linie in cazurile prevazute in reglementarile specifice, neacoperirea cu semnale mobile a portiunilor de linii de cale ferata inchise sau slabite;

11. scapari de trenuri sau de vehicule feroviare din linie curenta sau din puncte de sectionare, care se angajeaza pe parcursul de primire sau expediere, pe linia curenta sau pe linia de evitare;

12. lovirea lucrarilor de arta, constructiilor, instalatiilor, vehiculelor feroviare si a altor bunuri similare, de catre transporturile cu gabarit depasit, de vagoane cu incarcatura deplasata sau cu partile mobile neasigurate sau neinchise, respectiv de catre piese sau subansamble ale vehiculelor feroviare sau ale incarcaturii din vagoane;

13. neremedierea defectiunilor sau neverificarea instalatiilor de centralizare si telecomanda, avand ca urmare efectuarea de comenzi eronate care au pus sau ar fi putut pune in pericol siguranta circulatiei trenurilor;

1 dezavorarea parcursului de intrare sau iesire inainte ca trenul sa fi depasit ultimul macaz din parcursul comandat;

15. nedarea dispozitiei pentru inchiderea barierei sau neinchiderea barierei de la trecerile la nivel pazite conform dispozitiei primite, in vederea trecerii trenurilor, a convoaielor de manevra sau a locomotivelor izolate;

16. lovirea de catre trenuri a vehiculelor feroviare care se pot scoate de pe linie cu bratele, a materialelor, utilajelor, sculelor, pieselor si instalatiilor aflate in gabaritul de libera trecere;

17. deraieri, tamponari sau acostari la manevra care necesita reparatii cu ridicare la locomotive si automotoare si/sau reparatii periodice la vagoane de calatori;

18. parasirea postului fara aprobare sau neexecutarea atributiilor stabilite, dupa luarea serviciului in primire, de catre personalul care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice, precum si executarea de catre acesta a atributiilor de serviciu sub influenta consumului de bauturi alcoolice.


Grupa B Evenimente feroviare grave:

1. neretragerea si/sau neoprirea manevrei conform reglementarilor specifice si a prevederilor din planul tehnic de exploatare, in vederea primirii, expedierii sau trecerii trenurilor;

2. indrumarea trenurilor cu procentul de masa franata neasigurat si/sau cu conducta generala de aer intrerupta, indiferent daca procentul de masa franata este sau nu asigurat;

3. executarea eronata, incompleta, precum si neexecutarea sau neverificarea parcursurilor de intrare, iesire sau trecere a trenurilor;

expedieri de trenuri fara ordin de circulatie, in cazurile cand reglementarile specifice prevad inmanarea obligatorie a acestuia;

5. nerespectarea conditiilor inscrise in ordinul de circulatie, privind circulatia trenurilor si efectuarea manevrelor;

6. indrumarea in neregula a transporturilor cu gabarit depasit sau a vagoanelor incarcate fara respectarea reglementarilor specifice (sarcina pe osie depasita, incarcatura deplasata, neasigurata si altele similare), care ar putea afecta siguranta circulatiei trenurilor, dar fara a avea alte urmari;

7. ruperi sau dezlegari de trenuri de calatori;

8. serpuirea liniilor de cale ferata, intredeschideri de macazuri, ruperi de osii, biele, bandaje, supraincalzirea lagarului de osie, caderea pieselor apartinand vehiculelor feroviare sau a incarcaturii din vagoane si altele similare lor, care pericliteaza siguranta circulatiei trenurilor din cauza neefectuarii reviziilor sau a neremedierii defectiunilor constatate la acestea;

9. primirea, expedierea sau trecerea trenurilor printr-un punct de sectionare, fara darea comenzilor la posturile de macazuri;

10. neridicarea sabotilor de mana de la vehiculele feroviare aflate in compunerea trenurilor sau a convoaielor de manevra, inainte de punerea in miscare a acestora;

11. receptionarea sau darea in exploatare a vehiculelor feroviare, a liniilor de cale ferata cat si a pieselor sau a instalatiilor fixe, incomplete sau cu defecte care pericliteaza siguranta circulatiei trenurilor;

12. deraieri, tamponari sau acostari la manevra care au ca urmare avarii la vehiculele feroviare care sa necesite reparatii curente la locomotive, automotoare si vagoane de calatori sau reparatii periodice la vagoane de marfa;

 13. lovirea de catre convoaie de manevra a vehiculelor feroviare care se pot scoate de pe linie cu bratele, a materialelor, utilajelor, sculelor, pieselor si instalatiilor aflate in gabaritul de libera trecere;

1 ruperea sigiliilor de la instalatiile de siguranta circulatei trenurilor, fara respectarea reglementarilor specifice;

15. executarea serviciului de catre personal care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor, fara a fi autorizat si fara a fi apt medical si psihologic.


Grupa C Alte evenimente feroviare:

1. manipularea neregulamentara a instalatiilor de centralizare (semnale, aparate de bloc si altele similare), care poate duce la perturbatii in circulatie sau la deranjamente;

2. stationarea vehiculelor feroviare peste marcile de siguranta, dupa terminarea activitatilor de manevra;

3. atacarea in fals a macazurilor la manevra;

deraieri, tamponari sau acostari la manevra ce au avut ca urmare avarii, care au necesitat reparatii curente la vagoanele de marfa;

5. nedarea semnalului de atentie de catre conducatorii vehiculelor feroviare la trecerea acestora pe langa indicatorul de fluier sau paleta de semnalizare a echipei, cu exceptia vehiculelor feroviare care se pot scoate de pe liniile de cale ferata cu bratele;

6. incendii la vehiculele feroviare avand ca urmare avarii care necesita reparatii curente la locomotive, automotoare si vagoane de orice fel, precum si reparatii periodice sau curente pentru cazurile produse in activitatea de manevra;

7. orice alt eveniment feroviar care nu este nominalizat in grupele A si B, dar care a pus sau ar fi putut pune in pericol siguranta circulatiei trenurilor si securitatea transporturilor.

Nu sunt accidente si evenimente feroviare inchiderile accidentale de linii din cauze naturale (inundatii, alunecari de teren si alte calamitati), lovirea de catre vehiculele rutiere a instalatiilor de la trecerile la nivel, precum si incendiile la cladiri, cu sau fara urmari pentru calea ferata; acestea se vor aviza, conform reglementarilor din prezentele instructiuni, stabilite pentru accidente si evenimente feroviare.

De asemenea, nu sunt accidente si evenimente feroviare lovirea vehiculelor rutiere in linie curenta sau la trecerile la nivel de catre vehiculele feroviare. Imediat ce a fost incunostintat, seful celei mai apropiate statii va aviza organul local de cercetare al politiei si, impreuna cu reprezentantii subunitatilor de intretinere a infrastructurii feroviare, se vor deplasa imediat la fata locului si vor da tot concursul, pentru restrangerea si lichidarea urmarilor, in vederea redeschiderii circulatiei feroviare si rutiere.

Eventualele fapte produse cu intentie de terte persoane fizice, in scopul perturbarii activitatii de transport feroviar sau distrugerii de bunuri materiale nu se incadreaza ca accidente sau evenimente feroviare potrivit prezentelor instructiuni si nu se vor inregistra in statistica accidentelor si evenimentelor feroviare.



3 Organizarea activitatii de prevenire a accidentelor si evenimentelor feroviare


Activitatea de prevenire a accidentelor si evenimentelor feroviare se realizeaza de catre personalul cu atributii de conducere, instruire, indrumare si control, cat si de catre personalul care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor. Acesta din urma este obligat sa cunoasca si sa aplice intocmai actele normative si reglementarile specifice functiei pe care o indeplineste si va fi instruit, autorizat si examinat periodic din punct de vedere profesional, medical si psihologic, conform reglementarilor specifice. Personalul care nu-si indeplineste in mod repetat atributiile de serviciu sau care, prin activitatea lui pericliteaza siguranta circulatiei trenurilor, va fi sanctionat disciplinar, potrivit dispozitiilor legale. In cazul in care se constata incalcarea in mod grav sau repetat reglementarile legale in vigoare sau are un nivel profesional scazut, se vor lua imediat masuri pentru reexaminarea profesionala a acestuia. In aceste cazuri, Autoritatea Feroviara Romana - AFER poate, potrivit reglementarilor specifice, suspenda sau retrage autorizatia acestui personal.

Organizarea si desfasurarea activitatilor de instruire, indrumare si control, a personalului care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor se efectueaza de catre conducerea agentilor economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar sau de catre imputernicitii acestora. Personalul de specialitate al agentilor economici ce asigura pregatirea, perfectionarea si autorizarea personalului propriu care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor, trebuie sa fie atestat de catre Autoritatea Feroviara Romana - AFER.

Pentru prevenirea accidentelor si evenimentelor feroviare, personalul de conducere al agentilor economici are urmatoarele obligatii:

a) sa stabileasca atributiile, sarcinile si raspunderile personalului care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor;

b) sa asigure conditiile necesare pentru insusirea integrala si la timp de catre personal a prevederilor actelor normative si a reglementarilor specifice;

c) sa sanctioneze, potrivit reglementarilor legale, cu exigenta abaterile savarsite de catre personalul care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor;

d) sa asigure aplicarea masurilor stabilite in dosarele de cercetare a accidentelor si evenimentelor feroviare;

e) sa organizeze si sa asigure efectuarea activitatii de control;

f) sa asigure, conform actelor normative, stimularea personalului care previne accidentele si evenimentele feroviare sau care contribuie la inlaturarea urmarilor acestora;

Pentru prevenirea accidentelor si evenimentelor feroviare personalul cu atributii de instruire, de indrumare si control are urmatoarele obligatii:

a) sa se convinga ca atributiile, sarcinile si raspunderile personalului care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor au fost insusite si se executa intocmai;

b) sa-si exercite cu competenta atributiile proprii legate de siguranta circulatiei trenurilor;

c) sa cunoasca aptitudinile, gradul de pregatire si modul de comportare al personalului din subordinea directa, care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor;

d) sa utilizeze in functiile legate de siguranta circulatiei trenurilor numai personal care corespunde din punct de vedere profesional, medical si psihologic;

e) sa execute activitatea de control dupa metodologia stabilita si conform programului aprobat potrivit reglementarilor specifice in vigoare;

f) sa faca verificarea la intrarea si in timpul serviciului a starii fizice a personalului care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor;

g) sa sanctioneze cu exigenta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, abaterile sesizate sau constatate in activitatea personalului care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor;

h) sa propuna stimularea, in conditiile prevazute de reglementarile in vigoare, a personalului care previne accidentele si evenimentele feroviare sau care contribuie la inlaturarea urmarilor acestora;

i) sa urmareasca efectuarea examinarilor profesionale, medicale si psihologice de catre personalul care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor;

j) sa prelucreze si sa analizeze periodic, conform reglementarilor specifice, abaterile privind siguranta circulatiei trenurilor;

k) sa ia si alte masuri, specifice locurilor de munca, pentru prevenirea abaterilor si evitarea producerii accidentelor si evenimentelor feroviare.

Pentru neindeplinirea sarcinilor ce-i revin, privind siguranta circulatiei trenurilor si securitatea transporturilor, personalul agentilor economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar, raspunde disciplinar, contraventional, material si/sau penal, dupa caz, potrivit prevederilor legale

Agentii economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar, trebuie sa organizeze si sa efectueze analize de siguranta circulatiei trenurilor, lunar, trimestrial si anual.

Analizele de siguranta a circulatiei trenurilor reprezinta o componenta a muncii de prevenire a accidentelor si evenimentelor feroviare, in cadrul carora se prelucreaza abaterile savarsite produse in siguranta circulatiei trenurilor precum si modul aplicare a masurilor stabilite dar constituie si un mijloc pentru perfectionarea cunostintelor profesionale ale personalului, care lucreaza sau concura la siguranta circulatiei trenurilor.

Periodic Autoritatea Feroviara Romana - AFER, va analiza activitatea agentilor economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar privind prevenirea si cercetarea accidentelor si evenimentelor feroviare. La aceste analize va fi invitata si va participa si conducerea unor agenti economici al caror personal a produs accidente si evenimente feroviare sau care au dus o munca de prevenire necorespunzatoare. Cu ocazia acestor analize se vor stabili masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire a accidentelor si evenimentelor feroviare.


4 Cercetarea accidentelor si evenimentelor feroviare


1 Avizarea accidentelor si evenimentelor feroviare

Avizarea accidentelor si evenimentelor feroviare, in toate cazurile, se face de catre seful statiei sau inlocuitorul sau si se realizeaza in doua etape:

a. instiintarea verbala, cuprinzand primele informatii privind accidentele si evenimentele feroviare;

b. avizarea propriu-zisa (scrisa), care va cuprinde constatarile facute la locul producerii accidentelor sau evenimentelor feroviare;

In cazul accidentelor si evenimentelor feroviare produse pe infrastructura feroviara CFR, seful statiei sau inlocuitorul sau, dupa transmiterea instiintarii verbale catre operatorul de la regulatorul de circulatie, se va deplasa imediat la locul producerii accidentului sau evenimentului feroviar, impreuna cu sefii subunitatilor locale convocati; in acest caz seful statiei sau inlocuitorul sau are urmatoarele obligatii:

a. sa constate proportia si urmarile accidentului sau evenimentului feroviar si daca sunt accidentati;

b. sa ia masuri, pana la sosirea comisiei de cercetare, pentru paza locului, in vederea pastrarii intacte a indiciilor, probelor si urmelor care pot conduce la stabilirea cauzelor si a vinovatilor si pentru impiedicarea extinderii distrugerilor si pagubelor;

c. sa solicite, dupa caz, restabilirea comunicatiilor telefonice intrerupte, instalarea unui telefon portativ si/sau iluminarea locului producerii accidentului sau evenimentului feroviar;

d. sa avizeze, in cazul producerii accidentelor feroviare, prin telefon sau prin orice alt mijloc, Parchetul si reprezentantii organelor de specialitate la nivel teritorial ai Ministerului de Interne, Ministerului Sanatatii, Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, conform reglementarilor legale in vigoare;

e. sa constate starea personalului, efectuand proba cu alcoolscopul si, daca este necesar, sa ia masurile prevazute de reglementarile in vigoare privind recoltarea probei de sange;

f. sa ia primele declaratii personalului implicat si eventualilor martori;

g. sa intocmeasca si sa transmita imediat prin telefonograma avizarea accidentului sau a evenimentului feroviar operatorului de serviciu de la regulatorul de circulatie

Avizarea accidentelor sau a evenimentelor feroviare are prioritate fata de orice alta comunicare. Pe sectiile nedeservite de regulator de circulatie sau cand comunicatiile telefonice sunt intrerupte, se va solicita prin orice mijloace (radio, telefon mobil, curier) celei mai apropiate statii cu posibilitati de comunicare, sa transmita telefonograma de avizare.

Telefonograma de avizare va cuprinde:

a. data, ora si locul unde s-a produs accidentul sau evenimentul feroviar;

b. descrierea, urmarile si proportiile acestuia;

c. mijloacele de interventie necesare;

d. autoritatile publice prevazute anterior, care nu au putut fi avizate de catre seful statiei sau inlocuitorul sau;

e. alte informatii necesar a fi cunoscute.

Dupa primirea avizarii, operatorul de serviciu de la regulatorul de circulatie aduce la cunostinta conducatorului turei de serviciu, instiintarea verbala si sub semnatura, avizarea scrisa iar acesta este obligat sa avizeze imediat telefonic si prin telefonograma pe:

a. conducatorul turei de serviciu de la regulatorul de circulatie regional;

b. dispecerul energetic feroviar, cand s-au produs avarii la linia de contact sau cand se impune intreruperea alimentarii cu energie electrica a liniei de contact;

c. autoritatile publice prevazute anterior care nu au putut fi avizate de seful statiei sau inlocuitorul sau.

Daca evenimentul feroviar impune interventia intr-o zona aflata sub linia de contact nu se va interveni pana nu se va realiza deconectarea si scurtcircuitarea liniei de contact.

Deconectarea liniei de contact se va efectua de catre dispecerul energetic feroviar care va deschide separatoarele din punctul de alimentare cu energie electrica a catenarei. In acest timp este anuntat si echipajul drezinei pantograf care este cel mai aproape de eveniment (distanta masurata pe calea ferata) pentru a se prezenta la locul interventiei. Pe timpul deplasarii spre locul evenimentului drezina pantograf are prioritate peste orice rang al trenurilor comerciale, conform trasei elaborata de regulatorul de circulatie.

Ajuns la fata locului echipajul drezinei fixeaza scurtcircuitoarele in capetele X si Y ale liniei. Acestea se fixeaza de catre doi electricieni autorizati astfel: capatul de la firul de contact este conectat de catre un electrician de categoria a II-a iar capatul de la sina este conectat de un electrician de categoria a IV-a.

Dupa incheierea acestei operatiuni conducatorul drezinei pantograf va face instiintarea scrisa a sefului stingerii. In aceasta se va specifica ca linia de contact este scoasa total din functie (nu mai exista curenti remanenti) si ca interventia se poate desfasura in conditii de siguranta pentru personal.

La incheierea interventiei linia de contact este verificata si reparata iar apoi va fi repusa sub tensiune pentru exploatare.


2 Componenta comisiei de cercetare a accidentelor feroviare


CLASIFICAREA EVENIMENTELOR FEROVIARE

NUMIREA SI COMPONENTA

COMISIEI DE CERCETARE

OBSERVATII

ACCIDENTE FEROVIARE

Accidente feroviare de categoria I

Presedintele si membrii comisiei de cercetare sunt numiti prin Ordin al ministrului transporturilor. Atunci cand nu se emite un Ordin al ministrului transporturilor, numirea se face de catre inspectorul de stat sef din cadrul AFER prin dispozitie scrisa

Presedintele comisiei de cercetare va fi numit numai dintre specialisti ai Inspectoratului de Stat Feroviar din cadrul AFER

La locul accidentului vor fi prezente conducerile agentilor economici implicati, pentru luarea masurilor de inlaturare a urmarilor si de redeschidere a circulatiei

Accidente feroviare de categoria a II a mai putin cele incadrate la art. 10, alin. (1), lit. i

Presedintele si membrii comisiei de cercetare sunt numiti prin dispozitie scrisa de catre inspectorul de stat sef din cadrul AFER

Presedintele si membrii comisie de cercetare vor fi numiti numai dintre specialisti ai Inspectoratului de Stat Feroviar din cadrul AFER

Accidente feroviare de categoria a II a incadrate la art. 10, alin. (1), lit. i

Presedintele comisiei de cercetare este inspectorul de stat sef teritorial din cadrul AFER pe a carui raza de activitate s-a produs accidentul feroviar

Membrii comisiei de cercetare sunt numiti prin nota scrisa de catre presedintele comisiei de cercetare

Membrii in comisie vor fi numiti dintre conducatori ai structurilor organizatorice cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare din cadrul agentilor economici implicati si specialisti in domeniile de activitate feroviara

INCIDENTE FEROVIARE

Incidente feroviare produse in circulatia trenurilor

Grupa A pct. 16

Presedintele comisiei de cercetare este numit prin dispozitie scrisa de catre inspectorul de stat sef din cadrul AFER.

Membrii comisiei de cercetare sunt numiti prin nota scrisa de catre presedintele comisiei de cercetare

Presedintele va fi numit numai dintre specialisti ai Inspectoratului de Stat Feroviar

Membrii in comisie vor fi numiti dintre conducatori ai structurilor organizatorice cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare din cadrul agentilor economici implicati si specialisti in domeniile de activitate feroviara

La locul producerii incidentului feroviar vor fi prezenti reprezentanti ai conducerilor structurilor teritoriale ale agentilor economici implicati




Grupa A, pct. 7 21


a.7

Presedintele comisiei este conducatorul unei structuri organizatorice cu responsabilitatea privind siguranta circulatiei feroviare din cadrul agentilor economici implicati, desemnat prin nota scrisa, de catre inspectorul de stat sef teritorial din cadrul AFER pe a carei raza de activitate s-a produs incidentul feroviar

Membri in comisie:

personal din cadrul structurilor organizatorice cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare din cadrul agentilor economici implicati si specialisti in domeniile de activitate feroviara, convocati telefonic si in scris de catre presedintele comisiei de cercetare. Membrii comisie de cercetare sunt desemnati cu acordul inspectorului de stat sef teritorial

In acest caz, cercetarea incidentelor feroviare se va face sub supravegherea inspectoratelor de stat feroviare teritoriale din cadrul AFER

Incidente feroviare produse in activitatea de manevra

Grupa B

In cazul in care incidentul este produs pe infrastrutura feroviara publica presedintele comisie de cercetare este conducatorul structurii teritoriale cu responsabilitati in siguranta circulatiei din cadrul gestionarului acestei infrastructuri feroviare.

In cazul in care incidentul este produs pe infrastructura feroviara privata presedintele comisie de cercetare este conducatorul structurii teritoriale cu responsabilitati in siguranta circulatiei din cadrul agentului economic implicat care efectueaza manevra.

Membri in comisie:

personal din cadrul structurilor organizatorice cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare din cadrul agentilor economici implicati si specialisti in domeniile de activitate feroviara, convocati telefonic si in scris de presedintele comisiei de cercetare


Incidente feroviare produse in executarea serviciului in legatura cu siguranta circulatiei feroviare

Grupa C

Cercetarea se face de catre personal numit de angajatorul personalului implicat in producerea evenimentului feroviar.


Locul cercetarii este, de regula, acela unde s-au produs accidentele si evenimentele feroviare. In cazul cand acestea s-au produs in linie curenta, primele cercetari se vor face la fata locului, iar continuarea lor, in statia care a facut avizarea si a luat primele masuri. Conditiile de lucru pentru comisia de cercetare se asigura de catre agentul economic pe ale carui linii de cale ferata s-a produs accidentul sau evenimentul feroviar.

Pana la sosirea comisiei de cercetare, seful statiei sau inlocuitorul sau, impreuna cu ceilalti sefi de subunitati, in cazul accidentelor si evenimentelor feroviare produse pe infrastructura feroviara CFR, vor face primele constatari in legatura cu producerea acestora, vor lua declaratii personalului implicat, dupa care vor incheia un proces verbal de constatare preliminara care se vor preda ulterior presedintelui comisiei de cercetare.

Pentru stabilirea cauzelor si a vinovatilor care au determinat producerea accidentului sau evenimentului feroviar, comisia de cercetare va examina si va verifica amanuntit, dupa caz, urmatoarele:

a. starea caii ferate;

b. starea vehiculelor feroviare;

c. starea franelor, inclusiv verificarea sabotilor;

d. starea aparatelor, a dispozitivelor de siguranta si vigilenta de pe locomotiva (regulator, graduator, controler, schimbator sau inversor de mers, robinetul mecanicului, banda vitezometrului, etc.);

e. starea instalatiilor de siguranta circulatiei;

f. evidentele privind desfasurarea activitatilor de circulatie a trenurilor si de efectuare a manevrelor.


3 Elemente orientative care vor sta la baza intocmirii raportului de cercetare:

Cap. 1. Date despre obiectiv:

1 Descrierea pe scurt a cladirii, instalatiei, mijlocului de transport sau de telecomunicatii si obiectele la care s-a produs incendiul cu localizare concreta a acestora, respectiv importanta pe care o au;

2 Situatia instalatiilor, aparatelor, sigurantelor fuzibile, materialelor unde a izbucnit incendiul, inainte de a se produce (verificari, revizii, inlocuiri);

3 Actiunile intreprinse de conducerea unitatii, comisia tehnica P.S.I., conducatorii de sectoare, sectii, ateliere si a locurilor de munca privind activitatea de prevenire a incendiilor si de realizare a masurilor stabilite in planul de autoaparare sau ca urmare a unor controale anterioare, la locul unde s-a produs incendiul;

4 Modul de asigurare, anterior producerii incendiului la locul respectiv, a dotarii cu mijloace de prima interventie sau a instalatiilor de prevenire si stingere, conform normelor P.S.I., starea acestora de functionare la interventie; modul de organizare de P.S.I. a unitatii sau locului respectiv si gradul de pregatire


Cap. 2. Producerea incendiului:

Descrierea evenimentului care a produs incendiul (filmul) si modul desfasurarii actiunilor pana la stingerea completa, in care se va avea in vedere:

1 Locul, data, ora declansarii si ora lichidarii incendiului;

2 Nominalizarea concreta pe persoane, mijloace si a timpului pe faze (observare, alarmare, interventie, anuntare si participare la stingere);

3 Starea tehnica si eficacitatea mijloacelor sau instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor cu care s-s actionat (inclusiv ale pompierilor militari);

4 denumirea obiectelor, aparatelor sau a altor probe pastrate pentru stabilirea cauzelor reale;

5 Nominalizarea altor echipe, formatii sau persoane, prezentate la stingerea sau cercetarea cazului.


Cap. 3. Cauzele incendiului:

Pentru stabilirea cauzelor reale ale incendiului se va efectua o analiza, la care se va tine seama si de urmatoarele:

1 Imprejurarile in care s-a produs incendiul;

2 Sursele de aprindere (scurtcircuitul, efectul termic al curentului electric, electricitatea statica, flacara deschisa, caldura, reactii chimice, autoaprindere, fenomene naturale);

3 Aspectul general al arderii (gradul de carbonizare);

4 Urmele produse de ardere;

5 Proportiile si dezvoltarea arderii;

6 Locul cu intensitate maxima a arderii;

7 Obiectele din zona arderii care prezinta interes;

8 Circumstante care au ingreunat sau favorizat arderea;

9 Verificarea probelor pastrate sau gasite la fata locului;

10 Efectuarea de analize in laboratoare, eventual expertize sau reconstituire

11 Ascultarea martorilor, concluziile rezultate din declaratiile luate si din procesul-verbal de cercetare al unitatii militare de pompieri care a participat la interventie.

Pe baza criteriilor din analiza, se vor stabili cauzele reale care au condus la producerea incendiului.


Cap. Urmarile incendiului:

1 distrugerile produse ca urmare a incendiului (victime omenesti, animale, instalatii, mijloace de transport, utilaje, constructii);

2 Alte instalatii sau obiective afectate, care au contribuit la perturbatii sau intreruperea activitatii in desfasurarea procesului tehnologic de productie, reparatie si exploatare;

3 Valoarea pagubelor materiale stabilite prin calcule si devize;

4 Valoarea totala a pagubelor produse.


Cap. 5. Vinovati si sanctiuni:

La producerea unui eveniment cu incendiu, vinovatii pot fi:

1 direct, personalul care datorita comportarii intentionate sau nu, a neglijentei, imprudentei sau prin exercitarea atributiilor gresite a condus la producerea incendiului;

2 indirect, personalul care avea obligatia de a controla, indruma, raspunde si a lua masurile necesare pentru instruire si asigurarea conditiilor de autoaparare a bunurilor materiale impotriva incendiilor, precum si a personalului care a actionat la stingere necorespunzator si altele.


Nominalizarea vinovatilor in ordine, functie de gravitate in care se vor trece urmatoarele:

1 Numele si prenumele, functia, unitatea, incadrarea (categoria, treapta sau clasa si gradatia), retributia tarifara, vechimea in campul muncii din care in unitatea respectiva, starea civila, numar copii si domiciliu stabil;

2 fapta savarsita (a executat lucrari nepermise, a folosit improvizatii, nu a remediat deficientele constatate, nu a respectat legislatia, normele P.S.I. sau alte reglementari in vigoare);

3 propunerea de sanctionare contraventionala si administrativa;

4 propunerea de recuperare a pagubelor de la cei vinovati;

5 propunerea de trimitere la organele de urmarire penala a persoanelor care au savarsit fapte ce impun acest lucru.


5 Elemente de dispozitiv


5.1 Seful actiunilor de interventie

Datorita faptului ca la actiunile de interventie participa multe forte, fiecare cu procedee de interventie specifice, este necesar ca toate activitatile sa fie coordonate. Astfel, comandantul locului accidentului trebuie sa fie managerul tuturor activitatilor si comandantul tuturor.

El trebuie, in timpul cel mai scurt, sa asigure controlul la locul accidentului si sa foloseasca cat mai bine resursele umane si materiale.

Datorita numeroaselor responsabilitati, multe dintre ele trebuie delegate, dar mentinerea legaturii cu acele servicii sau forte trebuie sa fie pe lista sa de prioritati.

Pentru a putea fi repede localizat, ar trebui sa poarte o vesta pe care sa fie inscris in fata si in spate Comandant si sa aiba asupra sa mijloacele de transmisiuni necesare mentinerii permanente a legaturii cu toate elementele din dispozitiv.


5.2 Centrul de urgenta

Pentru eficientizarea activitatilor fortelor de interventie este necesar un centru de urgenta. Acesta poate avea trei birouri:

biroul pentru investigatii;

biroul operational;

biroul relatii cu publicul.

Biroul pentru investigatii - se va ocupa cu ancheta penala si administrativa. Trebuie sa aiba asigurate conditii pentru intervievarea martorilor si a ranitilor mai putin grav, precum si legaturile telefonice necesare.

Biroul operational este principalul post de comanda fix pentru comandantul operatiunilor si necesita de asemenea, facilitati administrative si de comunicatii. Principala responsabilitate este de a raspunde cererilor pentru folosinta la interventie.

Acest birou trebuie sa controleze activitatea punctelor din afara zonei accidentului (Centrul de receptie al supravietuitorilor, morga temporara, etc.).

O responsabilitate secundara este de a veni in intampinarea cererilor de revitalizare a fortelor( hrana, imbracaminte, facilitati de spalare, etc.).

Acest birou va avea si responsabilitatea organizarii sistemului de comunicatii si stabilirea clara a liniilor de comanda si control, astfel incat toti cei implicati sa cunoasca ce frecvente si ce telefoane trebuie folosite.

Biroul relatii cu publicul este biroul care va incerca sa raspunda tuturor telefoanelor rudelor sau prietenilor ce vor intreba de cei mai apropiati.


5.3 Centrul de receptie al supravietuitorilor

Este un loc dinainte stabilit si trebuie sa dispuna de o serie de facilitati ca: oficiul medical, toalete, telefoane, hrana, articole de stricta necesitate.

Principala sarcina a centrului este de a primi supravietuitorii unui accident urmand:

sa-i identifice pentru biroul de relatii cu publicul;

sa le raspunda nevoilor lor imediate;

sa faca aranjamentele pentru cazare si calatorie.


5.4 Morga

Este un loc dinainte stabilit unde se strang persoanele decedate. Regula este ca mortii sa nu fie transportati de la locul accidentului, exceptie facand cazurile cand constituie obstacole pentru salvarea altor vieti sau cand cadavrul este in pericol de a fi distrus de foc sau alte cauze.

Intreaga scena trebuie tratata ca o scena a crimei si trebuie conservata. Succesul identificarii cadavrelor unui accident major depinde in prima faza de constiinciozitatea echipelor de salvare. Actiunea lor la locul accidentului va creste sau va micsora sansa identificarii.


5.5 Puncte de intalnire

Afluirea vehiculelor apartinand serviciilor de urgenta catre locul accidentului necesita o atenta organizare pentru a putea fi directionate intr-o maniera cat mai eficienta.

Pentru realizarea acestui flux trebuie aleasa o zona potrivita, iar localizarea acestora comunicata tuturor fortelor.

Nu toate vehiculele sosite la punctul de intalnire vor trebui sa ajunga la locul accidentului, de aceea pentru evitarea blocajelor trebuie sa li se dea instructiuni conducatorilor auto ca dupa debarcarea ocupantilor sa parcheze intr-un loc anume indicat.

Aceste puncte vor fi deservite de forte ale politiei.


5.6 Puncte de asteptare

In cazul in care punctele de intalnire devin neincapatoare, se vor folosi si aceste puncte.

Operarea in aceste puncte va fi asemanatoare ca in cazul punctelor de intalnire si va necesita prezenta altor echipe de control trafic.


5.7 Punct de identificare a oficialitatilor

In cazul evenimentelor majore, de multe ori este necesara desemnarea unui astfel de punct in afara zonei principale de activitate, care sa identifice si sa se ocupe de oficialitatile sosite.


5.8 Cercetarea zonei

Vor fi executate mai multe cautari amanuntite ale intregii zone pentru a fi localizate diferite obiecte ce nu sunt vizibile la prima vedere.

Dupa ce intreaga zona a fost verificata, la final se va mai executa inca o cercetare pentru a exista convingerea ca nu a fost uitata nici o evidenta (urma). Se pot folosi si detectoare de metale.

Responsabilitatea pentru colectarea, identificarea si eventual returnarea acestor evidente este a politiei si a companiei aeriene.

Nu este permis accesul nici unei persoane la locul accidentului pana la identificarea tuturor elementelor care pot furniza detalii privind cauza accidentului.


5.9 Presa

Peste tot in lume, eforturile presei de a obtine povesti ale tragediilor umane nu cunosc limite. Acceptand ca ei au de facut treaba lor, atunci anumite aranjamente trebuie facute pentru aceasta categorie.

Inca de la inceput se stabileste un grup de relatii cu presa. Grupul este condus de un reprezentant al autoritatii feroviare romane sau locale si este compus din reprezentanti ai fortelor de interventie si companiei feroviare.

Pentru a se evita aparitia unor stiri senzationale si neadevarate, se organizeaza o vizita la locul evenimentului.

Cateva cai de urmat de catre modulul managerial de la orice nivel ierarhic din sistemul de raspuns la dezastre pentru a putea avea relatii bune, absolut necesare, cu mass-media :

-stabilirea unei strategii de urmat de catre toti componentii echipei, fundamentata pe ideea ca fiecare poate da relatii despre munca sa, dar despre cea a echipei numai cei autorizati;

-stabilirea unui punct de contact cu mass-media si, daca este posibil, a unui grafic privind intalnirile si furnizarea informatiilor de interes; de dorit ca initiativa sa apartina conducatorului structurii de management;

-pentru economie de timp, este de recomandat organizarea unor scurte conferinte de presa inainte de plecarea in misiune, cand este cazul pe timpul interventiei, la incheierea misiunii etc.

Se va avea in vedere:

-reprezentantii mass-media sunt profesionisti si vor sa aiba de-a face cu profesionisti si sa fie tratati ca atare;

-nu este recomandat sa se ascunda unele fapte mai putin convenabile;

-din orice contact cu mass-media trebuie sa se obtina un minim de profit;

-orice intalnire cu mass-media trebuie temeinic pregatita; improvizatiile sunt neproductive si, uneori, chiar dezastruoase;

-se va insista pentru a fi asigurat sensul corect al celor preluate de mass-media si un grad cat mai inalt de conformitate cu realitatea.


5.10 Controlul multimii

Implicarea in operatiuni a unui numar mare de personal, nu numai ca va ingreuna salvarea oamenilor, dar pot provoca stricaciuni evidentelor. In jurul locului accidentului ar trebui puse bariere fizice sau cordon cu puncte clare de acces si iesire.

Accesul in zona va fi permis numai celor care au sarcini in operatiunile de cautare si salvare. V.I.P.-urile si multi care considera ca au aceasta calitate vor solicita accesul, dar trebuie mentinut la minimul posibil.

Pe durata situatiilor de urgenta sau a starilor potential generatoare de situatii de urgenta se intreprind, in conditiile legii, dupa caz, actiuni si masuri pentru:

a) avertizarea populatiei, institutiilor si agentilor economici din zonele de pericol;

b) declararea starii de alerta in cazul iminentei amenintarii sau producerii situatiei de urgenta;

c) punerea in aplicare a masurilor de prevenire si de protectie specifice tipurilor de risc si, dupa caz, hotararea evacuarii din zona afectata sau partial afectata;

d) interventia operativa cu forte si mijloace special constituite, in functie de situatie, pentru limitarea si inlaturarea efectelor negative;

e) acordarea de ajutoare de urgenta;

f) instituirea regimului starii de urgenta, in conditiile prevazute de Constitutia Romaniei, republicata;

g) solicitarea sau acordarea de asistenta internationala;

h) acordarea de despagubiri persoanelor juridice si fizice;

i) alte masuri prevazute de lege.

Pe timpul starii de alerta se pot dispune, cu respectarea prevederilor din Constitutia Romaniei, republicata, masuri pentru restrangerea unor drepturi sau libertati fundamentale referitoare, dupa caz, la libera circulatie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii fortate, dreptul de proprietate privata ori la protectia sociala a muncii, aflate in stransa relatie de cauzalitate cu situatia produsa si cu modalitatile specifice de gestionare a acesteia.

Masurile de restrangere a exercitiului unor drepturi sau al unor libertati prevazute anterior trebuie sa fie proportionale cu situatiile care le-au determinat si se aplica cu respectarea conditiilor si limitelor prevazute de lege.

Toate actiunile si masurile prevazute anterior se stabilesc in regulamente, planuri, programe sau in documente operative aprobate prin decizii, ordine ori dispozitii emise conform reglementarilor in vigoare.

Autoritatile si organismele din componenta Sistemului National coopereaza, in exercitarea atributiilor specifice, atat intre ele, cat si cu alte institutii si organisme din afara acestuia, din tara sau din strainatate, guvernamentale sau neguvernamentale.




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1239
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved