| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
| Navigatie |
Aproximativ 80 - 85 % din accidentele pe mare se datoreaza factorilor umani.
Erorile de oameni competenti se datoreaza:
o lipsei adaptarii la conditiile de mars (40% din accidente se produc in primele 10-12 ore de la plecare). In primele 3 la 4 zile sau 7 la 8 zile creste nivelul de accidente.
o Prejudecata lipsei de pericol in zone cunoscute. (10% din accidente).
o Lipsa de atentie, datorate primelor doua, stresului, surmenajului.
o Nivelul inalt al riscului acceptat
o Intrebuintarea abuziva a radiolocatorului de navigatie in zone de intrare, iesire, canale, stramtori.
o navigatia singuratica" - pe drumul de intoarcere (catre casa) mai ales daca voiajul a fost greu = vigilenta scazuta.
o Factori de risc obiectiv (conditii hidrometeo, avarii tehnice, manevre gresite ale altor nave.
Acesti factori nu duc neaparat la accident sau situatie de urgenta.
Ca urmare a actiunii factorilor analizati o nava poate fi plasata intr-o situatie de urgenta.
Principalele tipuri de situatii de urgenta
sunt:
Ø Coliziuni in mare sau in port.
Ø Esuari.
Ø Incendii.
Ø Imposibilitatea guvernarii navei.
Ø Deplasari necontrolate de greutati (mase) mari la bord.
Ø Piraterie.
Ø Terorism.
Ø Poluare.
Pentru fiecare din aceste situatii de urgenta exista proceduri de actiune sau planuri de urgenta intocmite in prealabil si care trebuie cunoscute de fiecare membru al echipajului.
Pentru insusirea acestor prescriptii de actiune se executa o pregatire si exercitii speciale.
Importanta pregatirii si a
exercitiilor pentru formarea deprinderilor consta in:
q Automatizarea modului de actiune.
q Reducerea timpului de executie.
q Eliminarea erorilor de executie.
q Cresterea increderii in fortele proprii (cel in cauza sa fie convins ca va putea sa faca fata oricarei situatii).
q Cresterea coeziunii echipajului care este si un suport psihologic pentru stresul vietii pe mare.
MONEY (bani)
Care sunt elementele
componente ale unui rol:
v Denumirea rolului.
v Semnalul de alarma.
v Numele si prenumele.
v Posturile de adunare si actiune.
v Functia in care actioneaza fiecare participant.
v Atributiuni specifice (cu ce se actioneaza, mijloace de comunicatie, cui se subordoneaza)
La organizarea echipelor de interventie este diferit putin fata de tot personalul.
Supercargo (pasageri) -
rolul de urgenta:
o Alertarea persoanelor respective.
o Verificarea daca sunt imbracati corespunzator.
o Adunarea la posturile de apel.
o Apelul propriuzis eventual cautarea in spatiile de locuit, imbracarea vestelor de salvare.
o Mentinerea ordinii pe culoare, scari, supravegherea in general pentru prevenirea derutei sau a panicii.
Panica - este o reactie de exceptie a unui grup sau a echipajului, o stare de frica anormala provocata de o situatie reala de pericol sau doar considerata ca atare si care se caracterizeaza prin:
Ca mijloace de combatere a panicii:
Avertizarea la momentul oportun despre situatia de urgenta si numai de catre persoane autorizate.
Proces de conducere neantrerupt (nu trebuie sa existe momente fara a se simti autoritatea conducerii). Decizia trebuie sa fie in mana comandantului.
Centrarea pe actiune a echipajului.
Indicatii precise, concise si perfect realizabile despre modul de actiune.
Izolarea persoanelor cuprinse de panica (sub supraveghere).
Pe tot timpul actiunilor - exemplul persoanelor semnificative. Calm, echilibru, luciditate.
Restabilirea ordinii.
Amenintarea cu folosirea fortei si chiar folosirea ei dozata.
Tipuri de personalitati care intra mai usor in panica:
Imatura
v control redus asupra propriilor emotii
v impulsiv
v dependenta de alte persoane in luarea deciziei
v actiuni fara prespectiva
v capacitate redusa de a intra in relatii cu ceilalti
v individualist, atitudine negativa fata de grup
v slabe calitati de vointa, suspicios
v labil atitudinal
v comportamente bizare
impulsivul
v nu-i plac activitatile minutioase
v nepasator, grosolan
v ia decizii pripite
v nu finalizeaza (activitatea)
v face pera des farse (nu se gandeste la consecinte)
v lipsit de amabilitate, de diplomatie
v se cearta frecvent cu cei din jur
v iritabil, susceptibil
v orice frustratie obiectiva este un afront personal
v se incadreaza greu intr-un anumit program ordonat
isterica
o ii place sa se dea in spectacol, sa capteze atentia celor din jur
o mitoman, mincinos, inventeaza
o dramatizeaza toate evenimentele din viata
o sugestionabil, instabil, dependent
o cedeaza primul in astfel de situatii
stresul de
subsolicitare si cel de suprasolicitare nu se compenseaza unul pe
celalat
randament de activitate (h
Intensitatea solicitarii
stresul de stresul de
subsolicitare suprasolicitare
Stresul de subsolicitare se recunoaste prin:
v consideratie de sine scazuta
v acuze ale oboselii si chiar oboseala manifesta
v iritabil
v hipercritic
v inconstant
v incapacitate decizionala sau decizii eronate
v interes scazut pentru activitate
v confuzii in gandire
v lipsa entuziasmului
v exces de stimulente (tutun, alcool, cafea)
v erori profesionale cu risc de accidente
Stresul de suprasolicitare:
v lipsa de concentrare
v pierderi de memorie
v decizii slabe
v necooperant
v anxios, temator
v depresiv
v tulburari emotionale
v dificultati de auz
v uitarea unor consemne, ordine, dispozitii
v probleme de somn
v interes scazut pentru activitate.
Ambele forme prezinta un pericol mare pentru aparitia accidentelor de munca.
Stresul poate afecta si decizia.
In general stresul de suprasolicitare duce la decizii mai riscante. Atunci cand factorul stresant il constituie timpul scurt pentru decizie, apare tendinta de a amana, supraincarcarea cu informatii face dificila evaluarea consecintelor.
In situatii de risc atentia se concentreaza asupra unui singur factor neglijandu-se altii.
In situatii de stres apar erorile de luare a deciziei:
inertie conflictuala (ne mentinem decizia chiar daca e in conflict cu noile informatii)
iluzia defensiva (amanarea deciziei in speranta ca timpul le rezolva)
eroarea de hipervigilenta (puternic stresat, vrea neaparat sa ia o decizie)
Pierderile totale de vieti umane pe mare:
Registrul Lloyd considera ca ordinea factorilor care duc la accidente de munca la bordul navei sunt:
a) oboseala de tip dinamic (tip muscular)
se manifesta prin
slabiciune, incetinirea ritmului, folosirea unor mase musculare
suplimentare.
la marinari
timonieri
mecanici dupa o activitate de intretinere - reparatii
b) oboseala de tip static (datorata unor pozitii fixe la locul de munca un timp mai indelungat)
tremuraturi ale extremitatilor
paloare faciala
incovoiere
dureri
c) oboseala de tip senzorial
se manifesta prin imprecizie, reactii
necontrolate, grimase, nervozitate.
ofiteri de cart
timonieri
operatori radio
mecanici
d) oboseala de tip cerebral (prin efort intelectual), manifestata prin:
i. neatentie
ii. erori
iii. capacitate redusa de intelegere a unor consemne
iv. slabirea memoriei si in general a tuturor functiilor psihice
Consecintele generale
q dezautomatizarea actiunilor
q utilizarea mai dificila a cunostintelor teoretice
q cresterea irascibilitatii
q cresterea numarului de erori in sarcinile profesionale (riscul de accidente).
Recomandarea: antrenament general si specific, si conditii pentru refacerea cat mai buna a capacitatii de munca.
Este un pericol in ceea ce priveste accidentele de munca cat si siguranta personala.
e) consumul excesiv de medicamente si alcool.
Pericolele consumului excesiv:
dependenta
scaderea capacitatilor psihofizice (de efort)
cresterea irascibilitatii (agrsivitatii)
cresterea riscului de accidente
consecinte organice (dureri, boli, )
Mijloace de prevenire:
controlul distribuirii de medicamente si numai de catre personal autorizat
controlul distributiei si consumului de alcool
observarea sistematica a persoanelor, testari inopinante
profilaxia - activitati care sa prezinte efectele nocivei
alte masuri impuse de companie
Regulile principale pentru prevenirea
accidentelor la bordul navei
a) Efectuarea in fiecare dimineata cu echipajul a instructajului de protectie a muncii in care se discuta planul de munca, prevenirea accidentelor.
b) Echipament de protectie corespunzator.
c) Evitarea (interzicerea) stationarii persoanelor sub greutati suspendate, in calea lanturilor de ancora sau parame care se manevreaza, in zonele de manevra, in zonele cu instalatii in functiune cu exceptia persoanelor autorizate si calificata.
d) Asigurarea personalului care lucreaza la inaltime plus asistenta
e) Avariile produse la instalatiile electrice, circuite electrice, izolatii termice, de evacuare a gazelor, trebuie remediate cat mai repede posibil, in special in compartimentele unde lucreaza sau locuieste personalul ambarcat.
f) Toate dispozitivele de siguranta (supape, regulatoare) trebuie mentinute permanent in stare de functionare, testate periodic.
g) Interzicerea deplasarii pe anumite segnete ale navei in caz de furtuna.
h) Interzicerea lucrului inafara bordului in timpul marsului.
i) Respectarea permanenta a normelor P.S.I. si a altor reglementari specifice, tipuri de marfa.
j) Respectarea normelor impuse de companie.
In domeniul transporturilor maritime intervin navele, care reprezinta niste unitati de productie complexe. Acestea trebuie sa respecte, pe linga legislatia nationala, reguli si regulamente internationale. Organismul international specializat, cu reprezentanti din toate statele lumii este Organizatia Maritima Internationala (I.M.O). Conducerea navelor a necesitat o serie de reguli generale care au fost elaborate ca si un cod de conducere numit Cod ISM.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4695
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
