PREZENTAREA CODULUI I.M.D.G.

Consideratii generale

Codul Maritim International al Marfurilor Periculoase (International Maritime Dangerous Goods Code) a aparut din necesitatea protejarii navei precum si a echipajului acesteia impotriva avariilor cauzate de depozitarea, manipularea si transportul necorespunzator al marfurilor care prin caracteristicilele lor specifice pot fi considerate periculoase.

Reglementarile cuprinse in acest cod, unanim acceptate, stau la baza schimburilor internationale de marfuri periculoase, in special in ceea ce priveste clasificarea, documentele de transport, stivuirea si separarea, fiind conceput pentru a acorda o standardizare internationala pentru transportul marfurilor periculoase pe mare.

Pentru supravegherea activitatii de depozitare, manipulare si transport marfuri periculoase, in statele cu activitate intensa in acest domeniu exista institutii specializate, desemnate ca autoritate nationala competenta interesata. In tara noastra acest rol este exercitat de Inspectoratul de Navigatie Civila si de Registrul Naval Roman.

Ultima editie, cea din anul 1982, a Codului I.M.D.G. este structurata in cinci volume concepute in sistem biblioraft, pentru a facilita aplicarea amendamentelor. Datorita aparitiei pe plan mondial a multor produse care se incadreaza in categoria 'marfuri periculoase' s-a editat, din motive practice, si un al saselea volum intitulat 'Supliment'.

Volumul I

Dupa prezentarea listei abrevierilor folosite in acest volum, este prezentata o introducere generala in care gasim :

      Recomandarea SOLAS 1960 ;

      Aplicarea codului ;

      Clasificarea marfurilor periculoase ;

      Metoda standardizarii punctului de aprindere ;

      Identificarea, marcarea si etichetarea marfurilor periculoase ;

      Documente insotitoare ale incarcaturilor de marfuri periculoase ;

      Ambalarea ;

      Tabele de echivalenta ;

      Trafic container ;

      Stivuire ;

      Separare ;

      Masuri de prevenire a incendiilor ;

      Transportul marfurilor periculoase pe nave Ro-Ro ;

      Transportul marfurilor periculoase in cantitati limitate ;

      Stabilitatea chimica a substantelor periculoase ;

      Controlul asupra temperaturii acestor substante ;

      Informatii referitoare la acordul autoritatilor.

Urmeaza ANEXA Nr. 1 care cuprinde :

      Recomandari asupra ambalarii ;

      Glosar al ambalajelor ;

      Ilustrarea ambalajelor.

In continuare sunt prezentate fisele individuale ale clasei 1, respectiv explozivi. Aceste fise sunt similare cu cea prezentata ca exemplu si sunt suficient de informative pentru identificarea, marcarea, etichetarea si ambalarea fiecarei substante in parte.

Ne vom referi in continuare la stivuirea si separarea marfurilor periculoase, activitate de o importanta deosebita in activitatea de transport.

In vederea transportului de marfuri periculoase, navele maritime au fost impartite in doua grupe, astfel :

a) cargouri si nave de pasageri cu un numar limitat de persoane la bord (maxim 25 de persoane sau maxim o persoana pentru fiecare 3 metri din lungimea totala a navei) ;

b) nave de pasageri cu un numar de persoane peste limitele stabilite la punctul a.

Transportul de marfuri periculoase cu navele de pasageri este foarte limitat, deoarece numarul mare de persoane de la bord face dificila si de durata o evacuare in siguranta, iar accidentele provocate de marfurile periculoase pot afecta rapid intreaga nava.

Inaintea inceperii incarcarii marfurilor periculoase, echipajul navei este obligat sa verifice ca toate loturile sa fie corect ambalate, marcate si etichetate.

In vederea incarcarii de marfuri periculoase, spatiile de incarcare vor fi curatate si perfect uscate. Se va urmari ca stivuirea sa fie compacta, iar marfurile vor fi bine amarate spre a se evita deplasarea lor pe vreme rea.

Ori de cate ori se impune incarcarea marfurilor periculoase in spatiile de sub punte se va urmari ca acestea sa fie stivuite departe de surse de caldura (tubulaturi de abur, serpentine de incalzire, tancuri de combustibil greu, etc.) sau de surse de flacari, scantei, scurtcircuite, etc. Peretii despartitori ai compartimentului masini si caldari, care delimiteaza un compartiment de incarcare, vor fi izolati din constructie conform standardelor stabilite de conventia S.O.L.A.S.

Daca se inregistreaza scurgeri accidentale din continutul marfurilor periculoase se va evita drenarea apei de santina si circulatia ei pe tubulatura din compartimentul masini.

Stivuirea pe punte se executa in mod expres in cazul marfurilor periculoase care necesita o supraveghere permanenta sau prezinta riscul emanatiei de gaze explozive sau de vapori toxici. Marfurile periculoase din clasa 8 (substante corozive) se incarca de asemenea pe punte.

La stivuirea pe punte se va urmari asigurarea accesului la mijloacele de stins incendiu, la gurile de sonda, la instalatiile de forta de pe punte, la mijloacele de avarie si, in general, la toate compartimentele si instalatiile care asigura desfasurarea normala a activitatii la bord.

Una dintre cele mai importante activitati din cadrul operatiunii de stivuire a marfurilor periculoase este separarea eficienta a acestora, astfel incat sa se excluda riscul interactiunii periculoase. De asemenea, prin separarea marfurilor periculoase se urmareste evitarea contaminarii celorlalte marfuri de la bord si protejarea echipajului impotriva oricaror riscuri.

In afara de separarea generala care se executa intre diferitele clase de marfuri periculoase, se impune si o separarae intre aceste marfuri si materialele adiacente care ar putea contribui la agravarea consecintelor in caz de accident.

In scopul separarii marfurilor periculoase, prin magazie sau compartiment, se intelege un spatiu delimitat de pereti, invelisuri si punti de otel. Separatiile dintre aceste spatii trebuie sa fie rezistente la actiunea focului si a apei.

In operatiunea de stivuire si separare a marfurilor periculoase se utilizeaza o serie de termeni specifici. Astfel, prin expresia 'departe de' (away from) se intelege o separare eficienta, astfel incat substantele incompatibile sa nu poata interactiona periculos in cazul unui accident, dar sa poata fi transportate in aceeasi magazie (compartiment) sau pe punte. In acest scop se asigura o separare orizontala de minim 3 metri intre colete, proiectata vertical in spatiu (vezi ANEXA NR. 2).

Prin expresia 'separat de' (separated from), in cazul stivuirii sub punte, se intelege dispunerea coletelor incompatibile in compartimente diferite. In cazul stivuirii pe punte se asigura o separare orizontala de minim 3 metri intre colete (vezi ANEXA NR. 2.).

Prin expresia 'separat printr-un compartiment (magazie) complet' (separeted by a complete compartment or hold) se intelege o separare completa (orizontal si vertical) printr-un compartiment. In cazul stivuirii pe punte, separarea se face alegandu-se o distanta corespunzatoare (vezi ANEXA NR. 2.).

Prin expresia 'separat longitudinal printr-un compartiment (magazie) complet de interventie' (separated longitudinally by an intervening complete compartment or hold) se intelege ca prin separare verticala nu sunt satisfacute cerintele securittaii transportului, iar separarea trebuie facuta, asa cum rezulta din enunt, numai in plan longitudinal, printr-un compartiment complet de interventie. In cazul stivuirii pe punte separarea se face alegandu-se o distanta corespunzatoare (vezi ANEXA NR. 2).

Prin expresia 'pe punte' (on deck) se intelege ca stivuirea se face pe puntea principala, la o anumita distanta de coletul de referinta, asa cum se indica pentru fiecare cerinta de separare.

In introducerea generala a Codului I.M.D.G. este redata o tabela de separare a marfurilor periculoase, din care se extrag cerintele generale de separare intre diferitele clase de marfuri periculoase (a se vedea tabelul urmator). Tabela rezolva problema separarii intre doua marfuri periculoase reciproc incompatibile.

Se intra pe orizontala cu clasa si diviziunea unei substante din lista de incarcare (coletul de referinta) si pe verticala cu clasa si diviziunea celeilalte substante (coletul incompatibil). La intersectia celor doua argumente se gaseste simbolul pentru cerinta de separare inidcata pentru cele doua substante incompatibile. In legenda din subsolul tablei sunt explicate simbolurile continute.

Pentru o separare eficienta se impune ca utilizarea tabelei sa se bazeze si pe un studiu atent al fiselor individuale ale substantelor analizate, precum si a capitolelor introductive la clasele respective de marfuri periculoase.

Asa cum reiese si din constructia tabelei de separare, toate diviziunile marfurilor periculoase care apar in clasele 2, 3, 7 si 8 sunt compatibile intre ele. Diviziunile claselor 4 si 6 au cerinte de separare 'departe de', iar cele din clasa 5 trebuie stivuite 'separat'.

Cele 5 diviziuni ale marfurilor periculoase care apartin clasei 1 (explozivi) sunt caracterizate de riscuri specifice care determina incompatibilitatea lor reciproca la stivuire si deci o preocupare suplimentara pentru separarea lor eficienta.

TABELA DE SEPARARE A MARFURILOR PERICULOASE

Legenda :

1 - departe de

2 - separat de

3 - separat printr-un compartiment complet sau magazie

4 - separat longitudinal, printr-un compartiment complet de interventie sau magazie

x - nu sunt reguli generale de separare ; a se consulta fisele individuale

* - a se studia tabelul cu grupele de compatibilitate ale diviziunilor clasei 1

Desigur, cea mai sigura incarcare a acestor marfuri s-ar realiza prin amplasarea fiecarei diviziuni in compartimente complet separate, dar consideratiile de ordin practic si economic exclud o asemenea stivuire ideala. Pentru acordarea cerintelor de securitate cu posibilitatile practice de separare existente la bordul unei nave s-a recurs la o stivuire mixta a diviziunilor marfurilor periculoase din clasa 1. Aceasta stivuire mixta se bazeaza pe compatibilitatea marfurilor din aceasta clasa care stabileste substantele care pot fi stivuite impreuna fara a genera riscuri pe timpul transportului pe mare. In acest scop, toate substantele explozive din clasa 1 au fost repartizate pe 12 grupe de compatibilitate, functie de riscul specifice pe care le prezinta. Grupele de compatibilitate sunt desemnate prin literele de la A la L (exclusiv litera I), plus litera S.

Grupele de compatibilitate ale clasei 1 de marfuri periculoase cuprind urmatoarele substante si articole :

1. Grupa A : substante explozive primare (1.1.A) ;

2. Grupa B : articole care contin o substanta exploziva primara (1.1.B, 1.2.B si 1.4.B) ;

3. Grupa C : substante explozive propulsive sau alte substante explozive incendiare sau articole care contin astfel de substante (1.1.C, 1.2.C, 1.3.C si 1.4.C) ;

4. Grupa D : substante explozive secundare de detonatie, pulbere neagra sau articole care contin o substanta de detonatie, in ficare caz fara existenta unui mijloc de initiere si fara sarcina propulsiva (1.1.D, 1.2.D, 1.4.D si 1.5.D) ;

5. Grupa E : articole care contin o substanta secundara de detonatie, fara mijloace de initiere, dar cu sarcina propulsiva diferita de cele care contin lichid inflamabil sau hipergolic (1.1.E, 1.2.E si 1.4.E) ;

6. Grupa F : articole care contin o substanta exploziva secundara de detonatie, fara mijloace proprii de initiere, cu sau fara sarcina propulsiva, diferita de cele care contin lichid inflamabil sau hipergolic (1.1.F, 1.2.F, 1.3. F si 1.4.F) ;

7. Grupa G : substante pirotehnice sau articole care contin substanta pirotehnica, sau articole care contin o substanta exploviza si una cu efect luminos (sau incendiar, lacrimogen ori fumigen), diferite de articolele activate de apa sau continand fosfor alb, fosfid, lichid inflamabil sau gel (1.1.G, 1.2.G, 1.3.G si 1.4.G) ;

8. Grupa H : articole care contin o substanta exploziva si fosfor alb (1.2.H si 1.3.H) ;

9. Grupa J : articole care contin o substanta exploziva si un lichid inflamabil sau gel (1.1.J, 1.2.J si 1.3.J) ;

10. Grupa K : articole care contin o substanta exploziva si un agent chimic toxic

(1.1.J, 1.2. J si 1.3. J) ;

11. Grupa L : substante explozive sau articole care contin o substanta exploziva si prezinta un risc special fiind necesara izolarea individuala (1.1.L, 1.2.L si 1.3.L) ;

12. Grupa S : substante sua articole astfel concepute si ambalate incat orice efecte ale unui eventual accident sa se produca in limitele ambalajului, exceptand cazul cand ambalajul este deteriorat de incendiu ; in aceasta situatie orice efect de suflu sau expulzare este limitat, astfel incat sa nu stanjeneasca actiunea de combatare a incendiului sau alte masuri de siguranta in vecinatatea coletului (1.4.D).

Pentru cele 5 diviziuni ale clasei 1 de marfuri periculoase se aplica urmatoarele cerinte de separare, functie de grupele de compatibilitate :

marfurile din aceeasi grupa de compatibilitate si aceeasi diviziune pot fi stivuite in acelasi compartiment ;

marfurile din aceasi grupa de compatibilitate dar din diviziuni diferite, pot fi stivuite impreuna, daca se considera ca intreaga cantitate apartine diviziunii cu numarul cel mai mic ;

cand se stivuiesc marfuri din grupa de compatibilitate D, apartinand diviziunilor 1.2 si 1.5, intreaga cantitate va fi considerata ca apartinand diviziunii 1.1 ;

- marfurile din diferite grupe de compatibilitate nu vor fi stivuite in acelasi compartiment

- marfurile din grupa de compatibilitate S nu pot fi stivuite impreuna cu marfuri din alte grupe de compatibilitate (exceptand grupele de compatibilitate A si L) ;

- marfurile din grupa de compatibilitate L nu vor fi stivuite impreuna cu marfuri din alte grupe de compatibilitate.

In cazul stivuirii pe punte, substantele explozive vor fi acoperite cu musamale impermeabile care sa le protejeze de actiunea apei si a razelor solare. In astfel de situatii se prefera introducerea explozivilor intr-un container.

Daca o anumita substanta periculoasa din lista de incarcare nu are fisa individuala in Codul I.M.D.G. ea va fi primita spre incarcare numai insotita de o documentatie suficient de informativa (specificatia marfii) avizata de o autoritate nationala competenta.

Simultan cu imbarcarea marfurilor periculoase, incarcatorii vor pune la dispozitia navei echipamentul special de protectie si materialele de decontaminare specifice naturii marfurilor incarcate. Echipamentul de protectie si materialele de decontaminare insotesc marfa de la producator pana la destinatar, pe toate mijloacele de transport intermediare.

In conformitate cu regula 5 din Capitolul VII al Conventiei S.O.L.A.S.'74, fiecare nava care transporta marfuri periculoase trebuie sa aiba o lista speciala care sa enumere marfurile periculoase imbarcate si sa indice amplasarea exacta la bord a fiecarui colet sau lot de marfuri periculoase. In locul acestei liste poate fi utilizat un plan de incarcare detailat, in care sa poata fi identificate cu usurinta diferitele clase de marfuri periculoase incarcate pe nava.

Marfurile periculoase, pentru marirea considerabila a securitatii transportului, pe langa avantajele obisnuite, pot fi transportate si in containere.

Containerele utilizate in acest scop trebuie sa fie suficient de solide pentru a rezista eforturilor posibile impuse de conditiile de transport. De asemenea, ele trebuie intretinute corespunzator si aprobate conform Conventiei Internationale pentru Containere Sigure (C.S.C.) 1972.

La incarcarea marfurilor periculoase in containere se va sine cont de compatibilitatea lor reciproca. Daca o partida de marfuri periculoase formeaza numai o parte din incarcatura contanierului, va fi astfel amplasata incat la deschiderea usilor accesul la aceste marfuri sa fie liber. Coletele care se incarca in containere trebuie examinate cu atentie, iar cele care nu sunt corect ambalate, marcate si etichetate vor fi refuzate.

In cazul transportului containerizat de marfuri periculoase, incarcatorii au obligatia de a elibera un certificat de ambalare in container, din care sa rezulte ca acesta a fost curat si uscat inainte de incarcare, iar coletele incarcate corespund din toate punctele de vedere transportului. De asemenea, in acest certificat se va mentiona si faptul ca in containerul respectiv nu au fost incarcate marfuri incompatibile.

Contanierele cu marfuri periculoase vor fi etichetate pe cele patru laturi, conform naturii marfurilor continute. Dimensiunile etichetelor pentru containere sunt de 150 x 250 mm.

In cazul transportului de containere cu nave conventionale, pe punte sau in magazii, se va accentua mult asupra unui amaraj eficient.

La bordul navei se va intocmi o lista a marfurilor periculoase continute in containere precum si un plan de incarcare din care sa rezulte clar care sunt containerele cu marfuri periculoase, precum si amplasarea lor la bord.

La stivuirea containerelor incarcate cu marfuri periculoase reciproc incompatibile se vor aplica unele reguli de separare. Astfel :

containerele inchise sau deschise nu vor fi stivuite pe aceeasi verticala, exceptand cazul cand sunt separate de o punte rezistenta la foc si apa ;

la stivuirea verticala, cand o substanta solida trebuie stivuita departe de alta substanta, ea poate fi stivuita deasupra acesteia, dar nu in vecinatate, ci la o distanta oarecare, cu conditia ca ambele substante sa fie dispuse in containere inchise ;

acolo unde se impune o separare printr-un compartiment (magazie) complet, containerele vor fi separate printr-o punte rezistenta la foc si apa si nu vor fi plasate pe aceeasi verticala

In cazul stivuirii orizontale exista patru cerinte de separare : 'departe de', 'separat de', 'separat printr-un compartiment (magazie) complet', separat longitudinal printru-un compartiment (magazie) complet de inverventie'. Astfel :

containerele inchise (pe punte sau sub punte) nu au restrictii nici in plan longitudinal nici in plan transversal ;

containerele deschise (pe punte sau sub punte) vor fi separate longitudinal printru-un container neutru (sau un spatiu echivalent) sau printr-un perete despartitor rezistent la foc si apa ;

in plan transversal, containerele deschise vor fi separate printr-un spatiu echivalent cu un container ;

containerele inchise (pe punte sau sub punte) si cele deschise (pe punte) vor fi separate longitudinal printr-un container neutru (sau un spatiu echivalent) sau printr-un perete despartitor rezistent la foc si apa. Separarea in plan transversal va fi realizata printr-un spatiu echivalent cu doua containere.

la stivuirea sub punte, containerele deschise se vor separa printr-un perete despartitor rezistent la foc si apa ;

containerele inchise sau deschise stivuite pe punte vor fi separate longitudinal printr-un container neutru (sau un spatiu echivalent). Separarea in plan transversal va fi realizata printr-un spatiu echivalent cu trei containere ;

la stivuirea sub punte, containerele inchise se vor separa printr-un perete despartitor rezistent la foc si apa, iar containerele deschise se vor separa prin doi pereti desparitori rezistenti la foc si apa ;

containerele inchise sau deschise stivuite pe punte vor fi separate printr-o distanta de 24 m. La stivuirea sub punte, containerele inchise se vor separa fie prin doi pereti despartitori rezistenti la foc si apa, fie printr-un perete despartitor rezistent la foc si apa, si o distanta totala de minim 24 metri in care containerele se vor stivui la nu mai putin de 6,1 metri fata de peretele respectiv. Containerele deschise stivuite sub punte se vor separa prin doi pereti despartitori rezistenti la foc si apa.

Spatiile in care s-au incarcat containere care contin marfuri periculoase susceptibile a degaja vapori toxici sau inflamabili trebuie verificate corespunzator. De asememenea, in aceste spatii nu se vor incarca containere frogorifice sau alte incarcaturi echipate cu agregate in functiune capabile sa produca scantei.

La incarcarea marfurilor in containere se va sine cont de condensul ce apare pe suprafata interioara a acestora ca urmare a umezelii continute de marfa si a diferentelor de temperatura ce apar pe timpul transportului.

Dupa descarcarea marfurilor din containere se vor lua masuri urgente de decontaminare totala a acestora dupa care se vor indeparta etichetele.

Pentru separarea containerelor incompatibile la stivuirea pe verticala si orizontala se va consulta ANEXA NR. 2 a prezentei lucrari.

In transportul marfurilor periculoase cu nave de tip RO/RO prin incarcatura unitara se intelege orice palet, container, cisterna, vehicul sau alte recipiente incarcate, stivuite si descarcate separat, ca o singura piesa. O incarcatura unitara de tip inchis asigura inchiderea totala a marfurilor prin pereti rezistenti (containere, cisterne etc.).

Operatiunea de separare la navele RO/RO se refera la separarea prin stivuire a marfurilor periculoase de alte marfuri incompatibile sau de spatiile de locuit si cele destinate mecansimelor (sau in alte spatii de lucru necesare functionarii normale a navei).

Dispozitivele de inchidere pentru caile de acces intre puntile vehiculelor si spatiile de locuit sau cele destinate mecanismelor trebuie sa fie eficiente, astfel incat sa impiedice patrunderea vaporilor periculosi, inflamabili sau toxici in aceste spatii. Asemenea cai de acces vor fi permanent inchise cand se transporta marfuri periculoase.

La stivuirea containerelor sau vehiculelor frigorifice pe puntile inchise se va avea in vedere riscul producerii scanteilor pe timpul functionarii agregatelor frigorifice.

Stivuirea marfurilor periculoase pe puntile navelor RO/RO trebuie astfel facuta incat acestea sa fie accesibile in orice moment, in special pentru lupta impotriva incendiilor.

Marfurile periculoase din clasa 3, diviziunile 3.1. si 3.2. vor fi stivuite numai pe puntile deschise.

La stivuirea marfurilor periculoase la bordul navelor RO/RO sunt patru cerinte de separare : 'departe de', 'separat de', 'separat printr-un compartiment (magazie) complet', 'separat longitudinal printr-un compartiment (magazie) complet de interventie', astfel :

incarcaturile unitare (pe punte sau sub punte) vor fi separate printr-o distanta orizontala de minim 3 metri (spatiul dintre aceste incarcaturi poate fi folosit pentru stivuirea altor marfuri compatibile) ; incarcaturile unitare de tip inchis nu mai necesita distanta de separare de 3 metri.

incarcaturile unitare (sub punte) vor fi separate printr-un perete despartitor sau o punte de interventie, rezistente la foc si apa ; incarcaturile unitare de tip inchis (sub punte) vor fi separate printr-o distanta orizontala de minim 12 metri (spatiul dintre aceste incarcaturi poate fi folosit pentru stivuirea altor marfuri compatibile) ;

incarcaturile unitare (sub punte) vor fi separate prin doi pereti despartitori sau doua punti de interventie, rezistente la foc si apa.

incarcaturile unitare de tip inchis (sub punte) vor fi separate printr-o distenta orizontala de minim 20 metri (spatiul dintre aceste incarcaturi poate fi folosit pentru stivuirea altor marfuri compatibile)

in cazul stivuirii pe punte se va asigura o distanta orizontala de separare de minim 20 de metri iar daca pe puntea vecina se stivuiesc marfuri incompatibile se vor aplica aceleasi reguli ca la stivuirea sub punte.

incarcaturile unitare (sub punte) vor fi separate prin doi pereti despartitori rezistenti la foc si apa, asigurandu-se ca si puntile sa fie rezistente la foc si apa ;

incarcaturile unitare de tip inchis (sub punte) vor fi separate printr-o distanta orizontala de minim 40 de metri (spatiul dintre aceste incarcaturi poate fi folosit pentru stivuirea altor marfuri compatibile) asigurandu-se ca puntile sa fie rezistente la foc si apa. In cazul stivuirii pe punte se va asigura o distanta de separare orizontala de minim 40 de metri.

La incarcarea marfurilor periculoase in vehicule se vor lua aceleasi masuri ca si in cazul incarcarii in containere.

Barjele sunt mijloace plutitoare nepropulsate, destinate transportului de marfuri. Ele sunt proiectate si construite astfel incat sa poata fi ridicate si stivuite la bordul unei nave portbarje.

Coletele care contin marfuri periculoase (inclusiv cisternele si containerele) si orice alte bunui incarcate intr-o barja trebuie sa fie arimate dupa un plan de incarcare, respectandu-se toate criteriile de incarcare ale unui cargoplan. De asemenea, ele trebuie sa fie corect amarate si asigurate pentru orice conditii de vreme.

La stivuirea coletelor care contin marfuri periculoase in interiorul barjelor se vor aplica regulile de separare obitnuite. Astfel, execptand stivuirea 'departe de', coletele care necesita alte tipuri de stivuire nu vor fi incarcate in aceeasi barja.

Marfurile periculoase care necesita o stivuire 'departe de' pot fi incarcate in aceasi barja, asigurandu-se intre ele o dinstanta minima de 3 metri, proiectata vertical. Marfurile periculoase care necesita o stivuire 'separat de' vor fi incarcate in barje diferite.

La incarcarea conteinerelor care contin marfuri periculoase in barje se vor aplica urmatoarele reguli

marfurile care necesita stivuirea 'departe de ' pot fi incarcate in containere alaturate ;

marfurile care necesita sivuire 'separat de' vor fi incarcate in containere diferite, asigurandu-se o dinstanta intre containere de cel putin 2,4 metri (acest spatiu poate fi ocupat de alte marfuri compatibile, nepericuloase) ;

containerele incarcate cu marfuri periculoase care au alte cerinte de separare decat cele aratate vor fi incarcate in barje diferite ;

La stivuirea barjelor (incarcate cu marfuri periculoase) la bordul navelor portbarje sunt trei cerinte de separare : 'separat de', 'separat printr-un compartiment (magazie) complet', 'separat longitudinal printr-un compartiment (magazie) complet de interventie' , astfel ca :

barjele pot fi stivuite in acelasi compartiment (magazie) ;

la navele cu magazii vericale stivuirea se va face in magazii diferite ; la navele cu nivele orizontale pentru barje stivuirea se va face pe nivele diferite ;

la navele cu magazii verticale separarea se face printr-o magazie de interventie (poate fi utilizat si compartimentul masini) ;

la navele cu nivele orizontale pentru barje separarea se realizeaza prin stivuire pe nivele diferite si, suplimentar, se asigura un spatiu de interventie egal cu cel putin doua barje.

La incarcarea marfurilor periculoase in barje si la incarcarea barjelor pe bordul navelor portbarje se vor lua aceleasi masuri generale care se iau in cazul incarcarii containerelor pe nava.

Anexa Nr. 1 a Volumului I, partea care se refera la ambalarea marfurilor periculoase, contine :

Note generale ;

Definitii ;

Cerinte pentru ambalare ;

Cerinte suplimentare aplicabile la clasa 1 ;

Marcare ;

Cerinte specifice ale ambalajelor ;

Ilustrarea ambalajelor apte pentru transportul marfurilor periculoase.

La ambalarea marfurilor periculoase se pot folosi :

butoaie din otel si aluminiu ;

canistre din otel ;

butoaie din lemn si din plastic ;

cutii din lemn si placaj ;

cutii din plastic ;

lazi din aluminiu si otel ;

saci textili din plastic si din hartie ;

ambalaje compuse.

Sunt prezentate aceste ambalaje in forma in care se preteaza la transportul marfurilor periculoase. Acestea au fost realizate pe baza unei indelungate experiente,astfel incat sa aiba un inalt grad de securitate in manipulare, depozitare si transport.

In scopul ambalarii, marfurile periculoase au fost impartite in trei grupe de ambalare conform gradului de pericol pe care il genereaza, astfel :

Grupa I de ambalare pentru substante cu pericol mare ;

Grupa II de ambalare pentru substante cu pericol mediu ;

Grupa III de ambalare pentru substante cu pericol mic.

Grupa de ambalare pentru fiecare substanta periculoasa este continuta in fisa individuala si in indexul alfabetic din volumul V al Codului I.M.D.G.

Ambalajele reprezentative practicii transportului maritim se supun unor teste de performanta (test de cadere, test la presiuna aerului, test de temperatura si umiditate, test de rezistenta statica sau de stivuire, etc.). Orice ambalaje noi create pot fi acceptate daca sunt recunoscute ca eficiente de o autoritate nationala competenta si daca rezista la testele de performanta.

Rezistenta unui ambalaj trebuie sa fie de asa natura incat sa retina continutul si sa-l fereasca de contaminare in conditii normale de transport.

Materialele din care se fabrica recipientele trebuie, in cazul in care vin in contact cu continutul, sa fie inerte sau protejate cu un invelis inert la continut.

Recipientele, partile lor componente, capacele (dopurile), garniturile elastice si materialele absorbante care vin in contact direct cu continutul, trebuie de asemenea sa fie inerte, potrivit naturii continutului.

Materialele plastice utilizate trebuie sa fie impenetrabile la continut. Ele nu trebuie sa se inmoaie, sa se faramiteze sau sa suporte alte deteriorari cauzate de temperatura sau invechire.

Lazile din placi fibrolemnoase folosite ca ambalaje exterioare trebuie sa fie solide, etanse la apa si nu vor fi refolosite.

Termenii consacrati pentru ambalaje sunt :

1. Recipiente :

recipient rigid (rigid receptacle) - isi pastreaza forma cand este plin sau gol, chiar comprimat la presiunile normale intalnite pe timpul transportului

recipient semirigid (semi-rigid receptacle) - isi pastreaza forma cand este gol si necomprimat

captuseala (liner) - mijloc folosit la protejarea suprafetelor interioare impotriva reactiei cu continutul si pentru preintampinarea patrunderii umezelii ;

recipient etans (shift-proof receptacle) - impenetrabil la continut uscat.

2. Materiale :

material etans la umiditate (damp-proof material) - rezistent la patrunderea aerului umed ;

material etans la umezeala (moisture-proof material) - rezistent la patrunderea apei ;

material rezistent la rupere (tear-proof material) - nu prezinta riscul de rupere la manipulari normale.

3. Sisteme de inchidere :

inchis ermetic (hermetically scaled) - etans la vapori ;

inchis efectiv (effectively closed) - etans la lichide ;

inchis in siguranta (secureley closed) - nu permite scurgeri de continut uscat.

Chiar atunci cand un ambalaj este gol, suprafetele lui pot fi contaminate de substantele transportate anterior. De aceea, recipientele goale, necuratate, vor fi transportate sub acelasi regim ca si cele pline, pana la luarea unor masuri de decontaminare totala.

Umplerea recipientelor se efectueaza lasandu-se un spatiu interior suficient pentru a preveni scurgerile sau deformarea recipientului, ca urmare a dilatarii continutului la evetualele cresteri de temperatura pe timpul transportului. Acest spatiu de expansiune se stabileste ca procent din capacitatea totala a recipientului.

Fiecare ambalaj trebuie sa aiba un marcaj vizibil si clar, din care sa rezulte :

simbolul de ambalare O.N.U. ;

numarul de cod care desemneaza tipul de ambalaj ;

statul pe al carui teritoriu s-au efectuat testele de performanta ;

grupa de ambalare determinata pe baza testelor de performanta ;

firma producatoare ;

anul fabricatiei si anul reconditionarii.

Pentru lichidele cu densitatea mai mare de 1,2 t/m³, marcajul ambalajelor va cuprinde si valoarea densitatii.

O unitate de sarcina (unit load) reprezinta un numar de colete care sunt stivuite impreuna si amarate cu chingi sau alte mijloace pe o placa de lemn (asemanator paletizarii). Tot in aceasta categorie intra si coletele stivuite impreuna cu ambalaj exterior comun (asemanator boxpaletilor), precum si cele amarate impreuna, permanent, constituind o cotada.

Coletele care contin marfuri periculoase pot fi transportate in unitati de sarcina, daca respecta urmatoarele conditii :

in cazul dezmembrarii unitatii de sarcina, coletele componente sa poata fi manipulate individual in siguranta ;

unitatile de sarcina sa fie compacte si pe cat posibil sa aiba forma regulata;ele trebuie sa poata fi stivuite corespunzator, iar constructia si amarajul sa fie astfel executate incat sa nu se deterioreze coletele componente ;

unitatile de sarcina trebuie sa fie suficient de rezistente pentru a suporta manipulari repetate, precum si presiunea exercitata de unitatile de sarcina similare, stivuite deasupra lor, pe o inaltime care sa satisfaca cerintele transportului ;

materialele folosite pentru amarajul coletelor in unitati de sarcina trebuie sa fie compatibile cu substantele continute si sa-si pastreze eficienta chiar cand sunt supuse umezelii, cresterilor de temperatura si actiunii razelor solare ;

coletele componente, precum si unitatea de sarcina trebuie marcate si etichetate :

unitatile de sarcina trebuie sa poata fi ridicate si manevrate cu autostivuitoarele ; cand punctele de ridicare in siguranta nu sunt evidente (prin forma paletului), ele trebuie marcate pe unitatea de sarcina.

Ambalarea corecta a marfurilor periculoase contribuie in mare masura la securitatea transportului.

Codificarea ambalajelor in Codul I.M.D.G. este urmatoarea :

Tipuri de ambalaje :

1. Butori (metal, plastic) ;

2. Butoi de lemn ;

3. Canistra ;

4. Lada ;

5. Sac ;

6. Ambalaj compus.

Materiale de confectii pentru ambalaje :

a. Otel ;

b. Aluminiu ;

c. Lemn ;

d. Placaj ;

f. P.A.L.

g. P.F.L. ;

h. Material plastic ;

l. Textile ;

m. Hartie multistratificata ;

p. Sticla, portelan sau ceramica.

Grupe de ambalaje :

X - pentru grupele de ambalare I, II, III ;

Y - pentru grupele de ambalare II si III ;

Z - pentru grupa de ambalare III

Varietati de ambalare :

1.A. (Butoi de otel) 1.A.1. - cu capac nedetasabil ;

1.A.2. - cu capac detasabil ;

1.B. (Butoi de aluminiu) 1.B.1. - cu capac nedetasabil ;

1.B.2. - cu capac detasabil ;

1.D. (Butoi de placaj)

1.G. (Butoi de P.F.L.)

1.H. (Butoi de plastic) 1.H.1. - cu capac nedetasabil ;

1.H.2. - cu capac detasabil ;

2.C. (Butoi de lemn) 2.C.1. - cu cep ;

2.C.2. - cu capac detasabil ;

3.A. (Cansitra de otel) 3.A.1. - cu capac nedetasabil ;

3.A.2. - cu capac detasabil ;

3.H. (Canistra d eplastic) 3.H.1. - cu capac nedetasabil ;

3.H.2. - cu capac detasabil ;

4.A. (Lada de otel) 4.A.1. - fara captuseala ;

4.A.2. - cu captuseala ;

4.B. (Lada de aluminiu) 4.B.1. - fara captuseala ;

4.B.2. - cu captuseala ;

4.C. (Lada de lemn) 4.C.1. - obisnuita ;

4.C.2. - cu pereti etansi ;

4.D. (Lada de placaj)

4.F. (Lada de P.A..L.)

4.G. (Lada de P.F.L.)

4.H. (Lada de plastic) 4.H.1. - expandat ;

4.H.2. - solid ;

5.H. (Sac de plastic tesut) 5.H.1. - fara captuseala sau imbracaminte ;

5.H.2. - etans la continut uscat ;

5.H.3. - etans la apa ;

5.L. (Sac textile) 5.L.1. - fara captuseala sau imbracaminte ;

5.L.2. - etans la continut uscat ;

5.L.3. - etans la apa

5.M. (Sac de hartie) 5.M.1. - multistratificat ;

5.M.2. - multistratificat etans la apa ;

6.H. (Ambalaj compus cu recipient de plastic)

6.H.A.1. - in butoi de otel ;

6.H.A.2. - in lada de otel ;

6.H.B.1. - in butoi de aluminiu ;

6.H.B.2. - in lada de aluminiu ;

6.H.C. - in lada de lemn ;

6.H.D.1. - in butoi de placaj ;

6.H.D.2. - in lada de placaj ;

6.H.C.1. - in butoi de P.F.L. ;

6.H.G.2. - in lada de P.F.L. ;

6.H.H. - in butoi de plastic ;

6.P. (Ambalaj compus cu recipiente de sticla, portelan sau ceramica)

6.P.A.1. - in butoi de otel ;

6.P.A.2. - in lada de otel ;

6.P.B.1. - in butoi de aluminiu ;

6.P.B.2. - in lada de aluminiu ;

6.P.C. - in lada de lemn ;

6.P.D.1 - in butoi de placaj ;

6.P.D.2 - in cosuri impletite ;

6.P.G.1. - in butoi de P.F.L. ;

6.P.G.2. - in lada de P.F.L. ;

6.P.H.1. - in ambalaj de plastic expandat ;

6.P.H.2. - in ambalaj de plastic solid.

In ANEXA NR. 3 a prezentei lucrari sunt prezentate cateva exemple de ambalaje specifice clasei 1 - explozibili.

Codul I.M.D.G. are in componenta sa si alte exemple exhaustive de ambalaje speciale pentru toate substantele care le necesita.

Volumul II

Dupa lista abrevierilor folosite in acest volum sunt prezentate fisele informative ale clasei 2, clasei 3 ale substantelor periculoase, respectiv gaze comprimate, lichefiate sau dizolvante sub presiune si lichide inflamabile.

Volumul III

Este format de asemenea dintr-o insiruire de fise, astfel :

Clasa 4 - Inflamabile solide

Diviziunea 4.1. - inflamabile solide

Diviziunea 4.2. - substante solide, combustibile spontan

Diviziunea 4.3. - substante solide care emana gaze inflamabile in contact direct cu apa

Clasa 5 - Substante oxidante si peroxizi organici

Diviziunea 5.1. - agenti oxidanti

Diviziunea 5.2. - peroxizi organici

Volumul IV

Este constituit din fise informative, astfel :

Clasa 6 - Substante toxice si infectante

Diviziunea 6.1. - substante toxice

Diviziunea 6.2. - substante infectante

Clasa 7. - Substante radioactive

Volumul V

Contine :

Clasa 8. - Substante corozive

Clasa 9. - Alte marfuri periculoase

Mai contine un index general al mafurilor periculoase precum si un index numeric al acestora, creat pentru a ajuta la identificarea lor.

Supliment

Este constituit pentru a aduce un plus de informatii necesare in activitatea de transport al marfurilor periculoase.

Acest volum contine :

proceduri de urgenta (Emergency Procedures - EmS)

ghidul primului ajutor medical (Medical First Aid Guide - M.F.A.G.)

transportul in vrac al chimicalelor solide (B.C. Code - Solid Chemicals in Bulk)

proceduri de declarare (reporting procedures)

ambalarea unitatilor de transport (Packing Cargo Transport Units)

folosirea pesticidelor la bordul navei (Use of Pesticides in Ships)

anexa (Appendix).

Ultima editie a suplimentului este publicata in anul 1990 la Londra de catre I.M.O.

Comitetul Maritim de Securitate (Maritime Safety Committe) a aprobat in unanimitate amendamentul 25/89 la Codul I.M.D.G., anexa 1, procedurile de urgenta aplicabile la navele care transporta marfuri periculoase si ghidul primului ajutor medical.

De asemenea, acest comitet a hotarat ca cele aratate mai sus trebuie implementate in activitatea de transport maritim inainte de 1 ianuarie 1991, cu precizarea ca guvernele au prerogativul de a introduce amendamente mai devreme de aceasta data, cu notificarea organizatiei in prealabil.

Vom prezenta in continuare componenta capitolelor acestui supliment si modul lor de utilizare, precum si importanta acestora in activitatea de transport si manipulare a marfurilor periculoase.