ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE IN STATIUNILE BALNEARE DIN ROMANIA

1 FACTORI CE INFLUENTEAZA DINAMICA TURISMULUI IN GENERAL SI A TURISMULUI BALNEAR IN SPECIAL

Conform lucrarilor de specilalitate si a statisticilor realizate de-a lungul timpului s-a dovedit ca industria turismului este cea mai dinamica "dand dovada de elasticitate, in sensul ca intotdeauna, ofera alternative de diversificare." Dinamica acestui sector este determinata de numerosi factori, diferiti ca natura si rol, cu actiune globala sau particularizata asupra unei forme ori componente a activitatii turistice. In aceeasi ordine de idei turismul balnear este influentat atat de factorii ce actioneaza asupra turismului in ansamblul sau cat si de o serie de de factori specifici dezvoltarii turismului balneo-medical.

Necesitatea studierii si cuantificarii tuturoar acestor factori a impus structurarea lor in categorii omogene in functie de anumite criterii. Astfel dupa continutul si natura factorilor cu actiune aspra turismului acestia se detaliaza in:

Factori economici - veniturile populatiei si modificarile acestora, oferta turistica si tarifele produselor turistice;

Factori tehnici - performantele mijloacelor de transport, dotarile tehnice ale unitatilor hoteliere si de alimentatie sau agentiilor (rezervare computerizata, internet etc.)

Factori sociali - urbanizarea, timpul liber, moda;

Factori demografici - sporul natural al populatiei, modificarea duratei medii a vietii, structura pe varste, pe categorii socioprofesionale;

Factori psihologici, educativi si de civilizatie - nivelul de instruire, setea de cultura, dorinta de cunoastere, temperamentul, caracterul individual;

Factori naturali - asezarea geografica, pozitia fata de principalele cai de comunicatie, relieful, clima;

Factori organizatorici si politici - formalitati la frontiera, regimul vizelor, facilitati sau prioritati in turismul organizat, diversitatea tipologica a aranjamentelor, conflicte sociale, etnice, religioase.

O alta abordare implica structurarea factorilor determinanti in raport cu orientarea influentei lor asupra celor doua laturi corelative ale pietei in factori ai cererii turistice - venituri, urbanizare, timp liber; factori ai ofertei - diversitatea si calitatea serviciilor, costul prestatiilor, conditiile naturale, baza materiala; factori ai confruntarii cerere-oferta - distributia agentiilor de voaiaj, calitatea infrastructurii, circulatia monetara, sistemul legislativ.

Dupa cum se observa factorii determinanti sunt foarte numerosi, insa dintre toti acestia se disting cativa care sunt foarte reprezentativi iar in scopul masurarii lor s-au stabilit metodologii bine puse la punc.

Veniturile populatiei reprezinta principalul factor determinant al cererii turistice si deci suportul material obiectiv al dezvoltarii turismului. Acestea reprezinta si nivelul de dezvoltare economica a unei tari si indirect posibilitatea de a aloca mai multi sau mai putini bani pentru turism. Indicatorul ce caracterizeaza cel mai elocvent neivelul de dezvoltare este produsul intern brut pe locuitor.

Veniturile reprezinta un factor cu actiune complexa ce influenteaza cantitativ circulatia turistica prin modificarea numarului de turisti dar si calitativ, determinand : durata deplasarilor, distanta pe care se efectueaza calatoriile, intensitatea plecarilor in vacanta, caracterul organizat sau neorganizat al prestatiei, optiunea pentru o anumita unitate de cazare s.a.

In ceea ce priveste Romania, in ultimii ani PIB a inregistrat un trend de crestere asa cum arata datele statistice de la nivel national:

Tabel PIB pe locuitor

Sursa: Institutul National de Statistica

Pentru a justifica faptul ca o crestere a veniturilor influenteaza pozitiv manifestarea cererii turistice trebuie sa privim si modul in care aceasta a evoluat pe aprcursul ultimilor 8 ani:

Tabel Numarul de Turisti

Sursa: Institutul National de Statistica

Dupa cum se poate observa o data cu cresterea PIB-ului pe locuitor asistam la o crestere si a numarului de turisti cu exceptia anilor 2000 si 2001 can relatia a fost inversa.

Preturile si tarifele reprezinta un alt factor important in decizia consumatorului de a face turism balnear, nivelul acestora putand stimula sau frana cererea turistica. O buna politica a preturilor care sa reflecte calitatea prestatiilor insotita de un sistem de facilitati poate asigura stabilitatea fluxurilor turistice, o buna utilizare a capacitatii si eficienta activitatii. Cresterea sau diminuarea preturilor si tarifelor nu are intotdeauna efectul scontat, putand provoca reactii diferite, de aceea se impune stabilirea acestora pe baza unei fundamentari temeinice care sa reflecte cu fidelitate calitatea prestatiilor si sa reliefeze diferentieri pe sezoane, zone turistice etc. Cuantificarea influentei preturilor se face cu ajutorul coeficientului de elasticitate care are valori negative datorita relatiei indirecte dintre cele doua fenomene - cresterea preturilor genereaza reducerea cererii.

Elementul generator al fortei de atractie a fluxurilor turistice il reprezinta oferta turistica. Prin continutul, calitatea si diversitatea sa determina amploarea si orientarea fluxurilor turistice. Trebuie luat in calcul intregul ansamblu al ofertei deoarece numai bogatia valorilor naturale, istorice, de cultura si civilizatie existente (potentialul natural si antropic) nu este suficienta pentru a atrage importante fluxuri turistice; valorificarea acestor resurse presupune existenta unui program sustinut de dotare si amenajare a spatiului astfel incat sa se asigure oferirea unor prestatii de calitate superioara.

Progresul tehnic este un factor care influenteaza continuu dezvoltarea turismului, fie direct prin cresterea gradului tehnic al dotarilor hoteliere, de alimentatie, tratament si agrement, fie indirect prin actiunea sa asupra urbanizarii, industrializarii, perfectionarii cailor si mijloacelor de transport, calitatii mediului. Pe de alta parte progresul tehnic aduce pe langa aspectele pozitive si unele aspecte negative cum ar fi: intensificarea stresului, dezechilibrele alimentare, intensificarea actiunii patogene a mediului ambiant asupra organismului uman datorita poluarii fizice si chimice care au impact negativ asupra starii de sanatate a populatiei. Aceste efecte negative ale progresului tehnic au ca si consecinta manifestarea interesului pentru vacante in statiunile balneare.

Un alt factor general ce influenteaza dinamica turismului este evolutia demografica, respectiv dinamica populatiei si mutatiile acesteia pe varste, profesii, medii, etc. Acest factor are o semnificatie deosebita pentru turismul balnear deoarece segmentul persoanelor de varsta a treia este in crestere si reprezinta o importanta sursa pentru cresterea pietei acestei forme de turism.

Tabel Populatia pe grupe de varste

Sursa: Institutul National de Statistica

Cresterea duratei medii a vietii (care se observa in tabelul de mai sus) si un sistem de facilitati din partea statului, alaturi de nevoia de ingrijire si refacere a starii de sanatate transforma o buna parte din persoanele incluse in aceasta categorie de varsta, care beneficeaza si de un alt factor determinant pentru turism - timpul liber, in clienti ai statiunilor balneare.

Intensificarea circulatiei turistice este si o consecinta a procesului de urbanizare care a generat marile aglomerari urbane si care pe langa efectele pozitive inregistreaza si o serie de efecte negative cum ar fi: cresterea solicitarii nervoase, restrangerea spatiului vital, poluarea sub toate formele ceea ce a generat nevoia de evadare spre zonele turistice nepoluante, recreere, distractii, practicarea unor sporturi, s.a. atat la sfarsit de saptamana cat si in timpul vacantelor. In tabelul de mai jos se observa evolutia populatiei Romaniei pe medii. Este evident faptul ca ponderea populatiei rurale in total are un curs descendent iar cea a populatiei din mediul urban unul ascendent.

Tabel Populatia pe medii

Sursa: Institutul National de Statistica

Fig. Populatia pe medii

Un alt factor hotarator in privinta intensificarii circulatiei turistice este cresterea timpului liber al populatiei. In conditiile actuale ale cresterii disponibilitatilor de timp ca rezultat al diminuarii zilei de munca la 8 ore si mai putin, precum si a modificarii sensului notiunii de timp liber care capata un continut nou in sensul ca va cunoaste in afara timpului disponibil pentru odihna, recreer, distractie si timpul detinat perfectionarii profesionale, informarii generale in pas cu progresul tehnic, exercitarii unor activitati de creatie, a unor pasiuni pentru cultura, arta, sport care vor conduce la noi dimensiuni ale fenomenului turistic, la aparitia de noi forme de turism.

Factorii psiho-sociologici si educationali exercita o influenta semnificativa asupra dezvoltarii turismului. Intre acestia se pot evidentia: moda, traditiile, dorinta de cunoastere, instruire s.a. De exemplu moda joaca un rol important in alegerea locului pentru petrecerea vacantei, precum si a formei de turism practicate: rural, schi, cultural, de sanatate. Un alt element de atractie il reprezinta serbarile populare, traditiile si festivalurile, acestea determinand atat intensificarea circulatiei turistice cat si o anumita orientare a fluxurilor turistice. Intensificarea circulatiei turistice este stimulata in prezent si de cresterea participarilor la manifestarile stiintifice, culturale, sportive care antreneaza numerosi participanti. Prelungirea duratei scolarizarii si cresterea nivelului de cultura si civilizatie intensifica dorinta de a calatori si de a practica anumite forme de turism.

Actiunile guvernamentale si facilitatile acordate de organizatorii de turism au rolul de a incuraja, stimula si promova vacantele. In categoria acestora se includ: legislatia in domeniul turismului cu efecte asupra ingradirii sau stimularii calatoriilor, acordurile internationale, alinierile la sistemele consacrate de clasificare a hotelurilor, formalitatile la frontiera, sistemul de acordare a vizelor, organizarea agentiilor de turism s.a.

Actiunea acestor factori cu caracter general este completata de cea a factorilor specifici dezvoltarii turismului balnear printre care se numara:

Tendinta actuala pe plan mondial de a se inlocui in unele afectiuni cronice tratamentul medicamentos prin tratamentul cu factori naturali de cura mai adecvati organismului suprasolicitat de ritmul vietii moderne;

Imbinarea turismului propriu-zis cu turismul balnear care asigura turistului posibilitatea ca in timpul concediului de odihna sa-si ingrijeasca sanatatea si sa se reconforteze vizitand totodata si o localitate, respectiv o tara straina;

Dezvoltarea balneologiei sociale, care face ca numarul celor ce beneficiaza de cure balneare total sau partial platite de casele de asigurari sociale sa fie mereu in crestere;

Calitatea si eficienta instalatiilor si dotarilor, de care dispun statiunile, au rol important in alegerea acestora ca destinatie de cura balneara si pot fi un factor de atractie pentru revenirea turistilor in statiunile respective;

Dezvoltarea tehnicilor medicale, aferente procedurilor medicale pentru cura externa, realizate in statiunile balneoclimaterice;

Valoarea deosebita din punct de vedere terapeutic a factorilor naturali de cura din statiunile balneare si climaterice din Romania si mutlitudinea afectiunilor ce pot fi tratate.

Avand in vedere toti acesti factori specifici precum si caracteristicile turismului balnear, acest sector are toate sansele de a crea produse turistice puternic individualizate ceea ce ar mari foarte mult atractivitate lui.

2 INDICATORII STATISTICI CE CARCATERIZEAZA ACTIVITATEA DE TURISM

In orice domeniu economic pentra a putea avea o imagine de ansamblu asupra evolutie si a activitatii desfasurate si in special pentru a putea previziona actiunile viitoare este necesara determinarea unor diferiti indicatori.

Idicatorii statistici reprezinta expresia numerica a unei determinari calitative obiective, obtinuta in urma efectuarii unei cercetari statistice raportata la conditii specifice de timp, spatiu si organizatorice si se regasesc cu regularitate in statistica oficiala si in publicatiile de specialitate.

In turism se folosesc indicatorii primari care se obtin in cadrul prelucrarii primare a datelor statistice ca urmare a procesului de centralizare a datelor unei observari statistice. Acestia sunt oferiti de Autoritatea Nationala de Turism, Centrul de calcul al Ministerului Sanatatii, Institutul National de Statistica, Anuarele Statistice si alte surse. In urma prelucrarii indicatorilor primari prin aplicarea metodelor si procedeelor de calcul statistic se obtin indicatorii derivati.

Turismul in evolutia sa este analizat si urmarit prin indicatori fundamentati printr-o metodologie de calcul uniformizata pe plan mondial. Indicatorii turismului, in corelatie cu factorii determinanti ce influenteaza cele doua laturi corelative ale pietei, trebuie sa furnizeze informatii cu privire la:

Cererea turistica - prin masurarea circulatiei turistice interne si internationale in cadrul teritoriului national;

Oferta turistica sau potentialul economic din punct de vedere al bazei materiale si personalului;

Rezultatele valorice ale activitatii turistice, prin cheltuieli, incasari si eficienta economica;

Calitatea activitatii turistice.

Pentru a avea aplicabilitate si eficienta, sistemul de indicatori ai turismului poate fi grupat in doua mari categorii:

Indicatori la nivel macroeconomic;

Indicatori la nivel microeconomic.

Din categoria indicatorilor la nivel macroeconomic cei privind capacitatea de cazare turistica furnizeaza informatii cu privire la oferta turistica iar cei privind circulatia turistica furnizeaza informatii cu privire la cererea turistica.

3 EVOLUTI PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZA CIRCULATIA TURISTICA

Indicatorii cei mai expresivi utilizati pentru caracterizarea dinamicii circulatiei turistice in statiunile balneare sunt: numar turisti, numar innoptari si durata medie a sejurului.

Numarul turistilor ca indicator fizic, cantitativ, a avut in perioada 2000-2007 evolutia prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel Evolutia numarului de turisti din statiunile balneare

Sursa: Institutul National de statistica

Din tabel se observa ca turismul balneara are o usoara tendinta de crestere fata de anul 2000, anul trecut (2007) inregistrandu-se cu 9.5% mai multi turisti decat in anul de referinta. De altfel din totalul turistilor inregistrati ponderea cea mai mare o reprezinta rezidentii care prezinta o evolutie sinusoidala, ciclica, in ultimii ani avand o tendinta de crestere. In ceea ce prveste turistii straini se observa o crestere din 2000 pana in anul 2004 cand numarul clintilor aproape ca se dublase fata de anul 2000 (176.7%) urmand ca apoi sa inceapa sa descreasca insa nu intr-atat incat sa ajunga sub nivelul din 2000. Cu toate acestea crestirile inregistrate in cadrul sosirtilor din strainatate sunt cele mai spectaculoase. Posibilitatea ca acestea sa continue sa scada creste odata cu neindeplinirea asteptarilor turistilor in ceea ce priveste varietatea produselor turistice oferite si mai ales in ceea ce priveste calitatea acestora.

Fig. Evolutia numarului de turisti din statiunile balneare

In ceea ce priveste preferintele turistilor sositi in statiunile balneare acestea inregistrau anul trecut urmatoarea distributie prezentata in tabelul si graficul de mai jos. Conform datelor inregistrate se observa ca majoritatea turistilor prefera ca unitati de cazare hotelurile chiar daca fata de anul 2000 se obseva o mica scadere (cu 4.14 procente) a celor cazati in aceste tipuri de unitati. O crestere importanta se inregistreaza in cazul hotelurilor pentru tineret si a hostelurilor ceea ce indica in mod indirect cresterea interesului tinerilor in practicarea turismului. Un interes sporit se manifesta si in ceea ce priveste pensiunile turistice, spre acestea indreptandu-se in 2007 un numar de turisti cu 8.48 procente mai mare decat in anul de referinta 2000.

Concomitent cu cresterile subliniate s-au inregistrat scaderi ale atractiei cabanelor, campingurilor, casutelor si a taberelor. Aceasta reactie se poate datora cresterii exigentei turistilor care capata o anumita experienta in timp, experienta ce determina schimbarea preferintelor.

Tabel Evolutia numarului de turisti din statiunile balneare pe tipuri de unitati

Sursa: Institutul National de Statistica

Fig. Evolutia numarului de turisti din statiunile balneare pe tipuri de unitati

Este esential sa studiem si gradul de confort pe care turistii il cauta atunci cand calatoresc. Pentru a observa evolutia cererii in functie de preferintele pentru anumite categorii de clasificare putem urmarii tabelul si graficul de mai jos:

Tabel Evulutia numarului de turisti pe categorii de clasificare

Sursa: Institutul National de Statistica

Datele de mai sus evidentiaza in mod cert faptul ca turistii devin din ce in ce mai exigenti, optand pentru categorii de confort mai ridicate. Comparand preferintele turistilor din 2007 fata de 2000 se observa o crestere clara a cererii pentru unitatile de cazare de 3, 4 si respectic 5 stele. Concomitent cu acesta crestere putem observa descresterea cererii pentru celelalte grade de clasificare, cea mai joasa scadere semnalandu-se pentru structurile de o stea acesta fiind de 0.42 ori mai scazuta fata de anul 2000. In contrast cu aceasta cea mai mare crestere s-a semnalat pentru unitatile clasificate la 4 stele, marja de crestere fiind de 359%.

Pentru o mai buna observare a acestor mutatii din cadrul cererii turistice in functie de categoria de clasificare a unitatilor de cazare se poate urmarii figura de mai jos care ilustreaza datele tabelului:

Fig. Evolutia numarului de turisti pe categorii de clasificare

Un alt indicator care poate fi elocvent in studiul dinamicii cererii turistice este numarul de innoptari al turistilor in unitatile de primire. Se poate observa o usoara crestere a numarului de innoptari in anul 2001 fata de 2000 urmata apoi de descresteri succesive (cu exceptia anului 2003). Aceste descresteri se pot datora faptului ca turistii nu mai cauta acel sejur de tratanent medical care poate dura intre 18-21 de zile ci se orienteaza spre sejururi mai scurte in care sa beneficieze de un climat si de o ingrijire care sa-i repuna in forma si sa le asigure mentinerea starii de bine. Avand in vedere ca ponderea cea mai mare in numarul turistilor care au ales statiunile balneare a apartinut rezidentilor si ponderea innoptarilor realizate de catre turistii romani a fost mai mare decat cea a celor straini.

Tabel Evolutia numarului de innoptari in statiunile balneare

Sursa: Institutul National de Statistica

In figura de mai jos apare situatia innoptarilor schitata grafic unde se observa variatia sinusoidala a zilelor-turist la fel ca si in situatia studiata anterior referitor la numarul de turisti. Este absolut normal ca cele doua evolutii sa se asemene deoarece numarul de innoptari se calculeaza pe baza numarului de turisti sositi care se inmulteste cu numaru de zile (nopti) al sejurului fiecarui client in parte:

Numarul de innoptari = durata sejurului X numarul de turisti

Innoptarea     mai puarta denumirea si de zi-loc sau zi-turist si reprezinta ocuparea unui loc de cazare pentru o zi hoteliera de catre o persoana. Ziua-loc poate fi in regim single - persoana ocupa singura camera, double - peroana ocupa un loc dintr-o camera, alaturi de inca o alta persoana, triple - persoana ocupa un loc dintr-o camera, alaturi de inca doua persoane etc.

Fig. Evolutia numarului de innoptari in statiunile balneare

Pe baza numarului de innoptari si a numarului de tururisti inregistrati se poate determina un alt indicator important in studiile economice privind cererea turistica si anume indicatorul durata medi a sejurului care se calculeaza ca raport intre cele doua.

Tabel Durata medie a sejurului in statiunile balneare

Sursa: Institutul National de Statistica

Fig. Durata medie a sejurului in statiunile balneare pe tipuri de turisti

Dupa cum se observa in tabel precum si in grafic durata medie a sejurului a cunoscut initial o evoluti din 2000 pana in 2005, in anul 2002 asistand la cea mai mare crestere care a fost de 11.15% urmand ca dupa acest varf sa urmeze o continua descrestere in special in ultimii doi ani cand durata medie a sejurului a scazut fata de 2000 cu 63 % respectiv 8.25%. In oarecare masura aceeasi directie de orientare apare si in cazul duratei medii de sejur a turisti romani inregistrati, o situatie mai diferita observandu-se doar la durata medie de sejur a persoanelor straine. In acesta ulima situatie se observa o descrestere aproximativ continua pana in anul 2006, in 2007 inregistrandu-se o revenire dar nu suficient de mare cat sa ajunga nivlul atins in anul de baza. Dupa cum am mai specificat scaderea duratei medii a sejurului poate fi cazuta scaderea interesului pentru un sejur indelungat in cadrul aceleiasi destinatii