ANALIZA FENOMENULUI DE TURISTIFICARE IN LOCALITATILE LEPSA, GRESU, SOVEJA

ANALIZA FENOMENULUI DE TURISTIFICARE IN LOCALITATILE LEPSA, GRESU, SOVEJA

The analysis of the intramountain zone (The Lepsa Gresu Depression) as well as of the Soveja Depression from the Carpathian-subcarpathian contact in the Vrancea zone, has in view the analysis of the degree in which the 3 localities can be used in tourism, as well as the ellaboration of sollutions according to the actual touristic trends and to the favorability of the relief for the extension of secondary residences and guesthouses.

In fact the 3 localities, although in close approach spatially, have distinct traits, from the touristic point of view: Soveja has an old reputation as a health resort, Lepsa is the result of territorial extension of the space allocated to constructions (secondary residences, guesthouses), but still unacknowledged as a health resort. Gresu can become, in a yet slowened rhythm, the terminus point for the ones who want to become parcel owners, directly involved in thr touristic business, by opening guesthouses and motels.

Keywords: Turistificare, modelizare, resedinte primare, resedinte secundare, agroturism, ecoturism, peisaj turistic

Analiza zonei intramontane (Depresiunea Lepsa -Gresu), cat si a depresiunii Soveja de la contactul Carpatic - subcarpatic intern vrancean , urmareste analiza gradului de turistificare a celor trei localitati cat si elaborarea unor solutii in conformitate atat cu tendintele actuale din turism cat si functie de favorabilitatea reliefului pentru extinderea resedintelor secundare si a pensiunilor.

In fapt cele 3 localitati, desi apropiate spatial, prezinta particularitati distincte din punct de vedere turistic: Soveja cu un mai vechi statut balneo-climatreric, incearca o revigorare prin introducerea unor noi forme de turism in conformitate cu cerintele actuale; Lepsa este rezultatul unei extinderi teritoriale a spatiului construit (resedinte secundare, pensiuni), dar inca nematerializat intr-o statiune turistica matura; Gresu poate deveni (in ritmuri inca scazute) debuseul celor care cauta sa devina proprietari de terenuri direct implicati in fenomenul turistic prin deschiderea de pensiuni, moteluri.

Desi realitatile actuale ne arata evolutii spatio-temporale distincte pentru cele trei localitati, credem ca o viziune unitara atat la nivel local (primarii, comunitati locale), cat si regional/national ar putea duce la o dezvoltare turistica locala solida, atuuri fiind atat potentialul turistic natural si reevaluarea puterii de conexiune regionala a drumului national DN 2D intre Moldova si depresiunea Trei Scaune, implicit Transilvania.

La nivel de metodologie au fost aplicate mai multe mijloace, de la descriere(cadru natural, starea infrastructurii turistice, la comparatie ( paralela intre Soveja /Lepsa si Gresu, situatia regiunii in cauza in context national si international), la explicatie ( anumitor mecanisme care guverneaza relatiile intre turistificare si mediu, intre regiunea tinta si judetele de vecinatate, intre populatia din aceste trei localitati si turisti) si la modelizare(organizarea spatiului din punct de vedere amenajistic (PUG,PUZ), favorabilitatea generala a reliefului pentru constructii, favorabilitatea expozitiei resedintelor secundare si a structurilor de cazare oficiale in functie de mai multi parametri : insorire, structura peisajului, campul vizual, panta)

Obiectivele urmarite au fost :

1. pentru localitatile Lepsa si Gresu de a demonstra utilitatea crearii unei statiuni turistice de munte ( sporturi de iarna-partie de schi- potentialul turistic natural existent-relief, vegetatie) in corelare cu functia agroturistica si ecoturistica pentru cele doua localitati, functii inca insuficient dezvoltate; pentru Soveja obiectivul se materializeaza in incercarea de a demonstra necesitatea de a atrage noi categorii de turisti (fiind stiuta functia balneo-climaterica a complexului ) prin productia de noi forme de turism- agroturism, ecoturism- si de a moderniza baza deja existenta pentru a mentine clientele actuala (persoane in varsta, persoane primite prin intermediul SIND Romania).

2. consta in a demonstra necesitatea interactiunii celor doua zone supuse analizei noastre prin ranforsarea cailor de comunicatie si de colaborare pentru intretinerea si dezvoltarea anumitor structuri ( de informare turistica, de instruire pentru practicantii de schi si de prezentare in revistele de publicitate turistica ca o regiune omogena

In perspectiva dezvoltarii durabile atat de mult mentionata la diverse scari de analiza, turismul devine o componenta esentiala; Kurt Kraft, unul din initiatorii cercetarii turistice moderne releva:"dualitatea conceptului, atat activitate umana cat si aparat tehnico-economic,(.) ingloband, simultan, atat un element subiectiv cat si un substrat material care este fundamentul de baza".

Nimeni nu poate nega imbricarea existenta intre domeniul economic, sociologic si geografic ori ecologic, caci intre exploatarea resurselor oferite de spatiul "turistificat", cresterea standardului de viata ( mai mult timp liber, remuneratie mai buna, raport spatiu-timp mai redus) si valorizarea mai eficienta a spatiilor turistificate, exista o stransa legatura, indiscutabila, singure, problematica de mediu si de inregistrare a fluxurilor ( turisti, financiare) ramanand inca o problema .

I. Analiza bazei de cazare: s-a realizat dupa o paralela intre Lepsa si Gresu ,pe de-o parte si Soveja pe de alta parte. Aceasta metoda a fost aleasa functie de specificitatile turistice ale celor trei localitati; Soveja are un trecut turistic marcat de eforturi de dezvoltare in perioada comunista (planuri de echipare in perioada anilor 60 -70), ci mai putin dupa 1990; dimpotriva Lepsa si Gresu sunt expresia unui turism cu emergenta post decembrista, putin controlat, ci mai degraba preferential.

1. Capacitate cazare Lepsa, Gresu, Soveja 2004

2. Capacitate de cazare Lepsa, Gresu, Soveja 2007

Ceea ce se constata este numarul mare de pensiuni pentru Lepsa si emergenta pensiunilor la Gresu (desi , de exemplu, pensiunea "Santa Lucia" este printre cele mai vechi si cu un standard e calitate ridicat-4 margarete-); dimpotriva Soveja are un numar redus de pensiuni (3 din cele 8 pensiuni existente au un circuit inchis, nefiind destinat oricarui turist). Explicatia rezida in orientarea spre un turism de tip organizat pentru Soveja (ONT,OJT,SIND ROMANIA) care vizeaza structurile turistice in mod special.

Pensiunile din Soveja au o localizare proxima statiunii baleno-climaterice ( in zona de contact montan a depresiunii), restul localitatii fiind lipsita de structuri de cazare;repartitia in localitatea Lepsa este una mult mai omogena, ceea ce subliniaza atat o atractivitate mai mare ce se materializeaza printr-o favorabilitate turistica crescuta; Localitatea Gresu este tributara inca fluxurilor axate pe zona Lepsa cat si unei favorabilitati naturale mai mici in comparatie cu Lepsa ( alunecari de teren inactive, dar cu posibilitati de activare mare la o eventuala presiune antropica- constructii resedinte secundare-) .

De remarcat ca cele mai multe pensiuni din Gresu si Lepsa apartin domeniului privat, ci nu ANTREC-ului, in opozitie cu ce se intampla la Soveja, de unde rezulta si un anumit comportament specific prin care proprietarii de pensiuni ofera doar posibilitatea de cazare (cu frigider si bucatarie), nu si masa cu specific traditional inclusa deci o oferta incompleta sau mai degraba inferioara cu alte oferte din alte zone ( Bucovina prin pensiunile ei ofera o gama completa- cazare, mic dejun, pranz, cina, baza de agrement-). Cauza acestei deficiente consta in faptul ca acesti proprietari de pensiuni nu sunt originari din zona, neavand decat o sedere sezoniera, preferand sa angajeze personal autohton, inca necalificat.

Referitor la gradul de ocupare,in urma studiului nostru, s-au observat mari diferente sezoniere; in timpul verii si de sarbatorile de iarna acest indice creste subtantial (70%--100% functie de perioada aleasa in timpul saptamanii), sezonul de primavara, toamna si iarna prezinta indici mult mai scazuti (10-40%). In ceea ce priveste structura camerelor, pentru toate cele trei localitati analizate, 90% din camere au 2 paturi, si nu mai 10% s-au gandit la un sistem cu 3 paturi ceea ce subliniaza o oarecare rigiditate in interpretarea cererii.

Analizand cifrele din tabelul 1 si 2 de mai sus, reiese profilul agroturistic al Lepsei, orientarea spre turismul organizat, de tip hotelier in Soveja, si emergenta localitatii Gresu in turism cu vadite tendinte de a urma modelul Lepsei actuale.

Aceleasi cifre arata caracterul stagnant al turismului in Soveja ( aparitia a doar 2 pensiuni), avantul turistic , doar la nivel de constructii ( resedinte secundare, pensiuni, motel) al Lepsei si inca stadiul incipient al fenomenului de turistificare in Gresu.

Daca se tine cont de clasificarea lui J.-M. Miossec (C.H.E.T., Aot 1976),, care distingea 4 faze in investitia spatiala pentru turism (pioniera,de echipare, de organizare si de saturatie), ne putem da seama ca este vorba, in cazul zonei analizate, pentru Lepsa si Gresu de o faza de tranzitie intre cea de pionierat si ce a de echipare turistica, iar pentru Soveja de manifestarea celei de-a doua faze ajunse la un prag de saturare.

II. Functia turistica, vazuta intr-o perspectiva mai larga,poate duce la o corelare intre numarul locurilor de cazare si numarul populatiei din localitatea in cauza astfel:

Deunde rezulta :

pentru Soveja 2004 FT=438/2.760X100=15,86     -> 2007: 463/2760X100=16.77

pentru Lepsa FT= 452/294X100=106 -> 2007: 665/ 294X100=226,4

pentru Gresu:2004 FT=84/121X100=61, -> 2007 : 86/121X100 =71

Se observa ca functia turistica cea mai mare revine localitatii Lepsa confirmand oarecum suprematia acestei localitati in zona ca pondere turistica, cat si stadiul de emergenta al gradului de turistificare pentru Gresu ( supus inca fluxurilor existente in localitatea Lepsa) si regresia Sovejei, cauzata de stagnarea cresterii locurilor de cazare ca urmare a profilului turistic impus in zona, de calitatea infrastructurii conexe (drumuri, baza de cazare, de sport, etc.), dar si numarul mare de populatie stabila in aceasta zona ( comparativ cu lepsa cu o populatie stabila de 294 locuitori, dar supusa unor riscuri demografice accentuate de la stabilire proprietari de resedinte secundare in varsta pana la migrarea populatiei tinere existente in zona spre alte zone cu profil economic mai putin pretentios calificarii lor).

III. Potentialul economic al cazarii necesar pentru a intelege valoarea economica a cazarii din zona, poate da o masura a gradului de turistificare a celor 3 localitati:

Din aceasta analiza se observa ca profitul cel mai bun din raportul numar turisti, numar paturi, pret camera se obtine din camerele de hotel pentru zona noastra, explicatia rezida in gradul de ocupare impus in special de capacitatea proprietarilor de pensiuni in a-si face cunoscute ofertele.

Durata medie de sejur in zona noastra de analiza este calculata dupa formula aplicata pentru 2005:

De unde rezulta

IV Baza de transport : chestiune de valorizare turistica, de ameliorare a conditiilor de transport pentru locuitorii din zona, de ranforsare a raportului distanta/timp, factorul transport va fi analizat ca un vector de propagare a turismului, de facilitare a extensiei ariei de polarizare turistica pentru viitor, factor marcant in viitoarea dezvoltare a regiunii. Harta cailor de comunicatie ne ofera o imagine mai buna a posibilitatilor de sosire si de plecare atat inspre regiunea tinta cat si spre alte regiuni.

Accesul se face in functie de:

E85/DN2 ( Giurgiu-Bucuresti-Focssani-Suceava-Siret), cale europeana care face legatura intre puncte frontaliere si care poate favoriza accesul de fluxuri turistice straine pana in orasul Focsani

DN2D ( Focsani-Tulnici-Lepsa-Ojdula-Tg Secuiesc) cu deschidere spre depresiunea Trei Scaune, implicit Transilvania

DJ 205F (Panciu-Soveja-Lepsa-Tulnici), legata prin DJ 204E(7km) cu E85/DN2D

Principala miza se pune pe renovarea drumului national DN2D intre Focsani si Tg. Secuiesc ce ar duce la scoaterea din izolare a depresiunii Lepsa-Gresu, cu cresteri de fluxuri atat umane cat si financiare,dar si cu un impact poluator fonic si chimic crescut pentru resedintele limitrofe acestei cai de acces.

V. Peisajul turistic rezultat si impactul asupra dinamicii spatio-temporale a regiunii tinta:

Peisajul ca si concept a cuprins si sfera turismului unde s-a impus sub forma conceptului de peisaj turistic ,ulterior transformat in cliseu, ca o imagine incompleta pentru firmele de turism, dar pentru om, ca individ poate fi atat un peisaj perceput mai mult sau putin perceptibil, sau chiar neperceput de catre om. Ca studiu de umana putem vorbi de localitate risipita in cazul Lepsei si Gresu, Soveja fiind de tip adunat; Lepsa prezinta tendinte de adunare ca urmare a puternicei presiuni exercitate de extinderea spatiului construit atat prin concentrare cat si prin ocuparea bazei versantilor.

Principalul aspect care trebuie subliniat este cel al raportului intre resedinte secundare/resedinte primare,unul antitetic pentru cele 3 localitati: Soveja si-a concentrat toata infrastructura turistica in zona montana de contact cu aria subcarpatica interna a depresiunii, beneficiind de binecunoscutele calitati ale aerului ozonificat, putinele resedinte secundare( in anii 90 caci in prezent majoritatea s-au transformat in resedinte primare) avand o localizare limitrofa statiunii si Poienii Punga (rol de centru al culturii sovejene in perioada comunista si cu tendinte de revalorizare in prezent), iar resedintele primare ocupand aria subcarpatica a depresiunii.

Lepsa si Gresu au o populatie stabila foarte mica (pana in 1990 doar catune) respectiv de 291 si 121 locuitori; diferenta este realizata de aportul de resedinte secundare intr-o continua extindere teritoriala pana in 2006 in Lepsa [s-a demonstrat insuficienta spatiilor de construit in depresiunea propriu-zisa, pe zone cu favorabilitate naturala mare, functie de parametri ai reliefului (panta, fragmentare relief,orientare versanti, altitudine) si de riscurile naturale cu posibile manifestari ulterioare] si in faza emergenta in Gresu, cu tendinte de repetare a modelului de extindere din Lepsa ,dar cu posibilitati naturale mai reduse (predispozitie la alunecari crescuta).

Resedintele secundare din Lepsa si Gresu au o localizare variata,dar trasatura principala e extinderea pe vaile secundare (Lepsa si Gresu, Strei) fie in zone plane de terase care nu au trezit interes pentru localnici in faza initiala (Poiana Porcu, contactele dintre glacisuri si terase sau chiar zone limitrofe fruntilor de terasa). Resedintele primare au o localizare preponderent in lungul drumului national DN2D.

Gabriel Rougerie si Nicolas Beroutchachvili (1991) realizeaza o clasificare a peisajului si a eficientei expozitiei cladirilor in functie de calitatea campului vizual si de proximitatea punctelor turistice naturale tinta in:

1.camp vizual inchis (<40s)

2. camp vizual semi -deschis/semi-inchis: (40-60s)

3. camp vizual deschis (>60 s)

Aceasta clasificare a fost aplicata si pe zona noastra de studiu, cele mai multe constructii fiind in ultimele doua categorii.

Se poate realiza o clasificare a confortului turistic si al calitatii cladirilor pe clase de favorabilitate in functie de (calitatea si varietatea peisajului, structura peisajului, orientare versanti, panta, presiune umana).

Calitatea si varietatea peisajului s-a realizat prin aplicarea de chestionare [200 subiecti privind acest subiecti); s-au acordat valori de la 1-3 (1 fiind valoarea echivalenta pentru peisaj cel mai atractiv)];ramane un indice cu un grad de subiectivitate ridicat.

Structura peisajului are la baza clasificarea lui G. Rougerie si Nicolas Beroutchachvili, valoarea 1 fiind atribuita clasei (unghi > 60s). Pentru panta ti orientare versanti s-a folosit software-ul TNT MIPS 6.9 pentru modelizare. Presiunea umana s-a calculat in functie de numarul de resedinte raportat la suprafata localitatilor de unde rezulta:

1 zone de favorabilitate 1:Confluenta Lepsa cu Putna (partea dreapta), resedintele secundare situate la baza versantului Piciorul Lui Ivan avand expozitie estica si sudica, constructiile situate pe malul drept al Putnei la est de Piatra Ciutei si avand o deschidere spre nord, etc.

2. zone de favorabilitate 2 : clasate ca medii respectiv constructiile din Poiana Punga, cele din Poiana Porcu, cele din partea superioara a vaii Strei, cele din Gresu , etc.

3.zone de favorabilitate 3 : vilele de pe Valea Streiului din cursul mijlociu si inferior , vilele cu expozitie sud de la baza Tisaru Mare si chiar cazuri de constructii localizate in albia minora etc.

4. zone neanalizate: este vorba despre satele Dragosloveni si Rucareni, sate ce compun Soveja si unde presiunea resedintelor primare este prea mare ca sa mai permita insertia unor noi structuri turistice

In contextul analizei efectuate s-a ajuns la mai multe concluzii :desi aparitia de resedinte secundare intr-o anumita zona ar putea reprezenta un potential de dezvoltare economica prin aparitia functiei de turism, una tertiara, se pare , totusi, ca exista premisele, negative, ca aceste localitati, Lepsa si Gresu, sa nu evolueze spre o statiune turistica aducatoare de fonduri si de un indice de trai mai ridicat, ci sa se tranforme intr-o localitate doar cu resedinte primare.

Aceste resedinte primare ar putea proveni din stabilirea proprietarilor de resedinte secundare in aceasta zona, bineinteles la o varsta ce nu ar mai corespunde cu categoria demografica activa ca si clasa , de unde rezida si imbatranirea demografica a populatiei.

Imbatranirea demografica a populatiei coroborata cu slaba echipare cu infrastructura turistica( in 15 ani de la primele constructii de tip resedinta secundara nu au aparut decat 25 de pensiuni si 2 hoteluri, nici o baza sportiva, nici o structura balneo) ar putea duce usor la aceasta situatie.

Situatia de criza ar aparea in momentul in care oamenii din zona nu si-ar mai putea continua agricultura (trecerea terenurilor de clasa 1- soluri destinate agriculturii in terenuri de clasa 2 sau 3- soluri destinate constructiilor), iar turismul ar ramane la stadiul actual. Rezultatul ar fi lipsa locurilor de munca pentru cei din zona (logica ne-ar duce la o conversie a o parte din populatie din sectorul agricol in sectorul tertiar-turism), deci tensiuni sociale pe viitor cu migrari de populatie, imbatranirea anormala a populatiei

Solutia ar fi ca proprietarii de pensiuni, de hoteluri sau resedinte secundare sa angajeze personal din localitate asigurandu-i o formare si stabilitate economica prin acest loc de munca.

In momentul actual orice profit obtinut din turismul de week-end care exista se duce in judetele Galati, Braila, Constanta, Tulcea, Bucuresti, ori Focsani ca si municipiu de unde provin si proprietarii de pensiuni sau hoteluri, deci nu contribuie la dezvoltarea zonei.

Sergiu Plescan, 2004

Marile mize care se joaca la nivelul acestor trei localitati sunt:

Crearea statiunii turistice ( agrement, baza sportiva, peisaj, drumetii) Lepsa-Gresu

Necesitatea de a investi in modernizarea infrastructurii turistice si conexe din Soveja si de a reusi sa se redea functionalitatea turistica complexului cultural Poiana Punga ( Soveja)

Importanta de a apela si de a promova forme de turism moderne (agroturism, ecoturism);pentru Soveja este alternativa la turismul organizat (statiune balneo-climaterica), incapabil sa sustina de unul singur atractivitatea statiunii, iar pentru Lepsa si Gresu este solutia pentru a atrage turisti.

Semnalarea pericolului pentru Lepsa si Gresu de a se transforma doar in localitati fara atractie turistica prin trecerea resedintelor secundare in resedinte primare rezultata al stabilirii proprietarilor lor in aceste zone.

Renovarea drumului national DN2D intre Focsani si Tg. Secuiesc, ca placa turnanta pentru fluxurile din Transilvania spre Moldova de sud si spre litoral si delta

Bibliografie :

Pierre Merlin si Franoise Choay - 1992 Dictionnaire de l'urbanisme et de l'amnagement,

Presses Universitaires De France ;

Georges Cazes - 1992 Fondements pour une gographie du tourisme et des loisirs, Bral, Paris;

Jean Michel Hoerner -1997 Gographie de l'industrie touristique, Marketing S.A., Paris

Ionel Muntele si Corneliu Iatu -2003 Geografia Turismului. Concepte, Metode Si Forme De

Manifestare Spatio-Temporala, Sedcom Libris, Iasi

Nicolae Cianga -1998 Turismul din Carpatii Orientali, Presa Universitara Clujeana, Cluj ;

* Alexandru Desliu -2000 Vrancea, Ghid turistic, Terra, Focsani ;

Vlad Bejan, Dorin Bejan, Doina Azoicai -1997 Fondul balneo-climatic din judetul Vrancea", BIT,

Iasi

Albu Florica si Albu Iulian -2002 Monografia Comunei Soveja, Universal Dalsi,

Bucuresti;

Florina Bran, Tamara Simon, Puiu Nistoteanu - 2000 Ecoturism, Economica,

Bucuresti ;

Pompei Cocean si Stefan Dezsi -2001 Prospectare si Geoinformare turistica, Presa

Universitara Clujeana, Cluj ;

Ilie Nita si Constantin Nita -2000 Piata Turistica, Ecran, Brasov;

* Serge Gagnon -2002 Dveloppement touristique et organisation des territoires : Un bilan

des tudes classiques , Quebec ;

Gabriel Rougerie et Nicolas Beroutchachvili -1991 Gosystmes et Paysages. Bilan et

Mthodes, Armand Colin, Paris

* Ion Bojoi -2000 Romania- geografie fizica, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iasi ;

drd. Adrian Ursu -2005, referat Trazitii fizico-geografices in zona de curbura a Vrancei si

influenta lor asupra utilizarii terenului, Iasi;

16 P.Py,1992 Le tourisme, un phnomne conomique, Paris, La Documentation touristique,).

17 R.Amirou,1995 Imaginaire touristique et sociabilit du voyage, Paris,PUF,).

18 * D. Pearce,1994 Gographie du tourisme, Paris, Nathan,

web sites : www. microimages. Com