Banca de date turistice Jud. Timis

Banca de date turistice Jud. Timis

Potential turistic:

a)      Natural:

Judetul Timis este situat in regiunea istorica Banat, Romania. Timisul detine 3,6% din

teritoriul Romaniei, ocupand ca intindere locul I pe tara.Numele judetului provine de la raul Timis.

Judetul Timis este situat in partea de vest a tarii avand granita cu Iugoslavia si

Ungaria spre vest si Arad, Hunedoara si Caras-Severin in nord, est, si sud. Asezarea geografica a judetului este foarte avantajoasa, la intretaierea celor mai importante drumuri europene unde culturile si civilizatia din vest interfera cu cele din est. Doua capitale europene sunt in apropriere: cea a Iugoslaviei, Belgrad, 170 km de Timisoara si cea a Ungariei, Budapesta, la 300 km distanta. Viena este la o distanta egala cu cea dintre Timisoara si Bucuresti: 550 km. Judetul Timis, cel mai mare judet al Romaniei, cu o suprafata de 8.697 km patrati, beneficiaza de o clima temperata, are doua treimi din teritoriu acoperite cu campii traversate de raurile Timis, Bega si Barzava. La est campia se ridica bland printre dealuri acoperite de vii si livezi spre inaltimile medii ale Muntilor Poiana Ruscai (1300-1400m). Judetul este populat de peste 690.000 locuitori, peste 60% dintre acestia traiesc in zona urbana reprezentata de doua municipii - Timisoara si Lugoj si cinci orase - Buzias, Deta, Jimbolia, Sannicolau Mare si Faget, respectiv 75 comune, cuprinzand un numar de 317 sate. Dupa nationalitate 80,1% sunt romani, 9% - unguri, 3,8 % - germani, 2,4 % - sarbi, etc. Capitala judetului - Timisoara, al patrulea oras ca marime al tarii - este un important centru istoric, economic, financiar, cultural si stiintific, adevarata poarta a Romaniei spre Europa Occidentala.

Relieful: In judetul Timis relieful este variat,dar predomina zona de campie (joasa in

partea de vest si inalta in partea centrala). Dealurile premontane al Poganisului si o parte din Podisul Lipovei se desfasoare in estul judetului,iar cela mai mari altitudini apartin culmilor nord - vestice ale masivului Poiana Rusca,respectiv Vf. Padesul (1380m).
Reteaua hidrografica: Apele care strabat teritoriul acestui judet de la est la sud-vest sunt Bega si Timis cu afluentii acestuia: Barzava, Poganis si Timisoara, ale caror debite sunt ridicate. In nord isi urmeaza cursul Aranca, vechi afluent al Muresului.Raul Bega este cel mai sudic afluent al Tisei, care izvoraste din Muntii Poiana Rusca. Pe o distanta de 115 kilometri, de la Timisoara pana la varsare, Bega este un canal navigabil, de o mare importanta economica pentru Orasul Florilor deorece face lagatura - prin sistemele de canale europene - cu Marea Neagra, Marea Adriatica si Marea Nordului.
Clima: Ca urmare a pozitiei sale geografice, judetul Timis se incadreaza in climatul continental de tranzitie cu influente submediteraneene. Precipitatile sunt variabile si cad neregulat, cele mai mari cantitati inregistrandu-se vara.Vanturile bat dispre nord-est, iar in campie dominant spre nord.
Vegetatia si flora: Vegetatia este caracteristica silvostepei, cu paduri putine. In partea estica predomina padurile de brad, molid si fag. In celelalte parti ale judetului se intalnesc mici paduri de stejar, garnita, plopi si salcii in lunci. Vegetatia caracteristica zonei mlastinoase este reprezentata de stuf, nufar si papura.
Fauna: Fauna specifica teritoriului judetului Timis este cea caracteristica zonei de stepa si silvostepa, precum si padurilor.Padurile seculare de la Binis, Pischia, Hodos-Remetea Mica si Cheveresu-Mare adapostesc o varietate larga de pasari: privigetoare, fazan, erete, cucuvea, mierla neagra si pasari de apa: lisita, egreta, rate si gaste salbatice. Mamiferele care populeaza padurile sunt vulpea, caprioara, mistretul, veverita, dihorul, nevastuica si cerbul lopatar. In zona de stepa intalnim rozatoare (harciog, popandau, iepure de camp) si pasari (prepelita, starul, dropia). Apele care strabat acest judet sunt bogate in mreana si crap.

Rezervatii naturale si arii protejate in Judetul Timis:

• Arboretumul Bazos
• Lacul Surduc
• Locul Fosifer Radmanesti
• Lunca Poganisului, Tormac si Sacosul Turcesc
• Mlastinile Murani
• Mlastinile Satchinez
• Movila Sisitak, Sanpetru Mare
• Parcul Banloc
• Parcul Botanic Timisoara
• Parcul Botanic Beba Veche
• Parcul Natural Lunca Muresului - cuprinde 4 rezervatii naturale: Padurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele Igris precum si Prundul Mare. Situat in aval de municipiul Arad parcul se intinde pe doua judete.
• Pajistea cu Narcise Batesti, Faget
• Padurea Bistra, Ghiroda
• Padurea Dumbrava, Buzias
• Padurea Parc Buzias, Buzias
• Saraturile Dinias, Peciu Nou

b)      Cultural - istoric:

Timisoara a beneficiat de introducerea ultimelor descoperiri ale stiintei ale epocii.

Telegraful a fost introdus in 1854, calea ferata in 1856, ilumitatul cu gaz in 1857, tramvaiul cu cai in 1859 si telefonul in 1881. Construirea centralei electrice in 1884 a facut din Timisoara primul oras din Europa cu iluminat stradal si in 1899 au fost introduse tramvaiele electrice.

Tumultoasa istorie multimilenara a acestei zone a lasat posteritatii numeroase si

importante monumente si vestigii de mare valoare natioanala si europeana: Castelul Huniazilor, Casa lui Eugeniu de Savoya, Palatul Dicasterial, bastionul vechii Cetati Timisoara, biserica Manastirii Minorite, Hanul Postei, Turnul 'Sf. Nicolae', Sinagoga Sephardic (in Lugoj), Cetatea Ciacova, Castelul Regal din Banloc, Monumentul de la Tapae ( o mica Columna a Imparatului Traian), etc. Parcul dendrologic din Bazos, Rezervatia Ornitologica Satchinez, padurile seculare Pischia, Binis, Hodos-Remetea Mica, Cheveresu Mare cu o bogata fauna, izvoarele de apa minerala de la Buzias, Calacea sau Ivanda (comparate de specialisti cu cele da la Baile Evian si Karlovy), lacul artificial situat in zona Surduc, Pestera Romanesti Cave etc. sunt puncte de atractii turistice in judetul Timis. De asemenea aici se gasesc numeroase vestigii importante ale coliziunii civilizatiei, istoriei si culturii romanesti cu cea europeana: casa-muzeu Nikolaus Lenau, casele memoriale ale lui Brediceanu, Vidu, Grozavescu, Traian Vuia in Lugoj, casele memoriale ale muzicianului Bela Bartok si pictorului Stefan Jager, Domul Catolic din Timisoara unde se gasesc valori apartinand patrimoniului culturii universale. Traditionala ospitalitate a oamenilor si mandria lor ('Doar Banatul este fruntea' spune o veche vorba) se intalneste in bucataria Banatului similara cu cea de la Viena. Pentru iubitorii de agro-turism, minunatele sate situate la campie cu oameni ospitalieri si vinuri dulci de Recas, Buzias, Teremia cat si tuica de pruna si caisa sunt suficiente motive pentru a petrece sfarsitul de saptamana sau vacanta aici. Cei care au vizitat o data acest judet vor reveni.

In fiecare localitate a judetului Timis se sarbatoreste anual hramul bisericilor, care este legat de calendarul sarbatorilor crestine, aceste sarbatori fiind denumite rugi banatene. Acestea sunt evenimentele emblematice si specifice pentru comunitatile rurale din Banat. Primirea de oaspeti din afara localitatii, atat in comunitatea locala reunita la biserica cat si in familie, cu ocazia rugilor, este obiceiul care face cinste deosebita gazdelor care se bucura in aceste zile de vizitatori.

Cultura in judetul Timis este reprezentata de o intensa viata spirituala, deosebit de importante fiind traditiile si evenimentele culturale. Opera Romana din Timisoara, Filarmonica 'Banatul', Teatrul National Timisoara, Teatrul Maghiar si Teatrul German, precum si alte institutii de profil, au adanci traditii si influente in formarea culturala a timisorenilor.
Continuitatea activitatilor culturale si a vietii spirituale este reliefata de functionarea Teatrului National Timisoara inca din anul 1875. In prezent, Timisoara este singurul oras european in care fiinteaza institutii teatrale care prezinta spectacole in diferite limbi (romana, germana si maghiara). Peisajul artistic este completat de Filarmonica Banatul, 16 cinematografe dintre care se remarca Cinematograful Capitol, dateaza din anii 1929-1930.

Numeroasele actiuni culturale, dintre care multe de nivel international si prezenta artistilor timisoreni peste granite, sunt tot atatea marturii ale valorii actului cultural savarsit aici. De mentionat este existenta a 8 galerii de arta, a 13 muzee din care numim Muzeul Banatului si Muzeul Satului Banatean, a 451 biblioteci, toate conservand valori inestimabile ale culturii si civilizatiei acestor locuri.
Activitatea literara intensa a condus la crearea a 9 cenacluri si a 5 uniuni de creatie pentru cei peste 200 de autori contemporani. Coexistenta mai multor nationalitati a creat o populatie poliglota, literatii creand, in paralel, in mai multe limbi. Literati de valoare ai Europei s-au nascut pe meleaguri banatene, frumusetea locurilor si nostalgia tinutului natal regasindu-se mai tarziu in operele lor (eruditul Preyer, fost primar al Timisoarei; cunoscutul poet austriac Nicolaus Lenau, nascut in satul timisean ce-i poarta numele s.a.).
Numeroase festivaluri se organizeaza traditional in municipiul Timisoara ca si in celelalte orase ale judetului : Festivalul Inimilor, Festivalul Saltimbancilor, Festivalul Berii sau in municipiul Lugoj -Festivalul Ana Lugojana.

c)      Orase si comune:

Municipii (2):

Lugoj

Timisoara

Orase (8):

Buzias

Ciacova

Deta

Faget

Gataia

Jimbolia

Recas

Sannicolau Mare

Comune (88):

Balint

Banloc

Bara

Barna

Beba veche

Becicherecu Mic

Belint

Bethausen

Biled

Birda

Bogda

Boldur

Brestovat

Bucovat

Carpinis

Cenad

Cenei

Checea

Cheveresu Mare

Comlosu Mare

Costeiu

Criciova

Curtea

Darova

Denta

Dudestii Noi

Dudestii Vechi

Dumbrava

Dumbravita

Fardea

Fibis

Foeni

Gavojdia

Ghilad

Ghiroda

Ghizela

Giarmata

Giera

Giroc

Giulvaz

Gottlob

Iecea Mare

Jamu Mare

Jebel

Lenauheim

Liebling

Livezile

Lovrin

Manastiur

Margina

Masloc

Moravita

Mosnita Noua

Nadrag

Nitchidorf

Ohaba Lunga

Ortisoara

Otelec

Padureni

Parta

Peciu Nou

Periam

Pesac

Pietroasa

Pischia

Racovita

Remetea Mare

Sacalaz

Sacosu Turcesc

Sag

Sanandrei

Sandra

Sanmihaiu Roman

Sanpetru Mare

Saravale

Satchinez

Secas

Stiuca

Teremia Mare

Tomesti

Tomnatic

Topolavatu Mare

Tormac

Traian Vuia

Uivar

Valcani

Varias

Victor Vlad Delamarina

Voiteg

d)      Turism:

Turismul in judetul Timis este reprezentat de un potential natural diversificat, etajat,

de la culmile plesuve ale Muntilor Poiana Ruscai pana la Campia Timisului, de varietatea faunei si florei. Pitorescul zonei montane, izvoarele de ape minerale si termale, recunoscute pretutindeni pentru calitatile lor curative, fondul cinegetic si piscicol bogat, precum si varietatea elementelor     de arhitectura arta populara, folclor asigura oferte de turism pe gustul fiecaruia.
Servicii de turism de afaceri sunt oferite in principalele centre urbane ale judetului si in special in municipiul Timisoara.
Turismul balnear si de agrement se poate practica in orasul statiune Buzias, in municipiul Timisoara, orasul Deta, precum si in localitatile Calacea, Teremia Mare si Lovrin.
Muntii Poiana Ruscai, cu o altitudine de peste 600 m, reprezinta o zona cu un potential turistic deosebit, dat de valoarea cadrului natural si peisagistic deosebit, zona fiind adecvata pentru recreere si drumetii.
Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Brestea, Cheveresu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitias, Padureni, Peciu Nou, Pischia, Remetea Mica, Silagiu), precum si cele cu un fond piscicol diversificat (Bega - Luncani, Bega - Tomesti - Romanesti, Bega - Poieni, Bega - Margina, Timis - Cebza, Timis - Costeiu) reprezinta un potential remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vanatorii si pescuitului sportiv.
In prezent, pescarii sportivi de pretutindeni se pot bucura de oferta specifica creata prin amenajarea unor lacuri cum sunt Surduc, Ianova, Dumbravita, Pischia. Zona de agrement a lacului Surduc, amenajat in perioada 1972-1978, intr-un cadru cu o valoare peisagistica ridicata, a determinat crearea unui microclimat cu functiune recreativa: agrement, sport nautic, pescuit, strand.
Potentialul agroturistic ridicat din zona rurala determina organizarea si crearea ofertelor de pensiune si produse turistice adecvate. In special in raza comunelor Margina, Curtea, Pietroasa si Tomesti unde pastrarea traditiilor specifice si asezarea in zona premontana si montana sunt factori ce favorizeaza dezvoltarea turismului rural si traditional.

Oferta turistica este completata cu traditii, evenimente culturale, monumente si

ansambluri arhitecturale care se gasesc atat in Timisoara (ansamblul Secession, nucleul istoric al cartierului Fabric, Casa Contelui Mercy, Casa Printului Eugeniu de Savoya, Claustrul Manastirii Franciscanilor, podul metalic proiectat de inginerul Eiffel, Cazinoul Militar, Palatul Baroc) cat si in alte localitati: la Ciacova se poate admira 'Cula Ciacovei', avand cinci secole de existenta, Castelul Reginei Elisabeta de la Banloc; Castelul Contelui Mercy de la Carani.
Printre ansamblurile manastiresti se remarca bisericile de lemn din localitatile Pietroasa, Dragomiresti, Poieni, Margina, Curtea, Lucaret, Hezeris, Romanesti, Zolt. In satul Partos se afla Manastirea Partos, care dateaza din secolul al XIV-lea, la Cebza este o biserica de lemn ridicata in 1759, iar in apropiere de Semlacu Mic se afla Manastirea Saraca, declarata monument istoric.
Principalele evenimente traditionale care au loc in comunele si centrele urbane din judetul Timis sunt rugile, festivalurile folclorice, Festivalul Inimii, Ana Lugojana, Vatra de Olari, Efta Botoca - concurs national pentru instrumente cu coarde, Festivalul Berii si Festivalul Saltimbancilor la Timisoara, Festivalul international de teatru studentesc - Studentfest.
Municipiul Timisoara dispune de un numar insemnat de muzee si case memoriale, de institutii muzical-culturale si de galerii de arta. In judetul Timis sunt case si centre memoriale in municipiul Lugoj, orasul Jimbolia, comunele Ciacova, Lovrin, Traian Vuia.
Judetul Timis este bine reprezentat in ceea ce priveste etnografia si arta mestesugareasca, la Timisoara existand un Muzeu al Satului Banatean. De asemenea, se remarca localitatile Jupanesti, Faget, Dumbrava cu realizari deosebite de ceramica, tesaturi, port popular.
Judetul Timis adaposteste cateva rezervatii naturale cu un mare numar de specii de plante si animale rare. In perimetrul localitatii Satchinez se gaseste o importanta rezervatie ornitologica, iar la Radmanesti se afla o rezervatie paleontologica. La Bazos se afla un frumos parc dendrologic, care contine o mare varietate de specii arboricole, asemeni Parcului Botanic din Timisoara.
Deosebit de valoroase sunt Pestera Romanesti in care vestite orchestre simfonice sustin anual concerte, Pestera Pietroasa, Vulcanul noroios de tip 'grifon' de la Forocici, Vulcanul stins Dealul Rosu, Conul Vulcanic Sumig.

Structuri de primire turistica cu functie:

De cazare:

De alimentatie:

Restaurant si similar: 88

Magazine alimentar/nealimentar: 3

De tratament balnear:

Statiuni balneare: 2

Salon tratare medicala: 10

Coafor, cosmetica: 10

De agrement:

Piscine; sauna: 22

Sali sau teren de sport: 17

Sali de conferinta: 34

De transport:

Parcari auto: 133

Agentii de tursim:

Infrastructura generala:

Cai rutiere: lungimea drumurilor publice din judetul Timis este de 2.901 km, din care 533 km drumuri nationale, respective 2.368 km drumuri judetene si comunale.

Densitatea drumurilor publice este de 33,4 km la 100 km² teritoriu.

Timisul este traversat de doua drumuri europene:

E 70, care intra in tara dinspre Iugoslavia pe la punctual de frontiera Moravita si face legatura, prin Timisoara, cu sudul tarii si cu capitala Bucuresti; localitati mai importante, din judet, prin care trece drumul E 70 sunt: Moravita, Deta, Timisoara, Remetea Mare, Recas, Topolavatu Mare, Lugoj.

E 671 care face legatura intre centrele judetene Timisoara si Arad, si mai departe, prin Vama Nadlac, cu Ungaria; localitati mai importante, din judet, prin care trece drumul E 671 sunt Timisoara, Sanandrei, Ortisoara.

De asemenea judetul Timis este strabatut de drumurile nationale: Timisoara-Sannicolau Mare, Oravita-Moravita, Lugoj-Bocsa-Resita, Lugoj-Faget-Ilia.

Legaturi cu tarile vecine:

DN 6 - Vama Cenad (Ungaria)

DN 59 A- Vama Jimbolia (Iugoslavia)

DN 59- Vama Moravita (Iugoslavia)

DJ 582B- Punct control trecere frontiera Valcani (Iugoslavia)

DJ 594A- Punct control trecere frontiera Lunga (Iugoslavia)

DJ 593- Punct control trecere frontiera Foeni (Iugoslavia)

Cai ferate: In judetul Timis exista 787 km de cale ferata normala in exploatare (din care 111 km electrificata), densitatea liniilor este de 90,5 km la 1.000 km² (aproape dublu fata de media pe tara, ceea ce situeaza Timisul pe locul 1 pe tara).

Liniile ferate mai importante ce strabat teritoriul judetului sunt urmatoarele:

Bucuresti-Timisoara-Jimbolia (linie internationala)

Bucuresti-Timisoara-Stamora Moravita (linie internationala)

Timisoara-Arad-Oradea-Cluj-Vatra Dornei-Iasi

Timisoara-Arad-Oradea-Carei-Satu Mare-Baia Mare

Cai aeriene: Aeroportul International Timisoara "Traian Vuia" - al doilea aeroport al tarii - asigura curse aeriene regulate pe urmatoarele destinatii internationale:

Austria-Viena

Germania-Frankfurt, Munchen, Stutgart

Italia-Florenta, Roma, Treviso, Triest, Verona, Bari, Venetia, Ancona, Milano

Repubica Moldova-Chisinau

Ungaria-Budapesta

Cai navigabile: Canalul Bega ar putea deveni navigabil pe o lungime de 44 km. Inainte

de primul razboi mondial, navigau pe canal 563 ambarcatiuni comerciale, cu o utilizare de 305 zile calendaristice, iar in perioada 1937-1938 volumul mediu de marfuri transportate a fost de 250 mii tone/an. In anul 1958, transportul de marfuri a incetat.

Transportul de pasageri pe canal a cunoscut un varf de cca 50 mii pasageri in anul 1944, navele de pasageri fiind retrase in anul 1967.

In anul 1991 s-a initiat actiunea de redeschidere a canalului, avandu-se in vedere un volum de trafic prognozat de cca 600 mii tone/an, bazat pe investigatiile directe efectuate la agentii economici interesati: CET, Dermatina, Spurnotim, UMT, SC Zahar. S-a dovedit ca redeschiderea navigatiei pe Canalul Bega ar insemna scurtarea distantelor catre porturile romanesti de la Dunare sau Marea Neagra, fie spre tarile din Uniunea Europeana riverane Dunarii, existand, pe aceasta cale, acces la Marea Nordului prin sistemul de canale Main-Rhin, pana la Rotterdam.

Reteaua de telecomunicatii a cunoscut in ultimii ani o dezvoltare de exceptie, determinand cresterea gradului de accesibilitate la mijloacele moderne de comunicare interna si internationala. O contributie esentiala, in acest sens, avand-o patrunderea in zona a marilor firme de profil (functionarea la Timisoara a firmei mixte romano-franceze Alcatel, producatoare de centrale telefonice moderne).
Judetul Timis se situeaza printre primele judete din tara in privinta posturilor telefonice publice si a ponderii abonatilor conectati in centrale digitale. De asemenea, se constata o dezvoltare puternica a telefoniei mobile, toti operatorii de telefonie mobila din tara fiind prezenti si in judetul Timis.

Dotari socio-culturale:

De cultura:

Opera Romana din Timisoara

Filarmonica "Banatul"

Teatrul National Timisoara

Teatrul pentru copii si tineret "Merlin"

Teatrul Maghiar

Teatrul German

Centrul de cultura si arta al Judetului Timis

16 cinematografe: Cinematograful Capitol etc.

8 galerii de arta

13 muzee: Muzeul Banatului, Muzeul Satului Banatean etc.

451 biblioteci: Biblioteca Judeteana Timis

9 cenacluri

5 uniuni de creatie

Sanitare:

16 spitale

5 dispensare medicale

517 cabinete medicale

9 policlinici

218 farmacii

2 centre de sanatate

1 centru de transfuzie sangvina

1 centru de cardiologie

15 laboratoare medicale

4 laboratoare de recuperare medicala si balneofizioterapie

533 cabinete stomatologice

91 laboratoare de tehnica dentara

Dotari comerciale:

Iulius Mall Timisoara, cel mai mare mall din vestul Romaniei, cu o suprafata de 83.000 mp, ilustreaza perfect conceptul de One Stop Shopping, imbinand intr-un cadru deosebit shopping-ul, cu dinning-ul si entertainment-ul. La cele peste 210 magazine, supermarket, FoodCourt, Cinema Multiplex, KidsLand, se adauga o impresionanta oferta de entertainment, perete de alpinism, patinoar, piscina, spatii verzi, fantani si un atrium special conceput pentru organizarea de evenimente deosebite, toate acestea oferind unicitate mall-ului.

Hypermarket REAL -Timisoara

Metro Cash&Carry - Timisoara

Supermarket Kaufland - Timisoara

Supermarket Billa - Timisoara

Supermarket Profi - Timisoara

Centrul Comercial Modex - Timisoara

Centrul Comercial Alfa - Timisoara

Centrul Comercial Bega - Timisoara

Complex Comercial Dracula - Timisoara

Etti - Timisoara

Euro 1 - Timisoara

Galeria 1 -Timisoara

Magazinul Sara - Timisoara

Selgros - Timisoara

Magazine cosmetice: Daphne, Eona, Mon Parfum, Parfum Center, Parfume Center Terra, ParfumeZone, Yves Rocher

Magazine diverse: Art D'or, Bio Market Retail Group, Eternity, Etno Art, Eva Textile, Floraria Fun Design, Floraria Total Trade, Indra Exotic Art, Inmedio (ziare&reviste), JPB Trade (tutun de lux), Optinova

Magazine GSM: Beeep, Beeep 2, Cosmote, Full Centrum, Full Centrum 1, 4 magazine Germanos, Goldstern International, 3 magazine Internity, Nokia, Orange, 4 magazine Vodafone, Proton, Star Telefonica, Zapp

Magazine inchirieri filme: 2 magazine Andi Music, Happy Hippo Studio, Movie land, Video club

Magazine incaltaminte: 6 magazine Amely, Authority, Benvenuti, Gia Moretti, Ioana Shoes, Leonardo, Libelula

Magazine servicii: Chaw-Chaw, Gall print, Gift Box, Karally, Tecafer

Magazine bijuterii: 925, Ambasador, B&B Collection, Casa de bijuterii Noblesse, Cellini, Euro Star, Lux, Meli Melo, Modex, Sabrini

Piete: Dacia, Doina, Giroc, Iosefin, Lipovei, Mehala, 700

Magazine haine: A&A Conception, A&A Vesa, Aboriginal, Agnes Toma, Alb si Negru, Aledo Underwear, Amour, Ascent, Azzaro, Balliza, Be you, Benetton, Bernotti, Bigotti, Braiconf, BSB Shop, Camel Active, Cameleon, Casa Ellis, Cavaliere, Celio, Champion, City Step, Colin's Loft, Columbia, D'alicia, Dinasty, Distinct Fashion, Effect, Ekler, Elange, Erros, Etam, Excess, Extravagance, Fanylux Collection, Flo&Jo, Foksa, Formfit Design, Ginette, Goldenpoint, Guara, Guess, HLN, House of Art, Image Boutique, Irina Schrotter, Italian Boutique, Jeans Dept., Jolidon, Kara, Katharsis, Kenvelo, Lee Cooper, Leonard Collection, Levi's, Lotto, Lumea Copiilor, MaavSpace, Mango, Materna, Meyer, Millenium, Moda Allis, Moda-Tim, Mondex, Motivi, Nichi, O'neill, Off limits, Out Wear, Paolo Rossi, Pepos, Piera, Pogany, Polo Garage, Pompea, Premaman, Ravioli, Rinascimento, Robin's, Sasch, Seven Hill, Signora, Sport Mania, Sportzone, Sprider, Stefanel, Steilmann, Stone Creek, Terranova, Timberland&Nautica, Triumph, XXL line, Young Fashion

Dezvoltare economica:

Populatia:

662.209 locuitori:

402.220 in mediul urban (60.7%)

259.989 in mediul rural (39,3%)

Densitate:

76,14 loc/km²

Structura pe sexe:

48,0% de sex masculin

52,0% de sex feminin

Structura religioasa:

78,9% ortodoxa

10,6% romano-catolica

4,2% penticostala

1,9% reformata

4,4% alte religii

Structura etnica:

Romani: 83,4%

Maghiari: 7,5%

Rromi: 2,4%

Germane: 2,1%

Alte etnii: 4,6%

Structura ocupationala:

88,0 mii persoane in agricultura

87,6 mii persoane in industrie

11,7 mii persoane in constructii

32,7 mii persoane in comert

5,1 mii persoane in hoteluri si restaurante

11,0 mii persoane in transport si depozitare

3,3 mii persoane in posta si telecomunicatii

2,3 mii persoane in activitati financiar bancare

12,6 mii persoane in tranzactii imobiliare, inchirieri, servicii

4,3 mii persoane in administratie publica si aparare

16,7 mii persoane in invatamant

16,5 mii persoane in sanatate

9,3 mii persoane alte activitati de servicii

10 mii persoane someri (rata somajului 3,5%)

Resurse de importanta economica:

In subsolul judetului Timis se gasesc zacaminte de lignit (Sinersig), bazalt (Lucaret -

Sanovita), mangan (Pietroasa), argila (Biled, Carpinis, Jimbolia, Lugoj, Sannicolau Mare), titei si gaze (in zona de vest a judetului), nisip (Sag), nisip pentru sticla (Grosi - Faget, Tomesti si Gladna). Se exploateaza, de asemenea, ape minerale la Buzias, Calacea, Ivanda, Bogda si Timisoara.

Solul jud. Timis ofera conditii extrem de favorabile pentru cultura plantelor agricole, indeosebi pentru cultura cerealelor, dar si a plantelor tehnice si furajere, precum si pentru pomicultura si viticultura.
Padurile sunt relativ putine. In partea estica sunt paduri de brad, molid si fag. In celelalte parti ale judetului se intalnesc mici paduri de stejar, cer, garnita, iar in lunci - plopi si salcii.

Cele mai importante sectoare ale economiei judetului: industrie, agricultura, comert si servicii, turism, servicii financiar - bancare.

Sectorul industrial: La 31 decembrie 2003, numarul total al agentilor economici

inmatriculati la Oficiul Registrului Comertului Timisoara se cifra la 27.976. Din totalul de 27.976 societati comerciale inmatriculate in judetul Timis, un numar de 5.323 erau societati comerciale cu participare de capital strain (locul II pe tara dupa Bucuresti).

Agricultura: Suprafata totala agricola a judetului Timis a fost in anul 2003 de 702.170 ha,

din care suprafata arabila era de 532.860 ha, pasunile ocupau suprafata de 126.152 ha, fanetele se intindeau pe 29.503 ha, vii si pepiniere viticole 4.314 ha, livezi si pepiniere pomicole 9.258 ha, respectiv plantatii de duzi in masiv 83 ha.
Judetul Timis ocupa I loc pe tara la suprafata totala agricola si arabila.
Dupa forma de proprietate terenurile agricole, arabile, pasunile si fanetele sunt in cea mai mare parte proprietate privata, pentru padurile si celelalte terenuri cu vegetatie forestiera situatia juridica urmand sa fie reglementata in urma aplicarii Legii nr.1/2000.
Principalele culturi reprezentative pentru judetul Timis, suprafetele cultivate cu aceste culturi, productiile totale obtinute si productiile medii pe hectar, sunt redate in tabelul de mai jos:

In domeniul cresterii animalelor, situatia la 31 decembrie 2003, se prezinta astfel:
- bovine 64.158 capete;
- ovine si caprine 358.960 capete;
- porcine 425.401 capete;
- pasari 2.076.744 capete;
- cabaline 17.495 capete;
- iepuri 29.641 capete;
- familii de albine 21.661.

Circulatie turistica:

Capacitate de cazare:

Existente: 5934 locuri

In functiune: 1884 mii locuri/zi

Sosiri: 247 mii

Innoptari: 608 mii

Indici de utilizare neta a capacitatii in functiune: 32,3%

Programe de dezvoltare socio-economica:

Directiile strategice de dezvoltare ale judetului Timis si programele strategice de dezvoltare sectoriala au fost convenite si definite cu consultarea larga a actorilor locali cu responsabilitati in dezvoltarea judetului, in cadrul a mai multor conferinte judetene organizate in perioada 1997-1998 care au avut ca obiectiv realizarea Strategiei de dezvoltare economico-sociala a judetului Timis.
Obiectivul strategic pe termen mediu si lung al judetului Timis este generarea unui mediu socio-economic stabil si diversificat capabil sa asigure prosperitatea generala a populatiei si dezvoltarea durabila a judetului.

Turism:

• intarirea bazei economice a turismului prin imbunatatirea calitatii infrastructurii de servicii turistice
• crearea de noi locuri de munca si pregatirea fortei de munca pentru ridicarea calitatii serviciilor in turism
• stimularea initiativei private in turism si crearea unui cadru de sustinere a turismului local
• stimularea cooperarii in retea de servicii turistice complementare
• stimularea turismului in conditii de protejare a mediului inconjurator
• protectia, conservarea si valorificarea patrimoniului cultural-istoric al judetului
• revigorarea statiunilor balneare si de tratament in vederea imbunatatirii ofertei serviciilor de agrement si mentinere a sanatatii