CIRCULATIA TURISTICA ACTUALA SI DE PERSPECTIVA IN GEOAGIU-BAI

CIRCULATIA TURISTICA ACTUALA SI DE PERSPECTIVA IN GEOAGIU-BAI

Evolutia principalilor indicatori ai circulatiei turistice.

Dezvoltarea turismului si integrarea sa intr-o masura sporita in sfera necesitatilor si consumului populatiei se reflecta intr-o imbogatire a continutului sau si o diversificare a formelor sale de manifestare.

Participarea la manifestarea turistica a unor paturi tot mai largi asociata cu varietatea mobilurilor cererii au favorizat aparitia de noi forme de turism, adaptarea lor permanenta la cerintele turistilor.

Circulatia turistica, a cunoscut, pe plan mondial o evolutie spectaculoasa in decursul acestui secol. Aceasta evolutie pe plan national cat si international a fost determinata atat de evolutia bazei tehnico-materiale necesare participarii turismului cat si evolutia unor factori dintre care amintim: timpul liber, veniturile banesti ale populatiei, preturile si tarifele, progresul tehnic, urbanizarea, actiunile guvernamentale.

Ca urmare a cunoasterii aspectelor concrete ale cererii turistice, a factorilor determinanti ai acestora, a sensurilor sale de evolutie, precum si stabilirea continutului si particularitatilor fiecarei forme, are o importanta deosebita pentru definirea strategiei in activitatea turistica, pentru crearea cadrului unitar de vehiculare si luare a deciziilor.

In acelasi timp amplificarea turismului international, cresterea rolului sau in ansamblul relatiilor economice internationale ca si in viata economica si sociala au determinat preocupari pentru evaluarea dimensiunilor si efectelor sale, pentru elaborarea unui sistem unitar de inregistrare si urmarire a circulatiei turistice.

Caracterizarea evolutiei circulatiei turistice in statiunea Geoagiu-Bai impune atentiei analiza unei site de indicatori, cum ar fi:

sosirile de turisti

numarul de innoptari (zile turist)

durata medie a sejurului

gradul de ocupare a capacitatii de cazare.

Indicatori care prin legatura lor directa sau mijlocita cu fenomenul turistic asigura evaluarea complexa a dimensiunilor acestuia.

Dinamica si structura

Din materialele oferite de S.C. Germisara S.A. Geoagiu-Bai si Oficiul judetean de Turism Deva rezulta ca in anul statiunea inregistra tunsti. In anu1 2007 volumul fiind cu 10% mai mic comparativ cu 2008.

Pentru perioada 2004 s-a inregistrat o scadere vertiginoasa, numarul de turisti in 2005 fiind de 10.800;

In anul 2008 se remarca o scadere cu 10% a numarului turistilor fapt datorat atat politicii preturilor existente cat si a dotarilor care nu mai corespund exigentelor.

Se remarca o scadere a numarului de turisti cu 10-15% anual fata de perioada de dinaintea anului 2006 si 40-60% in extrasezon.

Din punct de vedere structural se constata ca daca in 2007 romanii au reprezentat 98,99% din total, in 2008 ponderea acestora a scazut la 93,95% crescand astfel corespunzator si ponderea strainilor.

Caracterizarea unor indicatori de exprimare indirecta a dimensiunilor circulatiei turistice.

2. 1. Gradul de utilizare a bazei tehnico - materiale de cazare

Importanta in analiza legaturii dintre dimensiunile circulatiei turistice si baza tehnico-materiala de cazare o are coeficientul de utilizare a capacitatii (referitoare la loc sau locuri - zile)

Acest coeficient de utilizare a capacitatii de cazare care reprezinta raportul intre numarul de locuri utilizate si numarul de locuri maxim posibile.

C.U.C arata masura in care raportul dintre capacitatea de utilizare efectiva si aceea maxim posibila evolueaza spre valoarea sa optima, valoare stabilita de practica internationala de cca

Marimea si intensitatea fluxurilor turistice.

1. Convergenta si divergenta turistica a zonei.

Din datele obtinute de la unitatile de cazare turistica, se constata ca alaturi de localnicii care practica turismul de sfarsit de saptamana, vin aici turisti din mai multe judete ale tarii:

Timisoara

Resita

Hunedoara

Cluj - Napoca

Alba - lulia

Sibiu

In afara turismului convergent catre zona Geoagiu, ea este si o zona de divergenta turistica. Majoritatea locuitorilor comunei Geoagiu isi petrec concediul de odihna in diferite statiuni turistice din tara:

Caras - Severin

Gorj

Mehedinti

Brasov

Prahova

Constanta

Tulcea

Statiunea Geoagiu - Bai constituie un centru deosebit de atractiv si pentru un numar restrans de turisti straini (indeosebi rusi, francezi, germani) care reprezinta 1% din totalul vizitatorilor anuali

Din materialele oferite de S.C. Geimisara S.A Geoagiu - Bai si Oficiul Judetean de Turism Deva rezulta ca fluxul turistic a fost de cca 10.800 in anul si cca 9.800 in 2008, inregistrandu-se vizitatori zilnic in zilele calduroase, mai ales sambata si duminica.

Se remarca o scadere a acestui flux cu 10-20% anual fata de perioada de dinaintea anului 1999 40-60% in extrasezon, scadere datorata atat politicii de preturi existente cat si dotarilor care nu mai corespund exigentelor.

Aceste date referitoare la baza tehnico-materiala si circulatia turistica scot in evidenta declinul turistic al statiunii.

4. Prognoza circulatiei turistice in perioada

Pe baza informatiilor detinute in legatura cu baza tehnico - materiala, circulatia turistica din perioada precedenta, cerintele sporite de turism ale populatiei, evolutia conditiilor generale de munca si de viata, se va incerca o previziune a circulatiei turistice in stransa corelatie cu evolutia economica pe ansamblu a zonei.

Apreciez, ca este imposibila o previziune bazata pe modele statistico-matematice ar duce la inregistrarea nivelului zero privind circulatia turistica internationala.

Se va incerca o evaluare a dimensiunilor viitoare ale circulatiei turistice a zonei Geoagiu pe baza modifcarii principalilor factori favorizanti ai turismului.

Timpul liber

Existenta unui timp liber si cresterea lui pe masura progresului are implicatii deosebite asupra desfasurari productiei si comportameniului consumatoruIui.

Turismul se afla intr-o relatie complexa cu timpul liber, intervenind atat in influentarea intinderii sale cat si in modalitatile de utilizare a lui.

O analiza a timpului liber permite evidentierea pluralitatii semnificatiilor lui. Intr-adevar este importanta nu doar durata lui si respectiv ponderea in totalul bugetului de timp ci, mai ales continutul lui.

In ce priveste dimensiunea timpului liber, aceasta este determinata de nivelul de dezvoltare economico - sociala, dar si de preocuparile pentru cresterea acestuia.

Caile de marire a timpului liber sunt in primul rand: reducere timpului de munca si diminuarea timpului afectat cerintelor reproductiei.

Reducerea timpului de munca se poate realiza prin promovarea progresului, introducerea cuceririlor revolutiei tehnico - stiintifice in toate sferele productiei, perfectionarea organizarii si conducerii activitatii muncii sociale prin compartimentele economiei.

Marirea timpului liber se reflecta si ca intr-o imbogatire a continutului. Odata cu cresterea timpului liber apar noi preocupari, noi cerinte care fac parte in general, din categoria nevoilor de ordin superior.

Un loc deosebit in cadrul acestora il ocupa nevoia de turism.

In ce priveste concediul de odihna, acesta este cheltuit in general pentru odihna si tratament balnear, excursii in general pentru turism. Se pune problema stabilirii unei structuri optime a activitatilor care sa intre in consumul timpului liber astfel incat randamentul sa fie maxim.

Veniturile banesti ale populatiei.

Alt factor important pentru circulatia turistica il reprezinta factorul economic, veniturile banesti ale populatiei.

Veniturile reprezinta principala conditie a manifestarii cererii turistice, si deci, suportul material obiectiv al dezvoltarii turismului.

Cresterea economica, sporirea venitului national si in consecinta a veniturilor individuale realizate de membrii societatii influenteaza structura consumului acestora si implicit accesul la turism al diferitelor categorii ale populatiei.

Veniturile au ca destinatie, in primul rand satisfacerea unor nevoi vitale care reprezinta asa numitul consum obligatoriu caracterizat prin dimensiuni relativ constante; in continuare disponibilitatile sunt afectate satisfacerii unor cerinte care asigura un anumit nivel de trai, gradul de confort si sunt folosite pentru subventionarea activitatilor legate de timpul liber.

Avand in vedere cresterea veniturilor tuturor categoriilor de lucratori din toate domeniile de activitate, putem conta pe o crestere a cheltuielilor acestora pentru turism si deci, pe o crestere a circulatiei turistice.

Procesul de urbanizare.

Determina schimbari in structura nevoilor populatiei, influentand direct si dimensiunile circulatiei turistice. Concentrarea urbana stimuleaza dorinta de a 'evada' din marile aglomeratii urbane spre zone de liniste pentru recreere, distractii, odihna la sfarsitul saptamanii sau pe durata vacantelor, accentuand mobilitatea populatiei si contribuind la cresterea numarului turistilor.

Oferta turistica.

Prin dimensiunile si varietatea ei, precum si gradul de punere in valoare ea actioneaza pozitiv asupra fenomenului turistic. Bogatia de valori naturale (peisaj, clima, hidrografie, fauna, flora), istorice, de civilizatie si de cultura de care dispune zona maresc activitatea si orientarea fluxurilor de turisti. In acelasi timp lipsa unor astfel de valori poate fi compensata printr-un plus de amenajare si dotare in vederea practicarii turismului de odihna si recreere, de agrement.

Prin investitii concretizate in dezvoltarea bazei tehnico-materiale de cazare, alimentatie publica si agrement se va ajunge la o oferta turistica competitiva si atragatoare.

Progresul tehnic.

Se erijeaza ca un alt fenomen cu implicatii in dezvoltarea turismului. El are consecinte directe asupra cresterii gradului de mobilitate al populatiei favorizand deplasarea in interes turistic, cat si asupra altor fenomene cum ar fi urbanizarea, industrializarea si determinarea mediului natural.

Preturile si tarifele.

Reprezinta un alt factor de stimulare a dezvoltarii turismului. Influenta lor se realizeaza pe mai multe planuri, determinata fiind de complexitatea prestatiei turistice, practicarea unor tarife mai ridicate, nefundamentate stiintific, au drept consecinta scaderea numarului de turisti si scaderea duratei medii a sejurului, dupa cum practicarea unor preturi scazute poate determina neancrederea turistilor in calitatea serviciilor oferite. Este necesara o politica stiintifica de preturi care sa reflecte cat mai exact continutul si complexitatea serviciului prestate sa asigure diferentieri pe sezoane si zone de turism, sa acorde facilitati formelor organizate de turism.

In seria factorilor ce merita o referire speciala mai trebuie mentionate actiunile guvernamentale si facilitatile acordate de organizatorii de turism pentru promovarea schimburilor turistice internationale.

Luand in considerare acest complex de factori vom evalua o crestere a circulatiei turistice cu 20-25% in urmatorul an, urmand ca la nivelul anului sa fie inregistrata o crestere cu 45-50% a circulatiei turistice comparativ cu 2008.