Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Castelul Bran - Istoric si Prezent

Turism



+ Font mai mare | - Font mai mic



Castelul Bran

Castelul Bran (vedere din sud)

Castelul Bran (in germana Trzburg, in maghiara Trcsvr) este un monument istoric si arhitectonic, situat in Pasul Bran-Rucar, la 30 de kilometri de Brasov



Istoric

Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) la 19 noimebrie in Zvolen confirma sasilor din Scaunul Brasovului (totaque communitas Saxonum sedis Brassouiensis) dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala si cu mesterii lor, o noua cetate de piatra la Bran (promiserunt novum castrum in lapide Tydrici edificare). Cu aceasta ocazie, regele promite brasovenilor ca, daca Tara Romaneasca va ajunge 'in mainile noastre', atunci vama va fi mutata de la Rucar (Ruffa Arbor) la Bran. Referinta din textul documentului din cu privire la o 'noua cetate de piatra', permite deductia ca fortificatia de piatra, ce urma sa fie edificata pe acest loc, a fost precedata de o intaritura de granita mai veche. Aceasta cetate, probabil din lemn, va fi fost ridicata de cavalerii teutoni intre 1211-1225. Ea este atribuita magistrului Theodorikus. In secolul al XIII-lea teritoriul cetatii Bran a fost supus jurisdictiei comitatului regal de Alba.

In anul Sigismund de Luxemburg, imparat german si rege al Ungariei, a folosit castelul Bran ca baza strategica pentru o incursiune in Tara Romaneasca, in urma careia l-a indepartat pe voievodul Vlad Uzurpatorul, rivalul lui Mircea cel Batran, vasalul sau.

In Sigismund ii acorda lui Mircea stapanirea castelelor Bran (fara domeniul aferent) si Bologa. Branul ramane sub autoritatea Tarii Romanesti pana in

In anul castelul Bran a trecut din proprietatea scaunului Brasovului in cea a coroanei Ungariei, care a finantat lucrarile de fortificare si de extindere. In cetatea Branului a fost inchiriata de regalitatea maghiara catre scaunul Brasovului.

In 1920, Consiliul Orasenesc Brasov a donat Castelul Bran reginei Maria a Romaniei, in semn de recunostinta fata de contributia sa la infaptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Regina l-a amenajat si l-a lasat mostenire fiicei ei, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea. Dupa expulzarea din tara a familiei regale, in , Castelul Bran a intrat in proprietatea statului roman, fiind abandonat si devastat. Castelul s-a redeschis apoi vizitelor publice in 1956, fiind partial amenajat ca muzeu de istorie si arta feudala. In 1987 a intrat in restaurare, lucrare terminata in linii mari in 1993.

Desi a intrat in circuitul si folclorul turistic drept castelul lui Dracula, aici turnandu-se si un film, Interviu cu un vampir, se pare ca Vlad Tepes nu a locuit niciodata la castel. Recent el a fost restituit in natura de statul roman lui Dominic de Habsburg si celor doua surori ale sale, in calitate de mostenitori ai principesei Ileana. Proprietarii s-au angajat ca timp de trei ani sa nu-i schimbe destinatia de muzeu. Romania si-a asumat si costurile renovarii si intretinerii castelului si are un drept de preemptiune pentru achizitia viitoare a castelului.

Prezent

Castelul Bran se situeaza la mai putin de 30 km de Brasov, pe soseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu si care leaga Brasovul de Campulung Castelul Bran este construit pe o stanca, intr-un punct cheie din punct de vedere strategic. El adaposteste in acest moment muzeul Bran, muzeu ce se intinde pe cele 4 etaje ale castelului. La muzeu sunt expuse colectii de ceramica, mobilier, arme si armuri, iar in curtea castelului se afla un mic muzeu al satului, cu case traditionale din regiunea culoarului Rucar-Bran

Bibliografie

  1. Lapedatu Al. Doua cetati romanesti: Poenari si Dimbovita, in: Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice, Seria III, Bucuresti, 1910, p. 177, 179 si passim
  2. Treiber Gustav, Die Trzburg, in 'Das Burzenland', Bd. IV,1, Kronstadt, 1929, p. 89-96.
  3. Vatasianu Virgil, Istoria artei feudale in Tarile Romane, vol. I, Bucuresti, 1959, p. 265-268 si passim.
  4. Dragut Vasile, Arta gotica in Romania, Bucuresti, 1979, p.100-102.

Pascu Stefan, Voievodatul Transilvaniei, vol. II, Cluj-Napoca, 1979, p. 298 si passim.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1194
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved