INTRODUCERE IN TURISMUL RURAL CONSIDERATII ASUPRA CONCEPTULUI DE TURISM RURAL

INTRODUCERE IN TURISMUL RURAL CONSIDERATII ASUPRA CONCEPTULUI DE TURISM RURAL

Din ce in ce mai multi oameni, stresati de zgomotul si aglomeratia marilor orase, isi doresc sa petreaca cateva zile in sanul naturii, unde linistea si aerul curat se intalnesc pretutindeni. Aceia care si-au invins prejudecatile si au intrat in satele romanesti, parca uitate de lume, au descoperit locuri minunate si oameni minunati, care i-au primit cu bratele deschise. Odihna, aerul curat, parfumul fanului proaspat cosit, alimentele proaspete, inclusiv cura de legume si finete, degustarea vinurilor si rachiurilor, unor preparate din gastronomia taraneasca sunt atuuri ale vietii la tara care pot atrage turistii iubitori de natura si de frumos.

Arta populara, religia si obiceiurile crestine pastrate cu sfinetenie, posibilitatea de a se afla in mijlocul evenimentelor specifice locului: serbari, targuri, festivaluri, chiar si terapia muncilor fizice sunt in egala masura puncte de atractie. La fel si sportul, echitatia, vanatoarea, pescuitul, ascensiunile si drumetiile au facut ca un numar tot mai mare de oameni din mediul urban sa-si petreaca o parte din concediu la tara.

Aceasta a facut ca in Romania, ca si peste tot in lume sa ia amploare o forma noua de turism: TURISMUL RURAL.

Cazarea la satean ramanea simbolul si prima forma de cazare a turistilor la tara, deoarece imaginea sateanului, deschizand usa casei sale confera puterea de evocare a ospitalitatii ancestrale de care se bucura prietenul sau turistul: este intalnirea dintre locuitorii satului si turist.

Continutul in zona rurala este diferit de la o tara la alta, in Germania, Belgia, Franta, Olanda, zonele rurale sunt zonele care se deosebesc de cele urbane, respectiv de zonele litorale si montane, in Italia, zona rurala e considerata zona montana, in Marea Britanie zona rurala e zona opusa orasului, iar in Spania, Portugalia si Grecia, zonele rurale sunt zone folosite pentru productia agricola.

Definitia larga a turismului rural il considera acea forma de turism organizata de populatia locala care se desfasoara intr-un spatiu natural si uman. Astfel diferentiem turismul rural de turismul de litoral, montan, orasenesc unde nu se realizeaza contactul direct cu localnicii. In turism exista un cod care atribuie fiecarei activitate turistica o anumita culoare: turismul de litoral - albastru, turismului montan - alb, turismului orasenesc - jocurile de lumini, iar turismului rural - culoarea verde.

Turismul verde este practicat in zonele rurale inclusiv in zonele litorale mai putin populate sau mai putin dezvoltate din punct de vedere economic, precum si in zonele rurale de munte unde nu se practica sporturile de iarna. In afara turismului rural exista si conceptul de agro-turism care este mult mai restrans si cuprinde activitatile turistice legate direct de activitatea agricola si / sau de obiective cu functie agricola.

AGROTURISMUL reprezinta forma de turism organizata de catre fermieri, de regula ca activitate secundara, agricultura fiind pentru ei principala ocupatie si principala sursa de venit. Mai trebuie facuta o diferentiere intre agro-turism si turismul de ferma, care cuprinde activitatea de inchiriere a unor spatii anterior folosite ca scop agricol care in prezent sunt nefolosite sau nu mai sunt in proprietatea fermierilor.

TURISMUL RURAL se bazeaza pe trei coordonate: spatiu, oameni, produse deoarece:

Ø      Spatiul fara existenta oamenilor nu poate fi suport al convietuirii, un spatiu fara produse nu poate corespunde tuturor nevoilor consumatorilor de turism;

Ø      Oamenii in lipsa spatiului sau a produselor dispun numai de o capacitate redusa de primire;

Ø      Produsele care nu au la baza spatiul sau oamenii nu au decat o existenta efemera si nu pot asigura dezvoltarea durabila pe plan local.

Spatiul rural s-a format prin juxtapunerea mai multor entitati, care au fiecare in parte, trecut, prezent, si viitor proprii, iar exploatarea lor in interes turistic nu se face deci pe un teren uniform, deci pe aceeasi baza geografica, sociala, economica sau culturala.

Variabilele geografice, atractiile turistice diverse, datele economice variabile, resursele umane diferite din punct de vedere calitativ si cantitativ fac ca ceea ce e de dorit sau posibil intr-un anumit loc sa nu fie la fel intr-un altul: ceea ce este benefic sau tolerat intr-un loc sau pentru un anumit grup uman poate deveni nociv sau intolerabil intr-un loc sau pentru un alt grup uman.

Insisi cei ce locuiesc in mediul rural trebuie sa fie principalii "actori"¹ in activitatea de turism rural pentru a fi principalii benefeciari, insa ospitalitatea traditionala a taranului trebuie insotita de o pregatire specifica activitatii de cazare turistica; initiativa privata trebuie sa se integreze intr-un plan colectiv de dezvoltare globala, sa contribuie la montajul produselor turistice, oferind vizitatorului consumator, satisfactia unei cazari civilizate, insotite de posibilitatea descoperirii unor oameni si lucruri noi. Ecuatia fundamentala a produsului rural este: cazarea la ferma = vacanta petrecuta in sate + petrecerea timpului liber in spatiul rural.

Ferma, satul, spatiul rural sunt imagini, deci sunt motive pentru care turistii vin sa isi petreaca vacantele la tara, in contrast cu concentrarea, anonimatul, rapiditatea schimbarilor, absenta valorilor de referinta, ce caracterizeaza marile orase, orasenii considera din ce in ce mai mult spatiu rural ca o rezerva de bogatii naturale fundamentale, de structuri sociale de primire. Ei vor ca folosindu-se de aceste bunuri (la care de cele mai multe ori se adapteaza), sa le pastreze, sa le salveze de poluarea si distrugerea ce se manifesta din ce in ce mai mult si care pun sub semnul intrebarii integritatea si perenitatea planetei.

Ferma este un simbol foarte puternic pentru orasean; este casa taranului, a celui ce cunoaste secretele naturii, dar stie si locurile de pescuit, de cules ciuperci, este locul unde se pot manca fructe proaspete, locul unde se succed generatii fara a se schimba modul de viata.

Aceasta imagine pe care si-o face turistul tinde sa indeparteze din ce in ce mai mult de realitatea economica, de exploatarea mecanizata a agriculturii si de monoproductie. Totusi cererea ramane masiva, insa oferta risca sa se deprecieze calitativ. Aceasta este problema agroturismului care nu poate fi definit simplu printr-un statut juridic, sau un nivel al venitului, dar care trebuie sa rezulte dintr-o primire si un cadru particular in spatiul rural.

Satul, de asemenea, ocupa un loc important in imaginea oraseanului. Semnifica dimensiunea umana, intimitatea sociala, animatia locala, evoca primaria, scoala, cafeneaua, biserica, alte locuri care au marcat viata oamenilor de-a lungul anilor. Satul grupeaza artizani, comercianti, mici intreprinzatori, acei actori locali care fac viata mai usoara la tara. Satul este locul unde se desfasoara cele mai frumaose sarbatori.

Dar viata la tara, cu trecerea timpului a devenit grea: scoli, biserici, cafenele, comercianti se naruie fara speranta de a reveni; tinerii pleaca spre orase, oamenii cedeaza in fata greutatilor cotidiene. Totusi traiul la tara este un concept foarte puternic pe care adeseori incercam sa-l aplicam in orase. Cererea turistica creste regulat pentru satele primitoare, infloritoare, vii, cu patrimoniu bogat in resurse si traditii.

Frecventarea de catre turisti a satelor poate contribui la mentinerea comertului si serviciilor locale daca se situeaza la un anumit nivel calitativ. De aceea, putem spune ca viata cotidiana din sate este influentata de activitatile turistice si trebuie sa se adapteze acestora: insa ele nu trebuie sa destabilizeze viata locala cotidiana.

Spatiul reprezinta intregirea activitatii de cazare la ferma si a vietii satului in slujba turismului rural; cei care vin aici in vacanta vor sa parcurga spatiul sau sa actioneze in cadrul acesteia. ,,Spatiul reprezinta simbolul libertatii, respiratiei, al apei pure, al verdetii, florilor culorilor, parfumurilor, cantecelor, el invita la contemplarea peisajelor, dar si la activitati fizice de-a lungul potecilor, pe malul raurilor, traversand dealurile, muntii, aflandu-se pe inaltimile falezelor"¹.

Aceste activitati in plina natura constituie un criteriu important in alegerea petrecerii vacantelor la tara.

Ferma, satul si spatiul impreuna si separat, dau turismului rural activitate, dimensiune economica sociala si culturala.

Turismul rural e fundamental integrat in cadrul mijloacelor rurale de primire unde pune in valoare potentialul natural, cultural si uman pe baza caruia se elaboreaza si promoveaza produsele turistice la nivel local, regional, national si international.

Trebuie subliniat ca dezvoltarea rurala integrata, prin turism presupune participarea activa a populatiei la operatiuni de primire si animatie ce trebuie efectuate conform unui proiect colectiv de dezvoltare locala.

Prin turism rural, consumatorul cauta constient sau inconstient un alt mod de petrecere a vacantei, propice contactului cu natura, intoarcerii la origini, la convietuire - ceea ce nu e in contradictoriu cu practicarea activitatilor de petrecere a timpului liber in "aer curat" sau cu sejururile intr-o unitate de cazare de categorie superioara.

Oferta turistica se exprima la fel de bine pornind de la un sejur, de la o activitatate de petrecere a timpului liber, de la un circuit pe o anumita tema sau intr-o anumita regiune, in functie de sezonul ales, clientela potentiala, retelele folosite. Totusi in cadrul excursiilor de aproximativ o zi produsul turistic "verde" include intotdeauna cazarea la un locuitor, la un han satesc, intr-un camping rural sau intr-un sat de vacanta familial unde se pot distinge particularitatile primirii si cazarii turistilor in cadrul rural. Astfel motivatia calatoriilor turistice in zonele rurale este reprezentata de cadrul natural, de traditii si obiceiuri practicate in acele areale.

Ca atare, procesul de amenajare turistica a spatiilor rurale vizeaza crearea pentru primirea turistilor si satisfacerea dorintelor acestora, pe de o parte si pentru desfasurarea nestingherita si pentru stimularea activitatilor economice specifice pe de alta parte.

In acest context, amenajarea turistica a zonelor rurale se subsumeaza unui obiectiv general de amenajare a teritoriului, si anume cel al evitarii depopularii anumitor regiuni. Se estimeaza ca receptia turistica poate deveni un instrument de valorificare si mentinere a vietii rurale in zonele mai critice. Ca urmare, in definirea si conturarea trasaturilor amenajarii in spatiul rural, majoritatea specialistilor se raporteaza la problemele regiunilor confruntate cu depopularea, consecinta a procesului de concentrare industriala si agricola; sunt avute in vedere efectele benefice ale receptiei turistice asupra mediului de primire, contributia turismului si loisir-ului la dezvoltarea rurala. Astfel, potrivit opiniei lor, spatiul rural este reprezentat de regiuni in stagnare sau regres pe plan demografic sau economic, care pot fi situate la munte sau in campie, in mediul natural, de cele mai multe ori, agricol si unde turismul figureaza pintre elementele de relansare a activitatii agricole sau artizanale.

Dezvoltarea turismului se afla in atentia tuturor si inseamna confruntarea cu faptul ca cercetarile de imbunatatire a calitatii vietii prezinta o constanta inerenta: exista o limita la care populatia umana si activitatea planetei se pot impotrivi. Aceasta teorie produce cateva provocari si ocazii unice pentru industria turismului.

- cererea turistica este proportionala cu calitatea mediului inconjurator al destinatiei turistice;

- turismul este deseori activitatea ce protejeaza mediul rural mai bine decat industriile consumatoare de resurse ca: mineritul, constructiile;

- turismul face sa creasca numarul populatiei din zona de destinatie;

Condusa in mod corespunzator, activitatea de turism poate fi o forta puternica in ceea ce priveste conservarea mediului ambiant si a mostenirii culturale.

Turismul poate avea un impact pozitiv si unul negativ, atat direct, cat si indirect, tangibil si intangibil asupra mediului natural. Exista si o serie de factori care influenteaza existenta turismului rural:

• factori fizici: resurse naturale, cai de acces;
• factori ecologici: flora, fauna, ecosistemul;
• factori sociali:

- din punct de vedere al gazdelor cuprind toti acei factori care corespund nivelului de trai al acestora;

- din punct de vedere al vizionarului cuprind toti acei factori care definesc modul de viata si experienta acestora;

• factori culturali: traditiile, limba, obiceiurile, religiile, cultura.