MARAMURESUL - Prezentare

MARAMURESUL - Prezentare

Prin pozitia sa geologica teritoriul judetului este alcatuit in principal din masive muntoase si depresiuni - unitati ale Carpatilor Orientali - (cca. 76,5% din suprafata judetului), la care se adauga in partea de sud si vest unitati apartinand: Dealurilor Vestice (cca. 14,5% din suprafata judetului), Subcarpatilor Transilvaneni (7% din suprafata judetului) si Podisului Somesean (2% din suprafata judetului).

Principalele trepte de relief se desfasoara intre 2303m altitudine maxima (Vf. Pietrosu Rodnei) si 120m altitudine minima (Lunca Somesului, in dreptul loclitatii Seini).

Regiunea montana cuprinde culmi si depresiuni ce apartin Carpatilor Orientali, iar cele mai inalte culmi muntoase se evidentiaza in:

• Muntii Rodnei - 2000m in sud-est cu inaltimi peste 2000m (Vf. Pietrosu - 2303m, Vf.

Pusdrele - 2189m, Vf. Galatiu - 2048m)

• Muntii Maramuresului , in nord cu inaltimi maxime in: Farcau - 1957m, Pop Ivan - 1937m,

Toroioaga - 1930 m.

• Depresiunea Maramures - cuprinde cca. 13% din suprafata judetului
• Muntii Gutai a partin lantului vulcanic Oas - Gutai - Tibles - Caliman - Harghita, situati pe

rama vestica a cristalinului Carpatilor Orientali. Se intind de la Pasul Huta - 587 m pana in Pasul Neteda - 1039 m, cu altitudinea maxima in Vf. Gutai 1443 m.

• Muntii Tibles reprezinta continuarea Muntilor Gutai, facand parte din lantul vulcanic

neogen, format in majoritate din roci sedimentare, strabatute de roci subvulcanice si care formeaza principalele varfuri - Tibles 1839 m, Hudin 1611 m, Varatec 1349m si cel mai inalt, Vf. Bran 1953 m.

• Depresiunea Baia Mare, este zona cea mai coborata, cu o altitudine medie de 200 m. Este

situata in partea de vest a judetului, find inconjurata la nord si est de Muntii Gutai, deschizandu - se spre vest prin culuoarul Somesului.

• Subcarpatii Transilvaniei, sunt reprezentati prin: Depresiunea Lapusului (cuprinde un

nivel colinar de 450-550m), Culmea Breaza (inaltimea maxima de 974m), Podisul Somesan (cu inaltimea de 400-600m);

• Dealurile Vestice cuprind: Masivul Preluca (810m in Vf Florii), masivul Ticau (Prisaca

660m), Dealurile Chioarului (se afla la 250-500m), Culmea Codrului - Vf. Tarnita, Dealurile Asuajului si Salajului (coboara de la 300 la 200m).

Clima

Regimul climatic ce caracterizeaza judetul Maramures se incadreaza in sectorul de clima continental-moderata si cel cu clima de munte, avand ca specific un regim termic moderat, umezeala relativ mare cu precipitatii atmosferice bogate.

Temperaturile aerului inregistraza valorii anuale cuprinse intre -1,0 0C si +9,0 0C. Cantitatea anuala de precipitatii este cuprinsa intre 700-1400 mm, mai mare in partea nordica si nord-vestica a judetului.

Frecventa medie anuala a vanturilor se caracterizeaza printr-o circulatie a aerului dinspre vest, cu o frecventa medie anuala de circa 18-20% si a celui din nord cu o frecventa aproximativa de 10-11% (Ocna Sugatag).Vitezele medii anuale se mentin intre 3 si 3,8 m/s, iar in munti atingand peste 50 m/s.

Regimul hidrografic

Reteaua hidrografica este in lungime de 3100 km, densitatea acesteia este in medie intre 0,5 - 0,7 km/km 2. Bazine hidrografice: Somes ( raul Somes cu afluentii: Sasar, Barsau, Lapus) si Tisa cu afluentii: Viseu, Iza, Sapanta).

Hidrografia judetului este completata de o serie de lacuri naturale si antropice: lacurile glaciare (Taurile Buhaiescului, Iezerul Pietrosu, Izvoru Bistritei Aurii); tauri instalate pe aglomerate vulcanice, cum sunt cele de sub Creasta Cocosului ( taurile Chendroaiei, Taul Morarenilor) sau Platoul Izvoare ( Taul lui Dumitru); lacuri sarate in foste ocne de sare ( Ocna Sugatag,); lac unic, format prin prabusirea unor lucrari miniere ( Lacul Albastru - Baia Sprie); lacul de acumulare Stramtori-Firiza.

Principalele caracteristici hidrologice ale bazinului Tisa sunt:

Precipitatiile medii pe bazine hidrografice depasesc valoarea de 1.000 mm, iar scurgerea

medie, pe cea de 500 mm.

Regimul hidrologic montan se manifesta prin topiri tarzii si ape mari primavara si vara (de

tip carpatic oriental), in cazul Viseului superior. Restul raurilor (Cisla, Vaser, Ruscova) au

ape mari primavara, de regim carpatic transilvan.

Debitele maxime se formeaza indeosebi in timpul verii, datorita ploilor intense si de lunga

durata. Scurgerea maxima specifica, cu asigurare 1%, este ridicata. La o suprafata

bazinala de 408 km2, scurgerea cu asigurare 1% atinge 1.000 de l/ s* km2.

Raurile au o scurgere neintrerupta, iar debitele minime specifice (lunare si zilnice) sunt

dintre cele mai ridicate.

Vegetatia si fauna

Vegetatia si fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii in functie de altitudine, unele avand caracter endemic muntilor Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentand o mare varietate in functie de altitudine: in zona alpina intalnim capra neagra, marmota, acvila de stanca, in jnepenis, cocosul de mesteacan, iar in padurile de conifere si rasinoase, rasul, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatin si altele. In raurile de munte, Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser, alaturi de pastrav si lipan traieste cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrita.

In judetul Maramures au fost inventariate speciile de flora si fauna:

• 258 specii de flora (7 specii din increngatura Briophyta, 18 specii din increngatura
• Pteridophyta, 11 specii din increngatura Gymnospermatophyta, si 222 specii din

increngatura Angiospermatophyta);

• 354 specii de fauna (40 specii din clasa Pisces, 14 din clasa Amphibia, 11 din clasa Reptilia,
• 230 specii din clasa Aves si 59 specii din clasa Mammalia).
  De asemenea au fost identificate:
  - 189 de specii de flora si fauna de interes comunitar (15 specii de flora, 6 specii de pesti, 13

specii de amfibieni, 8 specii de reptile, 120 specii de pasari, 24 specii de mamifere si 3 specii de nevertebrate), 68 de specii de interes national (4 specii de flora, 3 specii de pesti, 4 specii de amfibieni, 2 specii de reptile, 40 specii de pasari, si 15 specii de mamifere).

ARII NATURALE PROTEJATE

In bazinul hidrografic al vaii Viseului si Izei afluenti ai raului Tisa

Parcul Natural Muntii Maramuresului

Situat in partea superioara a cursului raului Viseu (limita parcului fiind in general cursul raului) parcul inglobeaza suprafete ocupate de vegetatie forestiera, goluri alpine si pasuni precum si asezari urbane si rurale.

Bazinul hidrografic al raului Viseu este strajuit in est si sud de Muntii Maramuresului si Muntii Rodnei. Intre cele doua masive se intinde de la vest la est culoarul tectonic Viseu - Bistrita, ce se ingusteaza rapid spre obarsiile raului. Cursul superior este dezvoltat simetric din ambele parti, iar in aval de Moisei devine asimetric.

Viseul izvoraste din Muntii Rodnei si, dupa un parcurs de 80 km, se varsa in Tisa, in dreptul comunei Valea Viseului. Viseul propriu-zis se formeaza in dreptul orasului Borsa, prin unirea paraielor Cisla si Borsa. Curge pe directia est-vest, apoi isi schimba cursul spre nord-vest.

Suprafata bazinului este de 1.606 km2 , cu o lungime de 80 km. Regiunile de munte ocupa 67% din suprafata bazinului.

Debitul mediu multianual in zona de varsare este de aproximativ 32 m3/s. Raul traverseaza statiunea climatica Borsa, dupa care patrunde in depresiunea Maramures, unde isi croieste o vale larga. Principalii afluenti pe dreapta sunt: Vaser, Ruscova, Frumusana, iar pe stanga Repedea, Pietrosu, Izvoru Negru etc.

• Parcul Natural Muntii Maramuresului

Activitatea principala a locuitorilor si societatilor comerciale din zona este exploatarea si

prelucrarea lemnului si are ca areal de raspandire 62% din suprafetei parcului.

Administartia parcului a inclus ca prioritate in planul de management, masuri de

gospodarire a fondului forestier cu precadere in directia conservarii pentru moment si dezvoltarii acestuia in viitor.

Scopul acestor masuri este de protectie a solului prin stabilizarea precum si a cresterii

potentialului de retentie a apelor si a diminuaraii caracterului torential al cursurilor de apa.

Din pacate la aceasta data, activitatea de exploatare din zona dispune de instalatii de

transport - respectiv drumuri si cai ferate forestiere- ce au in componenta lucrari de arta cum ar fi podurile, podetele, aparari de maluri executate ca ziduri de sprijin, gabioane, casite din lemn, etc - care au fost proiectate cu asigurare de 5 % conform normativelor existente in Romania.

Cuatumul precipitatiilor in vara anului 2008 au depasit acest prag de asigurare fapt ce a

determinat depasirea sectiunilor de scurgere asigurate prin constructie, producandu-se acumulari de apa in amonte de aceste lucrari, insotite de flotanti care au provocat degradari ale terasamentelor, distrugere de poduri si podete.

In aval, in zona aglomerarilor urbane si rurale, s-a amplificat efectul acestor viituri

datorita evacuarii in zona albiilor a deseurilor rezultate in urma unor activitati cum ar fi gunoiul menajer, rumegusul provenit de la instalatiile de debitare a lemnului s.a.

Efectul acestor factori au fost viiturile determinate de un volum mare de apa in albia raului

in timp scurt.

Pagubele majore s-au inregistrat la instalatiile de transport din zona forestiera, distrugerea de locuinte construite in zona inundabila (unele fara autorizatie de constructie) si alunecari de teren unde acesta a fost destabilizat prin defrisari ilegale de arbori.

Aspectele biodiversitatii si a managementului in Parcul Natural Muntii Maramuresului

Pastoritul Vegetatie forestiera Cale ferata forestiera

Drum forestier    Zone de interes peisagistic Paduri

Efecte ale inundatiilor in Parcul Natural Muntii Maramuresului

   

Terasament de cale ferata forestiera Sistem de rulare cale feraat forestiera Drum forestier de vale afectat

Tisa Superioara

La limita vestica, Parcului Natural Muntii Maramuresului incepe situl Natura 2000 Tisa superioara, legiferat in Romania prin Ordinul MMDD nr. 1964 din 2007.

Tisa dreneaza toti afluentii care isi culeg izvoarele de pe versantii vestici ai Carpatilor Padurosi (situati in afara granitelor Romaniei) si ai Muntilor Maramures,

Localizare: Barsana (sub 1%), Bistra (1%), Bocicoiu Mare (22%), Campulung la Tisa (19%), Remetti (10%), Rona de Jos (sub 1%), Rona de Sus (47%), Sapanta (4%), Sarasau (18%), Sighetu Marmatiei (2%)

Harta sitului Natura 2000 Tisa Superioara

Reprezinta cursul raului Tisa de la Valea Viseului pana la iesirea din tara.

Datorita aspectului prezentat mai sus prin care am aratat ca este colectorul mai multor afluenti - printre care unii de importanta marita ca debit- nu se regasesc in totalitate pe teritoriul Romaniei se impug masuri conjugate in vederea controlului acestor debite in vederea conservarii si dezvoltarii habitatelor si speciilor de fauna, avifauna si ihtiofauna dupa cum urmeaza:

Tipuri de habitate

Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum - in zonele mai inalte
Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) in lungul cursului apei - habitat de importanta comunitara - cu rol de protectie (perdea)

Specii de amfibieni si reptile

Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena)
Emys orbicularis (Testoasa de apa)
Triturus cristasus (Triton cu creasta)

Specii de pesti

Aspius aspius (Avat)
Barbus meridionalis (Moioaga)
Cottus gobio (Zglavoc)
Eudontomyzon danfordi (Chiscar)
Gymnocephalus schraetzer (Raspar)
Hucho hucho (Lostrita)
Leuciscus souffia (Clean dungat)
Sabanejewia aurata (Dunarita)
Zingel streber (Fusar)
Zingel zingel (Pietrar)

Valea Izei si Dealul Solovan

Reprezinta aproape in intregime cursul raului Iza, in aval de izvorul acesteia pana la varsare in Tisa.

Localizare

Judetul Bistrita-Nasaud - Romuli (sub 1%), Telciu (sub 1%), Zagra (sub 1%)
Judetul Maramures - Baiut (sub 1%), Barsana (15%), Bogdan Voda (15%), Botiza (99%), Budesti (sub 1%), Calinesti (1%), Dragomiresti (95%), Grosii Tiblesului (2%), Ieud (peste 99%), Lapus (sub 1%), Moisei (sub 1%), Oncesti (20%), Poienile Izei (peste 99%), Rozavlea (39%), Sacel (69%), Salistea de Sus (72%), Sieu (peste 99%), Sighetu Marmatiei (15%), Stramtura (27%), Vadu Izei (14%)

Iza izvoraste de pe versantul vestic al Pietrosului Rodnei, de la altitudinea de 1200 m. Suprafata bazinului este de 1.303 km, iar lungimea de 83 km si strabate depresiunea Maramures pe directia SE- NV, formand in aval de comuna Stramtura, defileul Surduc (1,8 km), sapat in depozite eocene.

Suprafata totala a bazinului e repartizata in trei unitati de relief: munte (27%), deal (70%) si campie (3%).

Principalii afluenti sunt: Baicu, Ieud, Slatioara, Mara.

Tipuri de habitate:
Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin
Pajisti de altitudine joasa
Fanete montane
Turbarii active - de interes comunitar (european)
Mlastini turboase de tranzitie si turbarii oscilante (nefixate de substrat)
Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase
Paduri dacice de fag
Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

Specii de amfibieni si reptile:
Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena)
Triturus cristatus (triton cu creasta)

Specii de pesti:
Aspius aspius (Avat)
Barbus meridionalis (Moioaga)
Cottus gobio (Zglavoc)
Eudontomyzon danfordi (Chiscar)
Gobio uranoscopus (Petroc)
Leuciscus souffia (Clean dungat)
Sabanejewia aurata (Dunarita)

Situl Natura 2000 Valea Izei si Dealul Solovan a fost legiferat prin Ordinul MMDD nr. 1964/2007 si impreuna cu Tisa Superioara nu au fost atribuite pana la aceasta data in custodie sau administrare in vedere intocmirii unui plan de management si dezvoltare durabila care sa asigurea gospodarirea fondului de biodiversitate existent.