Obiective Turistice in Judetul Mehedinti

Obiective Turistice in Judetul Mehedinti

Munti:

Muntii Mehedinti

Grup de munti situati in partea de SV a Carpatilor Meridionali, avand orientare NE-SV. Sunt alcatuiti predominant din calcare, sisturi cristaline si gresii. Desi au altitudini mici (1000-1400 m), prezinta un relief accidentat, cu un abrupt foarte pronuntat spre valea Cernei. Sunt fragmentati de vai scurte, dar foarte puternic adancite (Motru Sec, Ramnuta Vanata, Ramnuta Mare, Arsasca). Sunt dominati de cateva inaltimi mai proeminente: Piatra Closani (1421 m), Pietrele Albe (1336 m), Domogled (1105 m) s.a. Altitudinea maxima: 1466 m (Varfu lui Stan). Muntii Mehedinti prezinta numeroase forme carstice: lapiezuri, hornuri, doline, polii, vai seci, depresiuni carstice s.a. Sunt acoperiti in mare parte cu paduri de fag. In arealul lor se intalnesc numeroase specii sudice de plante (pinul negru de Banat, alunul turcesc, liliacul, scumpia etc.). Mai multe sectoare au fost puse sub ocrotire (Domogled, Valea Cernei, Valea Tesnei, Piatra Closani si pesterile Closani si Cioaca cu Brebenei). In regiunea inalta clima este aspra cu temperaturi reduse, media anuala fiind de -2 grade Celsius. Precipitatiile sunt bogate, media anuala fiind de 1400 mm. Fauna este reprezentata prin capra neagra, lastunul mare sudic, presura barboasa, vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, specii rare de fluturi.

Lacuri:

Lacul Ostrovu Mare

Lac antropic, cu o suprafata de 40.000 ha si un volum de 800,0 mil. mc.

Lacul Zaton

Lac format intr-o depresiune carstica, cu o suprafata de 20,0 ha si un volum de 1,0 mil. mc.

Ape Curgatoare:

Raul Cerna

Rau, afluent al Dunarii. Are o lungime de 84 km si o suprafata a bazinului de 1433 kmp. Izvoraste din Masivul Godeanu, de la 2070 m altitudine, curge in mare parte pe linia tectonica, cu directia NE-SV, dintre Muntii Godeanu si Cerna (la V) si Valcan si Mehedinti (la E), iar dupa ce trece prin Baile Toplet, se varsa in lacul de acumulare Portile de Fier I, in amonte de Orsova. Dupa circa 9 km aval de izvor, debitul raului Cerna sporeste mult datorita aportului izbucului Cerna. Are aspectul unei vai tinere, adanci, cu versanti asimetrici, cu afluenti mici (Radocheasa, Valea lui Ivan, Balmos, Olanu, Craiova s.a.), cu numeroase chei (Cheile Corcoaiei s.a.), bazinete depresionare (Urzicari, Lunca Larga, Cerna-Sat, Poiana Schitului s.a.), praguri etc. In cursul superior, valea Cernei este insotita de mici masive calcaroase, cu versanti abrupti si creste semete, numite Ciucevele Cernei, care se succed de la N la S.

Raul Motru

Rau, afluent al Jiului pe teritoriul comunei Butoiesti (judetul Mehedinti). Are o lungime de 120 km si o suprafata a bazinului de 1900 kmp. Izvoraste din SV Muntilor Valcan, de sub vf. Oslea, de la 1230 m altitudine si, dupa ce strabate mai intai o zona constituita din sisturi cristaline si granite, despartind Muntii Valcan de Muntii Mehedinti, patrunde in regiunea calcaroasa a Podisului Mehedinti, separa apoi Piemontul Cosustei de Dealurile Jiului, trece prin orasele Motru si Strehaia si dreneaza cel mai mare bazin carbonifer al Olteniei. Are un debit mediu anual de 14,3 mc/s. Afluenti principali: Motru Sec, Cosustea, Husnita.

Fluviul Dunarea

Dunarea este al doilea fluviu in Europa ca lungime si debit, dupa Volga. Are 2860 km, iar suprafata bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul Romaniei. Izvoraste din E Muntilor Schwarzwald (Padurea Neagra) din Germania, prin paraiele Breg si Brigach. Pe teritoriul Romaniei intra prin localitatea Bazias. De la Silistra si pana la confluenta cu Prutul, Dunarea curge numai pe teritoriul Romaniei, iar de aici si pana la gura Bratului Chilia, formeaza, mai intai, pe o mica portiune, granita cu Republica Moldova. Sectorul inferior al Dunarii (cel romanesc), in lungime de 1075 km, incepe cu un spectaculos si impresionant defileu (Portile de Fier), lung de 144 km, care strabate SV Carpatilor Meridionali, avand pe o portiune de 9 km lungime (numita Cazane) caracter de vale transversala, cu versanti calcarosi, abrupti. Aici a fost construit nodul hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier I, care cuprinde lacul de acumulare Portile de Fier I si o mare hidrocentrala cu o putere instalata de 2100 MW. Intre Drobeta-Turnu Severin si Calarasi, Dunarea se largeste, avand malul drept mai inalt si cel stang mai coborat, unde se dezvolta o lunca larga (populata cu numeroase lacuri) si circa 4-5 niveluri de terase, bine conturate, ce alcatuiesc o buna parte din campurile fertile ale sudului Campiei Romane. In cadrul albiei Dunarii exista mai multe ostroave vechi, neindundabile (Ostrovu Corbului, Ostrovu Mare, ins. Simian, ins. Ada-Kaleh s.a.). Intre malul de V al ins. Ostrovu Mare si al loc. Mihailovac (pe malul sarbesc) s-au construit lacul de acumulare si hidrocentrala Portile de Fier II (216 MW). De la S de Calarasi si pana la Harsova se afla Balta Ialomitei, zona in care se afla un complex de poduri feroviare si rutiere intre Fetesti si Cernavoda. In aval de com. Giurgeni (jud. Ialomita) in arealul careia a fost dat in folosinta un pod rutier ce asigura legaturile intre litoralul Marii Negre si restul tarii, Dunarea se despleteste in doua brate principale: Dunarea (la V) si Dunarea Veche (la E), care inchid intre ele Balta Brailei, precum si in alte doua brate secundare (Valciu si Cremenea) care curg paralel. De la Braila si pana la prima despletire a Dunarii, cunoscuta sub numele de primul ceatal (Ceatalul Chiliei, unde Dunarea se ramifica in bratele Chilia si Tulcea), Dunarea curge pe o singura albie, prezentand coturi mari care favorizeaza formarea zapoarelor de ghiata in timpul primaverii. In aval de municipiul Tulcea, bratul Tulcea al Dunarii se desparte din nou, la al doilea ceatal (Ceatalul Sfantu Gheorghe) formand bratele Sulina si Sf. Gheorghe, astfel incat Dunarea se varsa in Marea Neagra prin trei guri principale (Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe) care formeaza, totodata, Delta Dunarii. Regimul hidrologic al Dunarii este complex, ea aducand in Marea Neagra, in medie, un debit de apa de 6,5 mii mc/s si 79 mil tone de aluviuni anual. Pe anumite portiuni Dunarea ingheata in iernile aspre. Are peste 300 de afluenti directi, dintre care cei mai importanti sunt: Inn, Morava, Vah, Hron, Drava, Sava, Tisa, Timis, Timok, Jiu, Olt, Arges, Ialomita, Siret, Prut s.a. Dunarea este navigabila de la Ulm si pana la varsare, iar canalele Main-Dunare si Dunare-Marea Neagra asigura o legatura navigabila intre Marea Nordului si Marea Neagra. Porturi principale: Ulm, Linz, Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad, Orsova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Turnu Magurele, Giurgiu, Ruse, Calarasi, Cernavoda, Braila, Galati, Tulcea, Sulina.

Fenomene carstice:

Complexul Carstic Topolnita

Complexul carstic este cuprins intr-o rezervatie de 50 ha, strabatuta de V. Topolnita, pe care se intalnesc numeroase forme carstice de mare originalitate. Pestera Topolnita, la formarea careia au conlucrat vaile Topolnita, Ciresul si Ponovatul. Pestera isi desfasoara complexul de galerii pe patru nivele distincte (Culoarul vetrelor, Galeria ursilor, Galeria Racovita, Surprizelor, Victoriei etc). La intersectia diferitelor galerii se dezvolta sali de mari dimensiuni. Galeriile sunt frumos impodobite cu formatiuni calcaroase felurite. Interesul stiintific al pesterii este remarcabil, aici putandu-se urmari toate stadiile de evolutie a unei pesteri, de la actiunea de sapare la cea de colmatare. Pestera Femeilor, mica grota aflata la 50 m deasupra Portii Prisacului. Poiana Lunca Ciresului, in apropierea P. Topolnita.

Cazanele Dunarii

Monument al naturii; Zona a defileului Dunarii la trecerea prin Carpati, in lungime de 9 km, cuprinsa intre localitatile Dubova (in amonte) si Eselnita (in aval). Zona cazanelor este formata din doua sectoare: Cazanele Mari de 4 km lungime, intre M. Ciucarul Mare in malul romanesc al Dunarii si Veliki Strbač in malul iugoslav si Cazanele Mici in lungime de 5 km, intre M. Ciucarul Mic si Malistibač. Peretii stancosi, verticali ai cazanelor prezinta pesteri sapate in calcare dure, jurasice si cretacice. La intrarea dinspre golful Dubova in Cazanele Mari se afla Pestera Veterani, astazi inundata, iar la cca. 200 m in amonte se afla Pestera Gura Ponicovei. Pe peretii M. Ciucarul Mare se dezvolta o vegetatie submediteraneeana cu numeroase plante rare: stanjenelul balcanic, laleaua Cazanelor, liliacul salbatic

Fenomene Carstice Isverna

Structuri geologice: Pestera Isverna situata in malul stang al obarsiei V. Cosustea cu o temperatura constanta de 10 grade Celsius, adaposteste o bogata fauna cavernicola doline; izbucul Isverna sub Dealul Cornetu.

Formatiuni carstice(In Balta)

Structuri geologice; Localitatea fiind situata in Pod. Mehedinti este inconjurata de formatiuni carstice interesante: Pestera Balta - in lungime de 600 m; Pestera Curecea - in lungime de 2.200 m, cu concretiuni calcaroase, apa curgatoare, fauna cavernicola Campul Pesterii - un platou calcaros intins si neted cu numeroase doline si sorburi permanente.

Pestera Bulba

Structura geologica. Pestera are o lungime de 4.860 m. Este o pestera mixta formata dintr-o retea de galerii dispuse pe trei niveluri: activ, subfosil si fosil. Galeriile sunt intrerupte de mai multe sali. Galeria activa, strabatuta de un parau, are mai multe sifoane. Etajele fosil si subfosil contin stalactite si stalagmite. Temperatura aerului in pestera este de 12,5 grade Celsius. Are o bogata fauna si un important zacamant de guano.

Pestera Gura Ponicovei

Pestera este opera paraului Ponicova. Lungimea totala a pesterii este de 1.666 m si altitudinea relativa de 60 m. Pestera este formata din 3 galerii inalte de circa 30 m situate la nivele diferite, ornamentate cu stalactite si stalagmite. Galeria inferioara este activa, in ea observandu-se inca forme de eroziune fluviatila si procese de prabusire. Prezinta si numeroase sali mari cu blocuri de prabusire, uriase anemolite atarnate de tavan si depozite de guano. Pestera este calda cu temperaturi ce depasesc 11 grade Celsius. Fauna este bogata: lilieci, paianjeni, fluturi. Aici se gasesc resturi scheletice de Ursus spelleus

Pestera lui Epuran

Pestera, aflata pe V. Ponoratului, face parte din complexul carstic Topolnita - Epuran, cuprins intr-o rezervatie naturala in suprafata de 50 ha. Pestera are o lungime de 3,5 km, galeriile sale fiind dispuse pe 2 etaje (fosil si activ), frumos concretionate. Temperatura aerului este de 7-9 grade Celsius.

Pestera Topolnita

Amplasamentul pesterii face parte din zona carstica Mehedinti, situata in podisul omonim. Pestera Topolnita reprezinta una din formele carstice cele mai importante din tara noastra, este o pestera gigantica, de tip compus, ramificata, suborizontala, dezvoltata pe un sistem de diaclaze si fracturi. Ea se impune prin frumusetea si varietatea formatiunilor care impodobesc galeriile si salile sale, prin dimensiunile acestora, prin prezenta unui curs de apa subteran si prin remarcabila frumusete a imprejurarilor. Este deosebit de complexa si valoroasa: cavernament gigantic, ape subterane, speleoteme de mari dimensiuni, colonii de lilieci, fauna bogata, resurse arheologice, mineralogice si paleontologice inca incomplet studiate, fiind un obiectiv stiintific cu caracter de raritate-unicitate. Reteaua de galerii este dispusa pe patru nivele: doua fosile, unul subfosil si unul activ. Are cinci guri de acces: Gura Prosacului, un impresionant portal de 67 m inaltime, Gura lui Ciocarlie, Pestera Femeii - deschidere situata la circa 85 m deasupra nivelului actual de curgere al Topolnitei, si cele doua deschideri de la Gaurinti. Paraul Topolnita patrunde in subteran prin Gura Prosacului si iese prin Gura lui Ciocarlie, dupa ce primeste apele paraielor Ponoranti si Gaurinti. Se deosebesc trei sectoare legate intre ele: sectorul Pestera Femeii, sectorul Sohodol (sau Gaurinti) si sectorul propriu-zis al Pesterii Topolnita, format dintr-o retea centrala de culoare, din care pornesc trei galerii mari: Racovita, Murgoci si Prosacului. Sectorul Pestera Femeii este alcatuita din mai multe culoare - Liliecilor, Coloanelor, Drept, Vetrelor, frumos concretionate, partial distruse de vizitatori si de curentii de aer. Culoarul Verde marcheaza intrarea in Sectorul Pesterii Topolnita, un sector alcatuit dintr-o retea complicata de culoare si sali: Sala Guano, Culoarul C.N. Ionescu, Culoarul dintre Sali, Sala Mare, Culoarul Uriasilor, Culoarul cu Pripor - cu multe stalagmite, Galeria Emil Racovita - cea mai lunga galerie a pesterii, 1900 m lungime si bogat ornamentata cu formatiuni de calcit, de tip coloana sau lumanare, cum sunt 'Padurea de Lumanari' sau 'Lacul de clestar', de o rara frumusete, Culoarul Suspendat, Culoarul Staicu, Sala Confluentelor, Culoarul Rasucit - bogat concretionat, Culoarul Sperantei - de asemenea bogat in concretiuni stalagmitice, s.a. Galeria Murgoci, cu peste 1200 m lungime este lipsita de concretiuni si are cele doua capete inchise cu sifoane. Sectorul Sohodol este format din culoare fosile, subfosile si active: Culoarul cu Spirala, Culoarul cu Marmita, Culoarul cu Saritori, Culoarul Surprizelor, Culoarul cu Diaclaze, Culoarul Faliilor s.a. Topolnita este o pestera calda, cu temperaturi cuprinse intre 8,2-10,8 grade Celsius. Curentii de aer se simt din plin datorita celor cinci deschizaturi. Intrarea si iesirea din pestera se realizeaza printr-o galerie la versant in lungime de 450 m sau un suitor (pret vertical) pe circa 90 m diferenta de nivel, echipat cu ascensoare. Deplasarea intre punctul de intrare si iesire se face cu un telescaun sau telegondola care circula pe o distanta de 1300 m. Aceasta galerie, impreuna cu alte cateva mai importante, ridica dimensiunea pesterii la 7020 m. Atractia deosebita o va constitui, desigur, si modul de rezolvarea a circulatiei prin pestera, intrucat conditiile existente se preteaza la imbinarea unei circulatii pe jos, cu ambarcatiuni mici si telegondola sau telescaun. Aproximativ 265-1300 m din cadrul pesterii sunt destinati pentru circulatia pe jos, iar pentru navigarea subterana, 500-600 si 800-900 m telegondola.

Chei:

Cheile Bulba

Structuri geologice; Reprezinta un interesant canion calcaros cu pereti inalti, pesteri si izbucuri strabatute de apele Bulbei.

Cheile Costestilor

Structuri geologice; Defileu salbatic sapat de raul Costesti.

Cheile Topolnitei

Structuri geologice; Cheile in lungime de circa 20 km, sunt deosebit de inguste, versantii lor fiind acoperiti cu o bogata vegetatie submediteraneeana.

Monumente ale Naturii:

Cazanele Dunarii

Monument al naturii; Zona a defileului Dunarii la trecerea prin Carpati, in lungime de 9 km, cuprinsa intre localitatile Dubova (in amonte) si Eselnita (in aval). Zona cazanelor este formata din doua sectoare: Cazanele Mari de 4 km lungime, intre M. Ciucarul Mare in malul romanesc al Dunarii si Veliki Strbač in malul iugoslav si Cazanele Mici in lungime de 5 km, intre M. Ciucarul Mic si Malistibač. Peretii stancosi, verticali ai cazanelor prezinta pesteri sapate in calcare dure, jurasice si cretacice. La intrarea dinspre golful Dubova in Cazanele Mari se afla Pestera Veterani, astazi inundata, iar la cca. 200 m in amonte se afla Pestera Gura Ponicovei. Pe peretii M. Ciucarul Mare se dezvolta o vegetatie submediteraneeana cu numeroase plante rare: stanjenelul balcanic, laleaua Cazanelor, liliacul salbatic.

Varful lui Stan

Monument al naturii si rezervatie naturala Varf cu creste calcaroase, semete, cu vegetatie interesanta si cu numeroase unitati floristice, endemice.

Rezervatii Naturale:

Cazanele Dunarii

Padurea Balvanesti

Padure de interes social-recreativ cu specii de pin negru de Banat, ocrotita de lege.

Padurea de liliac Ponoarele

Rezervatie naturala forestiera, padurea se intinde pe o suprafata de circa 20 ha. Este alcatuita din liliac (Syringa vulgaris) in asociatie cu carpinita si frasin. In poiana din mijlocul padurii, in luna mai, cand liliacul este inflorit, se organizeaza o mare sarbatoare populara traditionala Sarbatoarea liliacului

Pestera Gura Ponicovei

Punctul fosilifer Bahna-Varciorova

Rezervatie naturala paleontologica cu o suprafata de 10 ha in cadrul carora se afla depozitele cele mai bogate in fosile miocene din tara. Punctul cel mai reprezentativ al rezervatiei il constituie Cariera Curchia, pe paraul Lespezi.

Rezervatia Botanica Gura Vaii-Varciorova

Rezervatie naturala cu flora specifica Rezervatia are o suprafata de 3.030 ha. Cuprinde o asociatie vegetala originala cu specii rare, ca: Prangos carinata, Rubus severinensis (endemisme locale), laleaua galbena, smochin , ghimpe, peste 100 specii rare

Rezervatia Botanica Svinita

Rezervatia cuprinde exemplare de smochin si o frumoasa volbura, fiind singurul loc din tara unde se gaseste aceasta specie floristica.

Rezervatia Lunca Vanjului

Rezervatia naturala Lunca Vanjului - padure de lunca alcatuita din stejar, frasin, artar tataresc. In patura ierbacee vegeteaza , printre altele, margaritarul

Rezervatia naturala Ponoarele

Rezervatia naturala are o suprafata de 100 ha, ea cuprinzand o serie de formatiuni carstice cu valoare de unicat in tara, printre care: podul natural, denumit si Podul uriasilor sau Podul lui Dumnezeu, care a luat nastere prin prabusirea tavanului unei pesteri; Pestera Ponoarele aflata in peretele vestic al dolinei de langa pod. Pestera care sta la originea podului, are o lungime de 633 m, fiind alcatuita dintr-o serie de galerii si sali de mari dimensiuni. Pestera are in interior un aven si o dolina. Lacurile temporare Zatonul Mare si Mic formate in depresiunile inchise, Ponoarele (L. Zatonul Mic) si Zatonul (L. Zatonul Mare) - se formeaza numai primavara dupa topirea zapezilor; Pestera Zaton, situata in apropierea ponorului Zaton avand o lungime de 105 m; Campul de lapiezuri care separa cele doua depresiuni, fiind apreciat ca cea mai importanta formatiune similara din tara

Varful lui Stan

Zone cinegetice:

Ieselnita(caprior,mistret)

Pughina(cerb lopatar,caprior,iepure)

Svinita(mistret,caprior)

Dubova(mistreti,cerbi,caprior)

Monumente Istorice:

Biserica de lemn sf Apostoli Petru si Pavel din Brebina

Monument istoric si de arhitectura populara religioasa, reprezentativa pentru bisericile de lemn din Oltenia; Biserica dateaza din 1757. Are forma de nava si este acoperita cu sita. Nu are turla. A fost restaurata si pictata in 1869, pictura interioara fiind executata in tempera, cu figuri in ulei. In biserica se afla o icoana veche, pictata in 1757.

Biserica de lemn Sf Voievozi din Godeanu

Monument istoric si de arhitectura populara religioasa Biserica dateaza din 1783 - 1786.

Biserica de lemn Sf Voievozi din Isverna

Monument istoric si de arhitectura populara religioasa Biserica a fost construita in 1783 si refacuta in 1823. Pictura interioara dateaza din 1892.

Biserica Domneasca Sf Treime din Cerneti

Monument istoric si de arhitectura religioasa, biserica a fost construita in 1663 si reconstruita in 1748 - 1752 de Grigore Ghica Voievod. Pictura murala valoroasa dateaza din 1827. Se remarca clopotnita masiva ce pare un turn de cetate.

Biserica fostei manastiri Sf. 24 Voievozi din Baia de Arama

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost zidita in 1699-1703, fiind realizata in stil brancovenesc. Are turn - clopotnita pe pronaos si pridvor inchis. Pastreaza un ansamblu de picturi murale, realizate in 1703, de zugravii Neagoe si Partenie de la Tismana.

Biserica Grecescu din Drobeta Turnu Severin

Monument istoric si de arhitectura religioasa Biserica a fost construita in 1803, pictura fiind realizata de Ghe. Tatarescu

Manastirea Gura Motrului

Monument istoric si de arhitectura religioasa Manastirea a fost intemeiata in 1512 - 1521 de Harvat, mare logofat pe vremea lui Neagoe Basarab. Aici a existat prima scoala mehedinteana (sec. XVIII). In incinta manastirii exista: Biserica actuala Cuvioasa Parascheva, construita in 1653; chiliile calugarilor; colectia muzeala cu profil de arta plastica, arta decorativa, carte rara romaneasca, religioasa, icoane pe lemn, obiecte de cult etc si mormantul carturarului Eufrosim Poteca. Complexul monahal a fost restaurat in 1957 si 1987.

Manastirea Vodita

Monument istoric si de arhitectura religioasa, este una din cele mai vechi ctitorii voivodale ale tarii. Ea a fost ridicata in perioada 1364 - 1370 de calugarul Nicodim. Distrusa de turci in 1524, prima biserica a fost parasita, fiind refacuta in 1680 prin grija marelui ban al Craiovei, Cornea Braileanu. Planul treflat al bisericii Vodita constituie modelul preferat al arhitecturii bisericesti valahe. In 1990 a inceput reconstructia manastirii. Biserica manastirii, construita din lemn aminteste de bisericile maramuresene.

Manastirea Cetate Strehaia

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea a fost construita probabil in jurul anului 1500 si recladita in forma ei de astazi de Matei Basarab in anul 1645. In 1690, C. Brancoveanu a refacut biserica si i-a adaugat un pridvor. Biserica, de plan dreptunghiular, este zidita din caramida si decorata cu arcade oarbe. Pridvorul deschis are arcade ce se sprijina pe 10 stalpi. In naosul bisericii se pot vedea tablourile votive ale lui Matei Basarab, ale sotiei sale Elena si ale fiului lor Matei. Specific bisericii este orientarea altarului catre sud est, fapt care a dat nastere la numeroase legende. In incinta manastirii, pe langa biserica mai exista: ruinele vechilor case ale baniei si colectia muzeala a manastirii.

Monumentul Comemorativ al Revolutiei de la 1821

Monument comemorativ; A fost ridicat pe locul unde se afla casa lui T. Vladimirescu in Cerneti cu ocazia sarbatoririi centenarului revolutiei. Este opera sculptorului Francisc Severin si este realizat din piatra cu basoreliefuri din bronz. Pe una din placi este inscris un fragment din Cantecul pandurului.

Schitul Topolnita Sf. Cruce

Monument istoric si de arhitectura religioasa, schitul a fost construit in 1646 de Lupu Buliga, capitan in oastea lui Matei Basarab. A fost construit din temelie pe locul unuia mai vechi din timpul lui Radu I (1377-1383). Are o valoroasa fresca murala datand din 1672. In 1826, schitul a fost folosit ca loc de adapost pentru pandurii lui Tudor Vladimirescu. Constructia a fost refacuta in 1866 si restaurata in 1929 - 1930, 1991 - 1992. Are o pozitie pitoreasca.

Vestigii Arheologice:

Complexul Arheologic din Drobeta Turnu Severin

Vestigii arheologice; Complexul cuprinde: ruinele castrului roman - construit in anii 103 - 105 d.Hr. de Traian in scopul apararii podului de peste Dunare fiind prima cetate de piatra ridicata de romani in Dacia; ruinele podului lui Traian - construit in perioada dintre cele doua razboaie purtate de Traian impotriva lui Decebal. Constructia podului a fost realizata sub conducerea arhitectului Apollodor din Damasc; ruinele termelor romane - considerate cele mai mari din Oltenia romana fortificatiile din sec. IV-V - castrul a fost reconstruit in intregime sub imparatul bizantin Constantin cel Mare; turnul lui Justinian - ridicat in sec. VI; ruinele cetatii medievale - construita probabil in 1335, in stil romanic.

Manastirea Cetate Strehaia

Ruinele Cetatii Ada Kaleh

Pe ostrovul Simian au fost stramutate monumentele istorice de pe insula Ada Kaleh, disparuta in urma realizarii lacului de acumulare Portile de Fier I, printre care: Cetatea Ada Kaleh - prima fortificatie de pe fosta insula Ada Kaleh ridicata in sec. XV de Iancu de Hunedoara. In 1520, insula a fost ocupata de turci si a primit numele de Ada Kaleh (Cetatea de pe insula); Moschea - construita in sec XV; Cimitirul turcesc.

Ruinele Cetatii Trikule

Cetatea a fost construita in sec. XVI, in cadrul fortificatiilor medievale ridicate in scopuri de aparare in fata atacurilor otomane. Aceasta apare ca un ansamblu fortificat alcatuit din trei turnuri formand un triunghi cu varful spre Dunare.

Muzee:

Expozitia Hidrocentrala Portile de Fier

Muzeu judetean; Profil: arheologie, istoria navigatiei din zona Portile de Fier si a constructiei hidrocentrale. Sunt prezentate prin intermediul montajelor foto, schitelor grafice, textelor si machetelor, momente din istoricul navigatiei pe Dunare de-a lungul timpului; date hidrologice; date arheologice. Se viziteaza si Sala turbinelor din centrala electrica (14 m sub nivelul lacului de acumulare).

Monumentul-Cripta al eroilor din1916-1918 din Drobeta Turnu-Severin

Monument memorial - realizat in 1933, conceptia grupului statuar datorandu-se arhitectului severinean State Balosin. Grupul statuar central turnat in bronz, reprezinta doi soldati (unul roman si celalalt roman) si a fost realizat de sculptorul T. Burca. Pe latura sudica a monumentului se afla cripta cu osemintele eroilor mehedinteni cazuti in primul razboi mondial.

Muzeul regiunii Portile de Fier

Muzeu judetean. Profil: istorie, arheologie, stiintele naturii, etnografie. Muzeul a fost deschis in anul 1972, el functionand intr-o cladire impunatoare construita in anul 1923. Colectia de istorie - arheologie cuprinde vestigii ale stravechilor culturi din regiunea Portile de Fier, marturii ale civilizatiei daco-romane, documente, obiecte despre revolutia din 1821 si cea de la 1848; Colectia de stiintele naturii: alcatuirea geologica, flora si fauna regiunii; Colectia de etnografie: omul in raport cu spatiul si timpul.

Casa Memoriala Gheorghe Radulescu Motru

Casa memoriala Profil: memorial, istoria literaturii; Exponate privind activitatea sociologului Ghe. Radulescu Motru. Este amenajat in casa natala a familiei Radulescu Motru. Are aspect de cula.

Constructii Tehnice:

Sistemul Hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier

Sistemul hidroenergetic a fost construit intre 1964 si 1972. Constructiile principale sunt: centralele hidroelectrice cu o inaltime de 60 m si lungimea de 214 m care flancheaza capetele barajului deversor; barajul deversor; ecluzele spre cele 2 maluri ale Dunarii, care asigura in conditii optime un flux naval continuu si lacul de acumulare cu o suprafata de 700 kmp, lungime de 230 km si un volum de apa de 2.550 mil. mc. Amenajarea lacului a necesitat efectuarea unor lucrari ingineresti de mare amploare printre care reconstruirea caii ferate si a DN 6.

Sistemul Hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier II

In cadrul sistemului sunt realizate 2 baraje si un lac de acumulare a carui coada ajunge in amonte, pana aproape de Drobeta-Turnu Severin. Cu o suprafata de 40.000 ha si volum de 800 mil. mc, are o putere instalata de 54MW.

Localitati Turistice:

Bala

Statiunea balneara Bala, de interes zonal, cu izvoare de ape minerale sulfuroase, oligominerale, termale (23,5 - 29,5 grade Celsius) si namol terapeutic este indicata pentru tratarea afectiunilor reumatismale, ginecologice si ale aparatului locomotor, precum si a gastritelor, insuficientei hepatice, a bolilor renale. Debite: 86,0 mc/zi - 1272 mc/zi; din totalul surselor din statiune se exploateaza numai 4 foraje.