POTENTIALUL TURISTIC AL REZERVATIILOR NATURALE DIN JUDETUL ARGES

Cap. 1 Conditii naturale

1.1 Scurt istoric

Regiunea Arges, locuita din vremuri stravechi, a favorizat dezvoltarea asezarilor geto-dacice care au devenit in timp centre economice puternice in schimburile comerciale dintre populatiile de la nord si sud de Carpati, cat si dintre daci si greci. Aceste asezari reprezinta leaganul feudalismului centralizat al Tarii Romanesti, Seneslau stabilindu-si curtea regala in regiunea Argesului. Nobilimea romana si-a stabilit curtea la Curtea-de-Arges si Campulung Muscel, localitatile devenind puternice centre comerciale si culturale in zona. Monumentele istorice reprezentative ale artei feudale sunt conservate pe aria judetului Arges, cum ar fi: palatele domnesti de la Campulung si Curtea-de-Arges, Manastirea Cotmeana (ridicata de Mircea cel Batran), fortareata Poenari (construita in timpul domniei lui Vlad Tepes), constructiile feudale de la Glavacioc si Aninoasa, Manastirea Curtea-de-Arges (construita de  Neagoe Basarab), etc.

1.2 Descriere Geografica

Situat in sudul tarii, judetul Arges este 'taiat' in doua de paralela 45 latitudine nordica, si este strabatut la est de meridianul 25 longitudine estica. La nord, se invecineaza cu judetele Sibiu si Brasov, cu judetul Dambovita la est, cu judetul Teleorman la sud si cu judetele Olt si Valcea la vest. Suprafata judetului este de 6.826 km patrati, reprezentand  2,9 % din suprafata totala a tarii. Orasul Pitesti, cu o populatie de 184.171 locuitori, este resedinta judetului. Localitatile principale ale judetului sunt: . municipii - Campulung Muscel (44.858 locuitori) si Curtea-de-Arges (35.895 locuitori) . orase - Colibasi (32.990 locuitori), Costesti (12.250 locuitori) si Topoloveni (9.881 locuitori) . 93 comune . 572 sate. Populatia totala a judetului numara 679.868 locuitori, si reprezinta 2,92 % din intreaga populatie a Romaniei, repartizata dupa cum urmeaza: in zona urbana - 320.045 locuitori (47,1 %) . in zona rurala - 359,823 locuitori (52,9 %).

Relieful judetului este ca un urias amfiteatru care coboara de la nord la sud, cuprinzand toate unitatile geo-morfologice intalnite in spatiul Carpato-Danubian de la 2.500 m pana la 160 m altitudine. Muntii Fagarasi (din Carpatii Sudici) se afla in nord, cu Varfurile Moldoveanu (2.543 m), Negoiu (2.535 m) si Vanatoarea lui Buteanu (2.508 m) dominand regiunea. Masivul Leaota, dealurile Platoului Dacic si o parte din Campia Romana traseaza granita estica a judetului. Campia Gavanu-Burdea se gaseste la est, pe cand vaile raurilor Olt si Arges se intind catre vest. Solul si subsolul este bogat in carbune, sare, calcar, petrol, argila, paduri si fanete

1.3 Informatii Turistice

Judetul Arges este situat in zona central-sudica a Romaniei. Pe teritoriul sau, in apropierea municipiului Pitesti, se intalnesc Paralela 45 latitudine nordica si Meridianul 25 longitudine estica. Judetul are o suprafata de 6.826 km patrati si o populatie de 681.133 locuitori. Cea mai mare parte a teritoriului judetului se gaseste in bazinul superior al raului Arges, de la care a luat numele si pe care il pastreaza de la inceputuri si pana acum. Relieful coboara in trepte dinspre nord spre sud, de la o altitudine de 2.500 m pana la 160 m deasupra nivelului marii. In Muntii Fagaras se gaseste Varful Moldoveanu (2.534 m deasupra nivelului marii), varful cel mai inalt din Carpatii Romanesti.    Judetul Arges este traversat de o multime de vai si rauri din bazinul hidrografic al raurilor Arges, Vedea si Olt, lungimea raurilor principale fiind de aproximativ 1.000 km. Raul Arges are, in acest judet, o lungime de 140 km. In zona de munte si de deal se intalnesc o multitudine de lacuri glariare cat si lacuri artificiale.

Flora, fauna si solul sunt caracteristice unui climat temperat si formelor de relief intalnite aici. Pentru a proteja cateva din speciile rare de fauna si flora, cat si cateva elemente valoroase de peisaj, acestea au fost declarate monumente ala naturii si sunt protejate in rezervatii naturale. Printre ele, cea mai importanta este rezervatia de flora si fauna Piatra Craiului. Elementele naturale, locurile istorice si liniile moderne de comunicatie, fac din judetul Arges o zona turistica de nivel national.

Resedinta judetului este municipul Pitesti, oras care ofera vizitatorilor multe locuri interesante. Turistii romani si straini care viziteaza acest judet trebuie sa viziteze Curtea de Arges, una dintre cele mai importante constructii medievale din Romania. Situat in partea centrala a Romaniei langa Carpati, la 150 km distanta de Bucuresti, Curtea de Arges a fost prima capitala a tarii in 1330 si detine valoroase monumente de arta, adevarat muzeu al istoriei romane. Biserica domneasca, construita de familia Basarab in secolul al XIV-lea, este o biserica bizantina clasica, monument de arta si arhitectura medievala romaneasca. Aici se gasesc fresce din diferite perioade de timp, dar cele mai de pret sunt sunt cele care dateaza din timpul domnitorilor Vladislav I Vlaicu si Radu I. Manastirea Curtea de Arges, construita din piatra de Albesti, avand ca ctitor pe Neagoe Basarab (1512 - 1521) este una din cele faimoase monumente istorice din Romania. Faima sa este legata de legenda Mesterului Manole care este cunoscuta in toate lumea. Numai la cativa kilometri departare se gaseste Castelul lui Vlad Tepes, cunoscut astazi ca Dracula. Transfagarasanul, cea mai mare constructie de acest fel din Romania, este situat la 2.034 m deasupra nivelului marii, cu un tunel cu lungimea de 845 m care trece pe sub Varfurile Negoiu si Moldoveanu, si care are o vedere pitoreasca asupra Vai Argesului

1.4 Asezare si limite

Judetul Arges este asezat in partea central-sudica a tarii, intre 44⁰22` si 45<sup>0</sup>36` latitudine nordica si 24⁰26` si 25<sup>0</sup>19` longitudine estica. De remarcat faptul ca paralele 45⁰ latitudine nordica imparte suprafata judetului in parti aproximativ egale, iar meridianul 25⁰ longitudive estica poate fi urmarit prin parte estica a muntilor Fagaras, apoi peste varfurile Batrana si Vacarea ( din muntii Iezer-Papusa) si mai departe, in lungul localitatilot Albesti, Bughea de jos, Schitu Golesti, Furnicosi, Titesti, Contesti ( unde se intretaie cu paralela 45⁰ longitudine nordica, intr-un punct situat in apropierea raului Argesel), Vranesti, Oarja.

In partea nordica, limita judetului urmareste crestele inalte ale muntilor Fagaras, traverseaza apoi Piatra Craiului si culoarul Rucar-Bran, despartind judetul Arges de judetele Sibiu si Brasov; la est, limita cu judetul Dambovita este mult mai lunga, desfasurandu-se in general in directia meridianului, traversand muntii Leaota, Subcarpatii Munteniei, valea Dambovitei, Subcarpatii Getici, piemontul Candesti si campia Gavanu-Burdea; cea sudica, dinspre judetul Teleorman, taie campia Gavanu-Burdea aproximativ de la est la vest; in sud-vest, Argesul se invecineaza cu judetul Olt, limita urcand din campie in piemontul Cotmeana, traversand vaile din bazinul superior al Vedei; in sfarsit, limita vestica, dinspre judetul Valcea, traverseaza valea Topologului, mergand paralel cu aceasta pana la obarsie, suprapunandu-se Subcarpatilor Getici si versantului sudic al muntilor Fagaras.

1.5 Relieful si constitutia geologica

Variat si repartizat proportional, relieful judetului Arges coboara in trepte de la nord spre sud si cuprinde toate unitatile geomorfologice carpato-transdanubiene, de la altitudinea de peste 2500m ( crestele cele mai inalete ale Fagarasilor) pana la altitudinea de 160 m ( an Campia Romana). Aceasta diferenta de nivel, de peste 2300m, se reflecta in diversitatea reliefului judetului Arges.

Treapta inalta a reliefului este constituita de culmile muntilor Fagaras, Iezer-Papusa, Piatra Craiului, Leaota.

Muntii Fagaras sunt alcatuiti din sisturi cristaline, reprezentand unitatea montana cea mai inalta nu numai din Carpatii Meridionali, dar din toata tara. In timp ce spre nord, muntii Fagaras prezinta o mare denivelare, materializata printr-un puternic abrupt, inspre sud coboara in trept. De aici rezulta caracterul asimetric al celor doi versanti. Culmea principala, nordica, cu orientare clara est-vest, se desfasoara pe o lungime de 70 Km, intre valea Dambovitei si valea Oltului, avand aspectul unei creste veritabile, ferastruita, alcatuita dintr-o succesiune de forme piramidale. In cadrul acestei creste, 140 de varfuri trec de 2000m altitudine, 29 depasesc 2400m, iar 6 trec de 2500m. Dintre ele amintim pe cele mai insemnate: Negoiu ( 2535 m), Caltun-Lespezi (2522 m), Vanatoarea lui Buteanu (2508 m), Moldoveanu ( 2543 m) - cel mai inalt varf al Crpatilor romanesti, aflat in intregime pe teritoriul judetului Arges - , Visitea Mare (2527 m) si Dara (2501 m).

Culmea inalta a acestor munti, alcatuita din inlantuirea crestelor zimtate, cu pante repezi, pastreaza numeroase urme ale glaciatiunii cuaternare si anume: circuri ( caldari), vai glaciare, umeri glaciari, si praguri, morene. Dupa topirea ghetarilor, mai ales in cadrul cladirilor, dar si in spatele morenelor, au luat nastere o serie de lacuri glaciare, printre care Buda, Capra, Caltun, Podul Giuriului ( asezat la cea mai mare altitudine din muntii Fagaras, 2264 m). Dintre 25 lacuri glaciare din acesti munti, 18 sunt pe versantul sudic, in limitele judetului Arges.

Din creasta inalta se desprind spre sud culmi secundare, cu altitudine din ce in ce mai coborata, constituind treapta joasa a Muntilor Fagaras; la extremitatea lor sudica se individualizeaza cateva masive usor inaltate, dintre care in judetul Arges se afla Muntii Fruntii ( 1533m) si Ghitu (1621 m). Culmile sudice, puternic ramificate, au aspectul unor maguri impadurite pana aproape de varf, punand in evidenta asimetria caracteristica muntilor Fagaras. Ele sunt despartite de vaile raurilor Topolog, Arges, Valsan si afluentilor lor care isi au obarsiile in cea mai mare parte, in caldarile galciare. Raurile au sapat chei adanci si salbatice, oferind locuri ideale de amenajari, in scopul valorificarii ptentialului hidroenergetic ridicat al acestor ape; totodata, respctivele sectoare inguste reprezinta cai de acces spre interiorul masivului.

Astfel, in Cheile Argesului, sapat in complexul gnaiselor de Cozia, a fost construit marele baraj de la Vidraru. Intre creasta nordica si masivele sudice ce formeaza cele doua trepte extreme, cu altitudini diferite, ale muntilor Fagaras, se intercaleaza prelungirea estica, sub forma de culoar, a Depresiunii Lovistei.

Pe teritoriul judetului Arges, aceasta depresiune se dezvolta pe directia vest-est, intre vaile Topologului si Vilsanului, pe o lungime de 20 km si o largime medie de 2 km. Relieful are aspectul unui platou inclinat spre sud, cu altitudini de 1400-1200 m, si este fragmentat in culmi de vaile adanci care au evoluat prin eroziune regresiva de o parte si de alta a vailor principale (vaile Cumpenei si Cumpenitei, Valea lui Stan, Valea Lupului, Valea cu Pesti s.a.). In depresiunea Lovistei, vaile au o largime destul de mare si contrasteaza cu cheile sculptate in lama gnaisului de Cozia.

Spre nord-est, muntii Ghitu su Fruntii se continua cu masivul Iezer-Papusa, situat in partea centrala a muntilor judetului Arges, intre Raul Doamnei si Dambovita. Acest masiv reprezinta o diviziune morfotectonicp distincta in cadrul muntilor Fagaras, de care se leaga direct prin culmea Oticu-Mezea-Caltun, constituindu-se ca o imensa potcoava cu deschiderea spre sud, catre depresiunea subcarpatica a Campulungului. Culmea principala a muntilor Iezer-Papusa incepe cu coama greoaie a Papaului (2093m) din sud-vest, de unde trece prin Curmatura Groapelor si se continua cu varfurile Iezer (2462m), Rosu (2473m) si Piscanu (2382m), arcuindu-se mult spre est. Spinarea muntelui devine neteda si este dominata de varfurile larg boltite: Batrana (2341m), Tambura (2269m) si Papusa (2391m). In partea de nord-vest si respectiv in partea de nord, masivul Iezer-Papusa domina printr-u versant abrupt obarsiile Raului

Doamnei si Dambovitei, de-a lungul carora se desfasoara culoarul Oticului care reprezinta limita cu muntii Fagaras, in timp ce spre sud si sud-est pornesc tentacular numeroase culmi si plaiuri cu spinari tesite. Din nodurile orografice Iezeru Mare si Batrana se desprind de culmile Vacarea, Danciu, Portareasa, Zanoaga, Plaiu lui Patru, Plaiu Iezerului Mare.

Culmile domoale paralele Gainatu, Dobriasu si Tefeleica-Capitanu, care incadreaza valea Argeselului, precum si plaiurile Boteanu, Cascoe, Dracsinu, Pecineagu si Picioru Vaii Barbului, dinspre valea dambovitei, sunt desprinse din cel mai puternic nod orografic al masivului, si anume varful Papusa. Aceste culmi se ramifica la randul lor in culmi secundare, despartite de vai adanci, grupate in trei bazine hidrografice: Raul Doamnei, Raul Targului si Dambovita. Si in masivul Iezer-Papusa se gasesc urme ale glaciatiunii cuaternar, iar sub varful Iezerul Mere este cantonat, intr-un circ glaciar, lacul glaciar Iezer.

Partea nord-estica a zonei montane argesene se caracterizeaza printr-un peisaj natural diferit de cel descris pana acum. Aici, la jonctiunea extremitatii sud-vestice a Carpatilor Orientali si capatul estic al Carpatilor Meridionali, se inalta singuratica o culme masiva de calcar cu creasta ferastruiata. Este Piatra Craiului, o perla a Carpatilor, strajuita la vest de un relief de munti mici si mijlocii, fragmentat de raul Dambovita si afluenti sai.

Piatra Craiului reprezinta o unitate geomorfologica aparte, total diferita de celelalte unitati montane, atat din punct de vedere morfostructural cat si peisagistic. Piatra Craiului are forma unei grandioase creste calcaroase, care domina culoarele depresionare din jur.

Pe teritoriul judetului Arges se afla jumatatea sudica a acestei creste, incepand de la varful cel mai inalt, La Om (2239 m), si continundu-se pana la unghiul de confluenta al Dambovitei cu Dambovicioara. De la varful La Om, creasta se desfasoara spre sud, avand aspect ferastruit si fiind marcata din loc in loc de varfurile ascutite cu altitudini care trec de 2216 m. In portiunea cuprinsa intre Coama Lunga ( 2150m - 2216 m) si Varful Pietrei ( 2086 m ) este localizata cea mai frumoasa zona a abruptului vestic, cu impunatori pereti verticali la baza carora s-au acumulat conuri de grohotis fixat sau mobil, dintre care Marele Grohotis este cel mai interesant. De la saua Funduri (1889 m ), Piatra Craiului se continua prin culmea Pietricica pana la muntele Gruiu Mirii ( 1521 m), de unde se incep podurile calcaroase din partea cea mai de sud, marginite de cheile Dambovitei si Dambovicioarei

Prezenta calcarelor mezozoice a generat o gama de forme carstice, cum ar fi lapiezurile, dolinele, avenele, cheile, pesterile. Dealtfel, acestea apar in continuare in zona culoarului Rucar-Bran, dominat spre nord-vest de Piatra Craiului.

Culoarul Rucar-Bran, cuprins intre Piatra Craiului in nord-vest si muntii Bucegi si Leaota in sud-vest, formeaza o unitate geomorfologica de origine tectono-eroziva. Avand o orientare generala sud-vest - nord-est, culoarul are un relief sub forma unor maguri si poduri calcaroase aflate cu aproape 1000 m sub inaltimea muntilor din vecinatate. Magurile si podurile calcaroase marginite de pereti abrupti sunt dominate de Piatra Dragoslavelor (1434 m ), Ghimbav (1407 m ) si Mateias (1239 m), varfuri ce se ridica deasupra altitudininii de 1200 m la care se afla culoarul tectonic Rucar-Bran.

La sud-est de culoarul Rucar-Bran se ridica impunator masivul Leaota, cu varful Leaota ( 2333 m) care constituie un important nod orografic. Muntii Leaota - situati la sud-vest de culoarul Rucar-Bram - domina valea Dambovitei, aval de Dragoslavele, prin culmi greoaie care ajung la peste 2000m.

Zona centrala a judetului este ocupata dealuri subcarpatice, fata de care munti se inalta abrupt spre nord cu 400-500m, iar spre sud, dealurile scad in inaltime, pierdandu-se treptat in campie, mai ales la vest de Arges.

La contactul dintre munti si dealuri, de-a lungul raurilor, apare sirul depresiunilor subcarpatice - Campulung ( pe Raul Targului), Nucsoara (pe Raul Doamnei), Bradet (pe Valsan), Arefu-Capatanei ( pe Arges) si Salatruc ( pe Topolog) - , intre ele intinzandu-se dealurile subcarpatice care trec adesea de 1000 m altitudine: Matau (1019 m), Platica ( 1143 m), Chicera (1227 m), Tamas (1104 m ). Dealurile subcarpatice s-au reanaltat in faza de definitivare a carpatilor si sunt alcatuite din gresii si conglomerate paleogene si miocene.

Dealurile inalte subcarpatice, acoperite cu paduri de foioase, domina spre sud un relief larg valurit, cu spinari netedesi vai largi, insotite de terase fluviatile, orientate pe directia de curgere a raurilor (nord-sud), acoperite cu paduri de stejar si cu fanete pe culmi. Intre dealurile subcarpatice si cele de podis se afla un alt sir de depresiuni intracolinare - Boteni, Jugur, Poenari de Muscel, Schitu Golesti, Godeni, Berevoesti, Slanic, Domnesti, Musatesti,Curtea de Arges si Tigveni.

Piemontul Getic, reprezentand a treia treapta morfologica a reliefului judetului, se suprapune pe un areal mult mai extins decat cele precedente, mai ales in comparatie cu subcarpatii.

Piemontul este format din dealuri cu podul neted ce coboara usor spre sud, fiind despartite de vai largi cu terase intinse.

Pe teritoriul judetului Arges se afla partial piemonturile Candesti si Cotmeana si in totalitate piemontul Argesului ( sau dealurile Argesului).

Piemontul Candesti, delimitat de Dambovita, Argesel si Arges, coboara de la peste 700 m pana la 400 m in sud, caracterizandu-se printr-o retea hidrografica autohtona, tributara Argesului, cu configuratie divergenta.

Piemontul Argesului ste cel mai fragmentat, cu vai largi ce coboara din munti ( alohtone) si converg spre sud pe masura ce unitatea se ingusteaza.

Piemontul Cotmeana este mai putin fragmentat, datorita retelei hidrografice autohtone apartinand mai ales bazinului superior al Vedei; aceasta retea are caracter divergent. Interfluviile extrem de netede ale piemontului Cotmeana coboara treptat de la 400-500 m la valori de 200 m in sud, unde se pierd pe nesimtite in campie.

Campia Romana constituie treapta cea mai coborata a reliefului judetului Arges. In cadrul judetului se afla doua subunitati ale Campiei Romane: Campia inalta a Pitestilor ( in totalitate) si Campia Gavanu-Burdea ( partial).

Campia inalta a Pitestilor are caracter piemontan, reprezentand treapta cu valorile altimetrice cele mai ridicate din intreaga Campie Romana. O buna parte a ei este formata din terasele dispuse in evantai ale Argesului. Din aceasta campie izvorasc Teleormanul, Glavaciocul, Dambovnicul si Neajlovul, vechi cursuri pe care Argesul le-a parasit succesiv, fiind atrase subsidenta din ce in ce mai intensa din nord-estul Campiei Romane.

Campia Gavanu-Burdea, mult mai neteda, este strabatutai de vai largi si putin adanci, mai mult seci.

1.6 Clima

Dispune in trepte a reliefului joaca rolul principal in conturarea tipurilor de clima ce apar in judetul Arges. Un alt factor important este orientarea generala spre sud a intregului relief; muntii din nord, totodata, joaca rolul de bariera in calea unor influente legate de circulatia generala a atmosferei. In aceste conditii apar urmatoarele tipuri de clima: climatul de munte, climatul de deal si climatul de campie.

Climatul de munte se caracterizeaza prin prezenta celor mai scazute temperaturi medii anuale, care coboara pana la 0^oC si chiar pana la -2⁰C; in acelasi timp, precipitatiile sunt foarte bogate, ajungand la 1200 - 1400 mm. Vanturile puternice bat tot timpul anului, dominante fiind cele de nord-vest si est. Zonalitatea verticala pregnanta impune separarea a doua subtipuri: subtipul climatului alpin - corespunzator inaltimilor de peste 1900 m - si subtipul climatului muntilor mijlocii.

Climatul de deal este influentat de prezenta unor fenomene de intrepatrundere a elementelor climatice atat dinspre munte cat si dinspre campie.

Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre valorile de 7⁰ si 10⁰C, in timp ce precipitatiile variaza intre 1000 si 700mm.

Climatul de campie prezinta o larga desfasurare a elementelor climatice, fara schimbari bruste.

In ceea ce priveste temperaturile extreme inregistrate in cadrul judetului amintim: - 31⁰C la Campulung (20 decembrie 1933) si 30⁰C la Pitesti (14 august 1946). Pe langa mari variatii de temperatura, exista si mari diferente in ceea ce priveste cantitatea de precipitatii - de la 1709mm la Nucsoara in 1915 si 377 mm la Pitesti in 1945 - , evidentiind in acest fel pentru judetul Arges nuanta de climat temperat - continental.

Rezulta ca in zonele de munte si dealuri inalte precipitatiile sunt abundente, factorul limitativ fiind aici temperatura. In aceasta zona se dezvolta foarte bine pasunile alpine, padurile si mai spre sud, pomii fructiferi.

Zona de campie si piemontana, care ocupa o parte insemnata din suprafata judetului, se caracterizeaza prin temperaturile cele mai ridicate si precipitatiile cele mai scazute, dar suficiente, totusi in majoritatea anilor, pentru dezvoltarea in bune conditii a culturilor agricole

1.7 Hidrografia

Teritoriu judetului Arges este strabatuta de o bogata retea de rauri si vai care apartin bazinelor hidrografice Arges, Vedea si Olt, lungimea totala a principalelor cursuri de apa fiind de circa 1000 Km, la care se adauga inca la 1500 Km ape secundare.

Cel mai colector este raul Arges care dreneaza partea de nord si nord-vest a judetului si care il strabate pe directia nord-vest - sud-est, pe o lungime de 140 Km. Obarsia lui este in muntii Fagara, intre varfurile Negoiu si Moldoveanu, de unde pornesc raurile Buda si Capra. In prezent, aceste rauri se varsa in lacul de acumulare Vidraru care primeste apele de pe o suprafata de aproximativ 740 Kmp si care este socotit cea de-a doua obarse a Argesului. In aval de chei, Argesul strabate zona subcarpatica si a dealurilor piemontane, primind ca afluent, in dreptul comunei Merisani, raul Valsan.

La Pitesti, Argesul primeste unul din cei mai importanti afluenti ai sai, Raul Doamnei ( 110 Km), Care isi aduna apele de pe o zona extinsa a crestei Fagarasilor, intre culmile Moldoveanu - Malita si Mezea-Otic. Si apele lui, impreuna cu cele ale mai multor afluenti din zona montana, sunt dirijate in lacul vidraru.

Principalul afluent al Raului Doamnei este Raul Targului ( co obarsiile in masivul Iezer-Papusa) care la randul sau primeste alti afluenti cum sunt Bratia ( 50km), cu obarsia in iezer, si Argeselul ( 80 km), co obarsia in Papusa. In aval de Pitesti, Argesul aduna apele de mai mica importanta din podisul Candesti si din Campia Piemontana a Pitestilor - Carcinovul, Glambocelul, Neajlovul si Dambovnicul.

Un alt rau important este Dambovita, tot afluent al Argesului ( se varsa in acesta la Budesti, judetul Ilfov). Din suprafata total a bazinului (2579 Kmp), cam o treime ( 650 Kmp) se afla intre limitele judetului Arges. Acest lucru se explica prin faptul ca bazinul seperior al Dambovitei se suprapune integral zonei montane.

In partea de nord-vest a judetului se afla cursul superior al raului Topolog, afluent al Oltului, co obarsia in caldarile glaciare de sub Negoiu. Din lungimea totala de 84 Km, 70 se afla pe teritoriul judetului Arges, din care mai bine de jumatate este dirijat prin captare spre lacul Vidraru. Partea de sud a judetului este drenata de sistemul hidrografic al raului Vedea (15 km), cu obarsia in Podisul Cotmenei, care are o serie de afluenti ce-si aduna apele din zona de podisi ( raurile Vedita si Cotmeana) sau care izvorasc din Campia piemontana a Vedei.

Principala sursa de alimentare cu apa a raurilor judetului Arges o constituie izvoarele de munte, precipitatiile abundente din zona montana asigurand o alimentare relativ constanta a raurilor. Volumul total de apa al bazinului Argesului in raza judetului se ridica la circa 1,7 miliarde mc in anii ploiosi si 1,3 miliarde mc in anii secetosi, procent ce reprezinta 80 % din stocul anual de apa al intregului bazin; pana la varsarea in Dunare, Argesul este principala sursa de apa pentru capitala tarii si pentru judetele Dambovita si Ilfov.

Ca si relieful judetului, reteaua hidrografica ofera posibilitati de amenajare in continuare a unor acumulari de apa pe raurile Arges, Valsan, Raul Doamnei, Bratia, Argesel, Dambovita, care vor putea retine un volum de circa 1975 mil. Mc. Printre marile acumulari care se vor executa in acesti ani se numara si cele de la Ciumesti ( Raul Doamnei), Zarnesti si Malureni ( pe Valsan) Pecineagu, Satic, Stoienesti ( pe Raul Dambovita).

Lacurile naturale glaciare sunt cantonate mai ales in muntii Fagaras unde glagiatiunea a avut o mare extindere in pleistocenul superior. Dintre cele 18 lacuri glaciare dispuse pe versantul sudic, in judetul Arges, mentionam: Buda, Capra, Caltun, Podu Giurgiului ( de la obarsia Argesului), Jgheburoasa, Galbena, Buduri, Rosu ( de la obarsia Raului Doamnei) si Iezer ( de la obarsia Raului Targului).

1.8 Vegetatia si fauna

Marea varietate de tipuri de sol a determinat o evidenta zonalitate pe verticala a vegetatiei spontane. Coborand de la nord la sud, se distinge, in regiunea de munte, zona pajistilor si tufarisurilor alpine care se intinde de la limita padurilor de conifere pana la varful muntilor si in cadrul careia se diferentiaza doua etaje - etajul alpin superior sau alpin propriu-zis si etajul alpin inferior sau subalpin.

Etajul alpin superior se desfasoara de la altitudinea de 2000-2100 m pe versantii nordici si de la 2200-2300 m pe versantii sudici, pana in varfurile cele mai inalte. Vegetatia caracteristica este alcatuita din plante pitice, de origine arctic-alpina, asemanatoare celor din tundra; ele se deosebesc in functie de tipurile de roci. Astfel, pe terenurile silicoase se intalnesc plante ca salcia pitica (Salix herbacea), mierluta pitica (Minuartia sedoides), ochii sarpelui (Erithrichium nanum), rugina (Juncus trifidus), rogozul rosu (Carex curvula), garofita pitica (Dianthus gelidus), sapunaria (Saponaria pumila); pe calcare apar agintica (Dryas octopetala), salcia pitica de calcare (Salix reticulata), lana caprelor (Cerastium lanatum), toporasul alpin (Viola alpina), ghintura (Gentiana nivalis), floarea de colt (Leontopodium alpinum), garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus). In ceea ce priveste etajul alpin inferior, el se intinde deasupra padurilor de molid, incepand de la 1600 m pe versantii nordici si 1700-1800 m pe versantii sudici si pana la limita inferioara a etajului alpin superior. Vegetatia specifica este constituita din tufarisuri de jneapan (Pinus mughus), ienupar pitic (Juniperus sibirica), afin (Vaccinium myrtillus), arin de munte (Alunus viridis), smirdar (Rhododendron ketschyi), zambru (Pinus cembra) s.a. Aceste plante, si in special jnepenisurile, au un mare rol in moderarea temperaturii si a vanturilor protejand padurile, impiedicand eroziunea solurilor, viiturile si inundatiile. Vegetatiei de plante lemnoase taratoare i se adauga plante ierboase, in special graminee alpine scunde, ca iarba stancilor (Agrostis rupestris), teposica (Nardus stricta), parusca (Festuca supina), precum si unele plante cu flori colorate, cum ar fi ridichioara (Gem montanum), vioreaua de munte (Viola declinata) s.a.

A doua zona din regiunea de munte, zona padurilor montane, reprezinta o fasie lata care inconjura muntii la limita superioara a pajistilor alpine si care se divide tot in doup etaje de vegetatie: etajul padurilor de molid si etajul padurilor de foioase. Etajul padurilor de molid se intinde de la 1200-1400 m panp la limita inferioara a etajului subalpin. In acest etaj predomina molidul (Picea excelsa) in asociatie cu alte plante ca afinul (Vaccinium myrtillus) si macrisul (Oxalis acetosella), iar mai jos bradisorul (Lycopodium selago), muschii de pamant (Polytrichum comune) etc.

Etajul padurilor de foioase ocupa intreaga zona a muntilor (sub 1200-1000 m) si o mare parte a dealurilor subcarpatice si podisul piemontan. El se imparte in mai multe subetaje: subetajul padurilor de amestec (fag, brad si molid), in care se intalnesc numeroase specii cum ar fi: ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), scorusul (Scorbus aucuparia) s.a.; subetajul padurilor de fag, cu o mare extindere pe versantii sudici si in care se mai gasesc exemplare de platan de munte (Acer pseudoplatanus), mesteacan (Betula verrucosa), alun (Corylus avellana); subetajul padurilor de gorun (la altitudini intre 600-300 m), cu gorun (Quercus petraea), corn (Cornus mas), alun (Corylus avellana) s.a., iar mai jos cu stejar (Quercus robur), ulm (Ulmus foliacea), carpen (Carpinus betulus), tei alb (Tilia tomentosa) s.a.

Fauna este tot atat de bogata si variata, in concordanta cu conditiile oferite de cadrul natural. Fauna terestra este bine reprezentata, incepand din crestele inalte. Aici este imparatia "Antilopei Carpatilor" - capra neagra (Rupicapra rupicapra), a acvilelor (Aquila sp.) si corbilor (Corvus corax). In zonele de mai mica altitudine intalnum ursul carpatin (Ursus arctos), rasul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), mistretul (Sus scrofa), bursucul (Meles meles), iar mai jos capriorul, iepurele, vulpea, dihorul, pisica salbatica si alte mamifere. Dintre pasari, cocosul de munte (Terao urogallus) populeaza padurile judetului, alaturi de ierunca (Tetrastes bonasia). In sud se intalnesc prepelita, potarnichea si foarte rar dropia (Otis tarda) si acvila de stepa (Aquila clanga), pe cale de disparitie din fauna judetului.

Apele sunt bogate in peste, aici intalnindu-se pastravul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus), mreana de munte (Barbus meridionalis petevy), aspretele (Romanicthys valsanicola), scobarul (Chondrostoma nasus) etc.

1.9 Solurile

Cercetarile pedologice au pus in evidenta existenta pe teritoriul judetului Arges a unei mari varietati de soluri, incepand de la solurile pajistilor alpine pana la cele slab dezvoltate si de lunca. Studiile efectuate au stabilit ca solurile judetului Arges se incadreaza in provincia montana (de munti si de dealuri piemontane) in partea de nord a judetului si in provincia danubiano-getica in regiunea podisurilor piemontane si in campie.

In partea nordica a judetului au o larga raspandire solurile montane (la altitudini mai mari de 1800 m), caracterizate prin areale foarte mici datorita diversitatii litologiei si altitudinii. Acestea sut soluri brune acide, soluri brune-podzolice feriiluviale, soluri humicosilicatice, regolosuri, redzine si roca la zi.

A doua mare categorie de soluri o constituie cele din etajul padurilor de rasinoase sau de rasinoase im amestec cu fag, cu un profil mai complex. Aici apar solurile brune acide montane de padure, cu diferite grade de podzolire, si solurile podzolice montane. Pe muscelele dintre Bratia si Topolog si in partea inferioara a muntilor predomina solurile brune montane de padure si cele brune montane de padure podzolite, formate mai ales sub padurile de foioase.

Dealurile piemontane su subcarpatice ale Argesului reprezinta domeniul de dezvoltare a solurilor silvestre podzolice brune si brune-galbui, iar podisurile piemontane Cotmeana si Candesti au soluri podzolice pseudogleice, sarace in humus si elemente nutritive, cu aciditate ridicata, fiind dezvoltate pe argile gonflate si pseudogleizate. In continuare, spre sud, inclusiv in Campia Pitestilor, apar soluri silvestre podzolice pseudogleizate si soluri pseudogleice care au o mare raspandire datorita excesului de umiditate care stagneaza la suprafata terenului. In lungul unor vai din Campia Pitestilor apar soluri brun-roscate podzolice, specifice unui climat mai cald.

Alta grupa insemnata o reprezinta solurile litomorfe si solurile intrazonale. Dintre acestea, redzinele si redzinele brune ocupa suprafete intinse pe calcarele din masivul piatra craiului si culoarul Rucar-Bran. Tot in aceasta grupa intra solurile argiloase de faneata umeda si pseudorenzinele, care apar ca niste fasii in zona muscelelor dintra Dambovita si Topolog. De asemenea, solurile negre argiloase in sudul podisului Cotmeana, in Campia Pitestilor si in campia Gavanu-Burdea.

Ultima grupa o constituie solurile slab dezvoltate de lunca. Aici se incadreaza solurile erodate si regosolurile de pe vaile din podisurile piemontane Candesti si Cotmeana, unde intensitatea proceselor de denudare a versantilor a dus la spalarea si erodarea solurilor de pe panta. Pe vaile principale din muntii Fagaras apar litosolurile si rocile consolidate-compacte la zi, iar in lungul vailor principale apar fasii de soluri de lunca, soluri aluviale cu sau fara carbonati (in lunca Argesului, in aval de Pitesti si la confluenta cu afluentii principali), soluri gleice aluviale (pe raurile Teleorman, Neajlov, Dambovnic) si aluviuni (in albiile raurilor mai importante).

In ceea ce priveste modul de folosinta a terenului, acesta difera de la zona la zona.

In campie, marea majoritate a terenurilor sunt arabile. In zona de platforma, arabilul cedeaza o parte din suprafata livezilor, pasunilor si fanetelor, iar vita-de-vie ocupa pantele insorite ale extremitatilor sudice ale platformei Candesti si mici suprafete in campie. In zona subcarpatica predomina fanetele, pasunile si livezile, iar in cea montana, singura folosinta a solului este pasunea. In aceasta zona, pana la golul alpin, se intalnesc intinse paduri care se continua si in zona subcarpatilor si chiar in campie, insumand o suprafata totala de 1286086 ha.

Din studiile executate reiese ca reactia actuala a solurilor din judet este urmatoarea: cea mai mare parte din soluri sunt puternic si moderat acide (69%), apoi acide si neutre (25%), slab si moderat alcaline (5%), foarte acide (1%). In judetul Arges lipsesc solurile salinizate si alcaline.

In general se poate spune ca toate formele de vegetatie gasesc in Arges conditii prielnice de crestere si dezvoltare: pasunile alpine, padurile de rasinoase si de amestec, livezile de pomi fructiferi, podgoriile si intinsele lanuri de cereale.

Cap 2. Arii naturale protejate si monumente ale naturii din judetul Arges

2.1 REZERVATII BOTANICE.

1. Rezervatia " Lunca cu narcise " - Negrasi

Infiintata prin Decretul 659/1966 redefinita prin Hotarirea CJ. Arges nr. 12/21.12.1994.Suprafata 4,1 ha;

Coordonate : 25 grd. 5' long. E; 44 grd. 35' lat. N;Administrator Consiliul local Negrasi.

Descriere: Situata in lunca riului Dambovnic. Este cea mai sudica statiune din tara cu narcise (Narcissus poeti-cus L. ssp. Stellaris ( Hav.) Dost Relict glaciar,aparut inca din Tertiar. S-a dezvoltat aici,cind locul era mlasti-nos la suprafata. Narcisele de la Negrasi se deosebesc de cele de la Dumbrava Vadului (com. Sercaia linga Fagaras),avind tulpinele mai subtiri si frunzele mai inguste,iar floarea are o corola cu marginile rosii si culoarea galbui-deschis. Aceste deosebiri sunt determinate de compozitia solului si de alti factorii ecologici,mediul din Lunca Dambovnicului fiind mai luminos fata de Vad,unde este o dumbrava de stejari.

Din cauza pozitiei sudice a Negrasilor,narcisele de aici infloresc la sfirsitul luni aprilie si se mentin in floare aproape toata luna mai,fata de cele din Dumbrava Vadu-lui cara sunt in apogeul infloririi la 20 mai. Rezervatia de la Negrasi este ocrotita pentru valoarea stiintifica deose-bita a speciei si pentru valoarea peisagistica a covorului de narcise.

2. Parcul dendrologic Mihaiesti( Arboretum Mihaiesti)

Amenajare dendrologica si peisagistica de exceptie,opera a ilustrului initiator de rezervatii naturale nationa-le ing. Iuliu Moldovan,al carui bust este amplasat in zona centrala a parcului. Lucrarile de amenajare au inceput in perioada 1895 - 1901 ,iar in 1935 se creaza partea den-drologica.De partea peisagistica a parcului se ocupa arhi-tectul Rech Brun.

Parcul are 65 de ha.Aici vegeteaza specii arbustive si arboricole de mare valoare stiintifica:Chaenomeles japonica ( gutuiul japonez),Picea pungens var.argentea ( molidul argintiu), Abies cephalonica(bradul grecesc),

Abies concolor,Abies nordmandianna (bradul de Caucaz), Abies grandis(bradul de California), Chamaecyparis lawsoniana (chiparosul de California ), Larix leptolepis (laricele japonez), Metasequoia glyptostroboides, Picea orientalis, Picea silehensis, Pinus strobus, Pinus ponderosa var. scopulorum, Pinus nigra var. austriaca, Pseudotsuga menziesii var. menziseii (duglas verde),Pseudotsuga taxi-folia(duglas),Taxus baccata ( tisa),Criptomeria japonica, Cedrus atlantica,Calicanthus floridus (arborele de chinina din Carolina), Dentzia scabra (dentie), Liriodendron tuli-pifera (arborele lalea),Magnolia kobus,Phellodendron amu-rense (arborele de pluta),Syringa pekinensis (liliacul chine-zesc),Wisteria sinensis (glicina chinezeasca),Yucca fila-mentosa (acul lui Adam) etc.

2.2 REZERVATII GEOLOGICE

1. Microrelieful carstic Cetateni

Se intinde pe o suprafata de 225 ha,pe raza comu-nei Cetateni.Pe malul sting al Dambovitei ,o ingramadire enorma de stinci ests limitata la nord si la sud de Valea lui Coman si respectiv Valea Chiliilor,ambele adinci si ademe-nitoare pentru turisti.

Pe linga importanta geologica,acest areal are si o importan-ta istorica; aici pastrindu-se urmele unei cetati geto-dace care avea imense relatii cu lumea elenistica.De asemenea aici se pastreaza dovezi ale existentei unor schituri rupestre din secolul al XIV -lea.

2. Rezervatia "Granitul de la Albesti" (Albesti-Muscel)

Infiintata prin HCM 458/1954.redefinita prin Hotarirea CJ. Arges nr.18/21.12.1994.Suprafata : 0,5 ha: Coordonate: 25 grd. long. E; 45 grd. 20' lat. N; Administrator: proprietate particulara;

Descriere: situata in comuna Albesti de Muscel, in apropierea minicipiului Cimpulung Muscel ,inconjurat de un palc de padure de foioase,pe dreapta unei rape inierbata, la nord de cota 708. Se prezinta dezagregat ,sub forma de blocuri cu dimensiuni de pina la 2 m. Este o inversie de roca granitica, sub forma de blocuri ,in mijlocul unor depo-zite sedimentare. Pe flancul sudic al Muntilor Fagarassi al Muntilor Leaota se mai gasesc astfel de iviri granitice,pe suprafete mai mari,dar greu accesibile.La Albesti prezenta acestui granit se datoreaza unei puternice eroziuni ,care a indepartat invelisul rocilor eruptive.

2.3 REZERVATII PALEONTOLOGICE

1. Rezevatia " Calcarul numulitic de la Albesti"

( Albesti de Muscel )

Infiintata prin HCM 458/1954,redefinita prin Hotarirea CJ. Arges nr.18/21.12.1994.Suprafata: 3 ha; Coordonate: 25 grd. long.E; 45 grd. 20' lat. N; Administrator SC "ROCAS" SA;

Descriere: situata in comuna Albesti de Muscel, in apropie-rea municipiului Campulung Muscel. Calcarul extras din aceasta cariera a fost folosit in construirea unora dintre cele mai minunate monumente de arhitectura si de arta din tara.

Numeroase monumente istorice din Campulung, Curtea de Arges,din alte localitati din Muntenia ( printre care si parti din palatul de la Mogosoaia si de la Potlogi) sunt cladite si ornamentate cu aceasta frumoasa piatra. Se lucreaza usor cu dalta si multi localnici au devenit maestri in cioplitul pietrei,fiind urmasi ai mai multor generatii ce s-au inseletnicit cu cioplitul acestei roci. Carierele din Albesti de Muscel sunt cunoscute, cu certitudine,din anul 1300, deoarece piatra de mormint a lui Laurentiu de Longo-campo estye taiata si ornamentaa in calcar de Albesti.Tot din aceasta piatra s-a zidit, in 1352 minastirea din Campulung.

In prezent, o zona limitata este declarata rezervatie stiintifica.Calcarul rezervatiei are o culoare alb-galbuie,ros-cata,vanata sau alburie si este de virsta eocena (cca 60 mili-oane de ani). Contine o fauna fosila foarte bogata:echino-derme,lamelibranchiate,anelide.moluste,dinti si fanoane de rechin. Foarte numeroase sunt fosilele de numuliti(ca niste banuti mici ),de unde si numele de calcar numulitic. S-au descoperit si urme de crabi,care impresioneaza prin desenul lor dantelat. Acest calcar reprezinta un adevarat tezaur stiintific,fiind un depozit bentogen - litoral format intr-o mare calda, in jurul unor insule sau in apropierea unui tarm format din roci cristaline,roci pe care le intilnim,de altfel , in cuprinsul satului Albesti.

2. Rezervatia "Punctul fosilofer Marlauz-Suslanesti" ( Com. Mioarele, sat Suslanesti )

Infiintata prin HCM 1625/1955,redefinita prin Hotarirea CJ.Arges nr. 18/21.12.1994. Suprafata: 3,5 ha: Coordonate:25 grd. 7' long.E; 45 grd. 15' lat.N: Adminis-trator: Consiliul local Mioarele;   

Descriere: Este situata pe valea raului Argesel,in comuna Mioarele,sat Suslanesti la punctul numit Marlauz,pe Dealul Hobaia ,la 10 km de Campulung. Este renumita in tara si in strainatate prin bogatia fosilelor de pesti (peste 29 specii noi pentru stiinta),urme de viermi, frunze de Salix etc. De fapt, se pastreaza numai impresiu-nile acestora ,perfect conservate in sisturile disodilice din acest areal. Este de virsta oligocenica (35-40 milioane de ani). Marea formata aici aluat nastere din Marea Tethys, prin ingustarea acesteia in timpul celor doua faze de cutare si de ridicare a muntilor Carpati, Alpi si Caucaz.

O caracteristica a tuturor pestilor fosili gasiti in rezervatie este aceea ca toti au gura larg deschisa,consecin-ta a mortii prin asfixie. In tara noastra,pesti de felul celor descrisi la Suslanesti se mai intilnesc si in Piatra Neamt.

Dealul Hobia este sculptat in depozitele oligenului, care se intind de la Namaiesti pina la intrarea in comuna Boteni si intre culmea Mataului si "muscelul " dintre Valea Argeselului si valea Dimbovi

2.4 REZERVATII MIXTE

1. Valea Valsanului - Albestii de Muscel

In bazinul raului Valsan a fost identificata o flora cu caracter endemic,cu unele specii rare si periclitate: Cirsium furiens, Dianthus tenuifolius , Hepatica transsilvanica, Peucedanum roghelianum,Silene dubia, Thymus cumosus. Dintre speciile rare pentru flora Romaniei ,care au fost semnalate in aceasta zona ,amintim:Diathus membranace-us ,Moenchia mantica, Ranunculus stevenii,Anagallis mi-nima,Achillea crithmifolia,Typha shuttleworthii,Eleocaris carniolica.

Raul Valsan reprezinta singurul ecosistem di tara si din lume, in care traieste specia de peste Romnichthys val-sanicola (aspretele),relict tertiar al faunei Romaniei,specie cu valoare deosebita pentru patrimoniu natural mondial. Aceasta specie ficureaza pe Lista Rosie a Uniunii Interna-tionale pentru Conservarea Naturii (U.I.C.N.),la categoria speciilor in curs de disparitie (specie critic periclitata ). Asigurarea supravietuirii acestui gen (si specie )este nece-sara nu numai datorita raritatii sale si faptului ca este mo-nument al naturii,dar si pentru interesul pe care-l prezinta pentru lamurirea unor sapecte de biogeografie si evolutie animala.

2. Moldoveanu si Capra

Aceste areale fac parte din masivul Fagaras ,asa-zisii Alpi ai Transilvaniei - munti care sunt formati in totalitate din sisturi cristaline,imbracati in paduri intiase ce-i acopere pantele pina la inaltimi de aproape 1700 m si impestritati de poene si finete. Unfarmec deosebit al acestor munti il reprezinta numeroasele lacuri glaciare si lacuri alpine, iezare sau ochiuri de munte ,situate la mari inaltimi. Varful Moldoveanu este,prin inaltimea sa (2543 m),stapanul ne-contestat al Carpatilor Romaniei.

Temperatura medie a lunilor de vara, + 12grd. C si precipitatiile anuale de peste 1000 de mm,impun o flora caracteristica golurilor de munte,caracteristica pentru Carpatii Meridionali. Desi se spune ca, in general, muntii for-mati din sisturi cristaline sunt mai saraci in specii decit muntii calcarosii, caracterul termofug al rocilor fiind o principala cauza a acestei pauperitati vegetale, totusi pe brinele politele si pripoanele lor,mai putin ospitaliere,vom intilni o mare varietate de plante, multe dintre ele tipic si-licifile si citeva interesante endemisme locale sau comune doar pentru masivele sudice,in care este preponderent, ca element chimic siluciul. Vom intilni si aici specii de plante mai mult sau mai putin criofile si silicifile, cum ar fi un neam de sarsifraga (Saxifraga cymosa), doua specii de piciorul cocosului (Ranunculus glacialis si Ranunculus cre-natus),soldanela alpina (Soldanella pusilla), patlagina alpina (Plantagogentianoides) si altele, rar sau niciodata intilnite in masivele calcaroase.

In covorul gramineelor alpine se strecoara specii endemice Fagarasilor,ca firuta lui Nyarady (Poa nyaradi-ana),ori specii cu raspindire redusa cum ar fi un neam foarte rar de coada vulpii (Alopecurus laguriformis). In drumetiile noastrs vom fi norocosi daca vom intilni caldarusa transilvana(Aquilegia transsilvanica),deosebita de rudele sale prin portul acund prin tulpina simpla cu o singu- ra floare ,avind fiecare pinteni mai scurti si mai curbati si petale mai late si rotunjite la virf.De asemenea gusa porum-belului de stinca (Silene dinarica),care ne imbie cu florile sale trandafirii cite 2 - 4 pe un lujer tisnind din pernitele dese ale frunzelor,apoi clopoteii transilvani (Campanula transsilvanica) ne atrag atentia prin tulpina marunta pur-tind un manunchi de flori de un albastru deschis adunate intr-un unic glomerul terminal.

3. Zona carstica Dambovita - Dambovicioara

Odata cu intrarea in Cheile Mici ,Dambovita strabate o zona de convergenta hidrografica, plasata pe capatul sud- vestic al culoarului tectono - eroziv Rucar - Bran.La acest nivel, Dambovita primeste pe cei mai importanti afluenti ai sai din cursul superior: din Piatra Craiului primeste pe Dambovicioara, din cadrul culoarului pe Oratea si Cheia, din Leaota coboara Ghimbavul, iar din Papusa Rausorul.

Majoritatea acestor chei isi sapa drum prin roci de natura calcaroasa, dezvoltand aici, atat prin numar cat si prin lungime si ramificatie, cel mai mare complex de chei din tara.

In cadrul complexului apar 18 chei (chiar 23, dupa Ion Popescu Argesel) ,repartizate astfel: 2 pe Dam-bovita (Cheile Mari si Cheile Mici); 7 in bazinul Dambovi-cioarei; 6 in bazinul Cheii; 1 pe Oratea; 1 pe Rata; 1 pe Ghimbav.

Cheile Dambovitei se dezvolta incepand de la iesirea din depresiunea intramontana a Saticului aproape fara intrerupere pana la Rucar.Intre Satic si Podul Dambo-vicioarei se afla Cheile Mici ale Dambovitei, Cheile de Sus sau Cheile Plaiului Mare (749 m), taiate in calcarul Muntelui Juga,inalte si inguste intinse pe o distanta de 2 km, depasind ,in monumentalitate, multe a;te chei renumite din tara. Are pereti verticali si subvertivali inaltati de zeci de metri.

In versantul drept al Cheii se deschide Pestera Ursilor sau Coltul Surpat, descoperita in urma cu doua decenii, cu galerii populate de colonii de lilieci, cu depozite de nisip de albie, stalactite si stalacmite, cu camere spatioase alternand cu tuneluri etc.

Cheile Mari ale Dambovitei. La iesirea din Chei-le Mici, Dambovita traverseaza localitatea Podul Dambovi-tei, dupa care patrunde in Cheile Mari, chei sapate, pe o lungime de 4 km, intre masivele calcaroase Dealul Crucii la vest si la nord, Muntele Ghimbavul la est si Fundul Neagu-lui la sud, ajungand pana la Rucar.

Aproape de intrarea in Cheile Mari, pe partea stanga, se deschide un coridor impresionant,stramt si sinu- os, umed si intunecat, pe fundul caruia se strecoara cursul agitat al raului Cheia. Este defileul "Cheita " , lung de 400 metri. Cu exceptia unei mici portiuni din zona de confluen-ta cu Ghimbavul, valea este extrem de ingusta, raul ocu-pand integral fundul Cheii. Aproape pe itreg traseul, Cheile Mari ale Dambovitei prezinta peretii verticali sau subverti-cali, de asemenea ,marmite si numeroase izvoare ce debu-seaza sub nivelul raului. Dupa confluenta cu Ghimbavul se observa diferenta de modelare a celor doi versanti. Astfel versantul drept,cu ezpozitie sudica si,ca urmare, cu ampli-tudini mai mari de temperatura,are o morfologie mai complexa, cu o dinamica mai activa, care a generat atat un microrelief rezidual cat si grohotisurile deluviale. Versan-tul drept este, din aceste motive,mai golas decat cel stang.

Cheile din bazinul Dambovicioarei. Sunt situate atat in lungul acestui rau, cat si pe cativa afluenti. Cele mai importante sunt: Cheia Brusturetului, Cheia Dambovicioa-rei, Cheile de pe Valea cu Apa, Valea Seaca Pietrelor, Va-lea Muierii, Valea Pesterii.

Cheia Brusturetului se dezvolta de la confluen-ta Vaii cu Apa cu Valea Seaca Pietrelor, pana la localitatea Dambovicioara , pe o lungime de 5 km. Prezinta cateva sectoare foarte inguste, cu numeroase urme de marmite. In versantul stang al acestei Chei se deschide Pestera Dambo-vicioara ,cu o lungime de 300 m si numeroase concretiuni cu denumiri bizare.

Cheia Dambovicioarei se dezvolta intre loca-litatile Dambovicioara si Podul Dambovitei, pe o lungime de 4 km . Se caracterizeaza prin ingustime ,prin inaltimea peretilor calcarosi care o delimiteaza, Prezinta numeroase marmite,ulucuri nivale, numeroase limbi de grohotis. Pe versantii ei se observa foarte bine etructura geologica ce se infatiseaza ca niste pachete de stive, cu caderi diferite dova-da ca formatiunile calcaroase au suferit intense miscari tec-tonice.

Cheile din bazinul Cheia. Acestea sunt sapate in masivele calcaroase din cadrul culoarului, situate in nordul cristalinului, de Leaota. Din cele 6 chei ,4 sunt situa-te in bazinul superior.

Cheia Rudarite este lunga de 2 km , iar Cheia Prepeleacului de 1,5 km. Ambele au peretii verticali si o mare cadere a talvegului. In versantul drept al Cheii Ruda-ritei se afla Pestera Uluce.

Cheia Urdaritei incepe dupa confluenta unui parau cu Rudarita, intinzandu-se pana la confluenta cu Va-lea Crovului.

Cheia Crovului ,pe o lungime de 2,5 km prezinta escarpamente spectaculoase, pana la 300 m intre Piscul Ciucului la sud si Culmea Zacotelor la nord .Cheia Crovului taie perpendicular doua falii. Din unirea paraului Crovului cu paraul Urdaritei ia nastere raul Cheia. Acesta strabate pana la confluenta cu Dambovita un sector de cal-care baarremiene si unul de calcare tithonice, chiar inainte de varsare.

Cheia Ghimbavului se dezvolta intre masivele calcaroase Ghimbavul (1407 m) si Vartoapele (1434 m) ,pe o lungime de peste 4 km.SE caracterizeaza prin prezenta unor eescarpamente foarte mari ce se inalta pana la 400m, cele mai mari din intregul complex. De asemenea, aceasta cheie este cea mai adanca. Are un profil transversal foarte ingust, iar cel longitudinal cu o cadere foarte mare din care cauza prezinta numeroase repezisiuri, chiar cateva cascade, la bazza carora se dezvolta o serie de marmite.

Cheia Oratii si Cheia Ratei sunt situate pe la-tura estica si, respectiv,vestica a depresiunii Podul Dambo-vitei de mici dimensiuni.Din cuza marii varietati a rekiefu-lui ,peisajul geomorfologic este deosebit de spectaculos intrucat se trece brusc de la platourile usor ondulate la vaile adanci , marginite de abrupturi veritabile.

4. REZERVATIA " Padurea Iedu-Cernat"

Infiintata prin Hotararea C.J. Arges nr.18/21.12.1994. Suprafata : 327,5 ha ;Coordonate: 24 grd. 51' long. E; 45grd. 9' lat.N;Administrator: Ocolul Silvic Domnesti. Localizare: U P III Cernat.

Descriere: padure de fag, aflata in depresiunea Nucsoara. care desparte Subcarpatii de versantii sudici ai Muntilor Fagaras, in bazinul raului Cernat, afluent, pe partea dreapta, a Raului Doamnei. Este un faget cu aspect de codru secular, putin influentat de om, o insula vegetala ,care impresionea-za prin maretia, salbaticia si productivitatea sa. Aflat in sta-diu de climax, fagetul Edu - Cernat constituie un ecosistem stabilizat, in care conexiunile biocenotice dintre componentele populationale se afla intr-o stare de echilibru. Situat in zona de intrepatrundere a vegetatiei de dealuri inalte cu cea montana inferioara si aflindu-se in conditii optime de vegetatie, acest faget constituie un esantion forestier de o incontestabila valoare,care merita sa fie conservat ca atare in evolutia sa fireasca.

2.5 PARCURI NATIONALE

1.Parcul National Piatra Craiului

Masivul muntos Piatra Craiului este o originalitate geografica, sau, asa cum spunea Em. de Martonne, un cident " in alcatuirea geologica, atat de uniforma, a Carpatii Meridionari. Acest specific a facut ca in Piatra Craiului sa se dezvolte o lume vegetala si animala deosebit de bogata. Rezervatia a fost creata prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 645/1938,sub numele de "Piatra Craiului Mare". Ia se intindea pe o suprafata de 440 ha.,majoritatea in judetul Brasov, cuprinzand zona cea mai interesanta a masivului, incepand cu varful La Om,Curmatura,Valea Crapaturii,cuprinzand,in ,intregime, versantii nordici, nord-vestici, vestici, precum si Creasta Craiului Mari.Afost constituita ca o rezervatie floristica si faunistica, avand un important rol in ocrotirea unor raritati floristice si faunistice, printre care: garofita Pietrei Craiului(Dianthus callizonus),specie endemica si relict tertiar,floarea de colti(Leontopodium alpi-num),sangele voinicului(Nigritella nigra), smardarul sau bujorul de munte(Rhododendron kotschyi),tisa (Taxus baccata), bulbucii de munte(Trollius europaeus), tulichina alba sau iedera alba(Daphne cneorum), tulichina galbena (Daphne blagayana),ghintura galbena(Gentiana lutea), iar dintre animale: capra neagra (Rupicapra rupicapra),ursul (Ursus arctos),fluturasul de stanca(Tichodromamuraria), corbul (Corvus coracx), vipera (Vipera berus), rasul (Lynx lynx) etc.

Prin valoroasele exemplare floristice si faunisti-ce, prin structura sa geolovgica deosebita,dar si prin tendintele de micsorare a suprafetelor ocrotite sau de tampon de catre serviciile silvice, consideram imperios necesara luarea masurilor de ecologizare, ocrotire si ame-najare a arealului propus ca rezervatie.

2. Parcul national Bucegi

Reprezinta regiunea muntoasa cu ce mai mare pre-siune turistica din Romania,dovada fiind numeroasele ame-najari,trasee si statiuni existente.Parcul national propus a fi constituit aici urmareste sa asigure originalitatea si capaci-tatea conservativa a celor patru rezervatii importante: Sinaia-Valea Tiganesti, Pestera Ialomitei, Zanoaga, platoul si abruptul Bucegilor, cu o suprafata totala de 357000 ha.O parte a acestui parc intra si pe teritoriul judetului Arges .In perimetrul propus ca parc sunt cuprinse paduri seculure de fag si brad cu frumoase exemplare de Taxus baccata si Larix decidua,molidise cu larita si Pinus cembra, tufarisuri edificate de Pinus mugo, pajisti calcofile,buruienarisuri al-pine cu Heracleetum, palmati , Telekio speciosae-Petasite-tum hibridi etc. Valoarea peisagistica este sporita de varfu-rile importante,de impresionantele abrupturi stancoase ,de pesteri, dar si de megaliti cu forme antropomorfe(Omu, Ba-bele etc).Aici se gasesc numeroase raritati floristice :Salix-myrtilloides, Diantus gellidus, Papaver pyrenaicum ssp, corona sanctistephani, Astragalus pedunculiflorus, Astraga-lus depresus, Astragalus australis ssp bucsecsii,Oxytropis carpatica, Sorbus graeca, Festuca porcii,Secale montanum, Hesperis oblongifolia, Saxifraga demissa,Poa molinerii ssp glacialis, Iris hungarica ssp, dacica si multe alte relicte,en-demite si specii rare.

Din extrem de bogata fauna a Muntilor Bucegi, retinem prezenta a cca 2000 specii de coleoptere, a cca 800 specii de lepidoptere (intre care genul Erebia detine aici recordul european),a frumoaselor populatii de Tetrao urogallus,Aquila chrysaetos, Aquila heliaca, Rupicapra ru-picapra carpthica s.a. Gestionarea acestei suprafete va pune probleme, tocmai datoritaa fluxului mare de turisti, in tot timpul anului,cu tot entuziasmul manifestat de o serie de organizatii ecologiste neguvernamentale.

Cap 3. Potentialul turistic al judetului Arges

OBIECTIVE TURISTICE NATURALE

Rezervatia Iezer (Masivul Iezer -Papusa ).

Zona rezervatiei cuprinde valea glaciala a Caltunului si Iezerului, incluzand varful Iezerului Mare, Masivul Iezer-Papusa, cuprins intre vaile Riului Doamnei si Dambovicioarei.

Varfurile sale dominante se ridica la peste 2400 m - Iezer (2462m) si Rosu ( 2469m), iar spre izvoarele Argesului - Papusa (2391m).
Dintre raritatile floristice care sunt prezente in aria vailor glaciale ale Caltunului si Iezerului, mai des intilnite sunt : jneapanul, salcia, aninul de munte, zambrul, bujorul de munte si smardarul.

In circul Iezer predomina garofita alpina, gentiana, cimbrisorul de munte, piciorul cocosului, salcia pitica si ochiul gainii.

Accesul spre rezervatie se poate face prin culoarul Rucar-Bran sau venind dinspre Muntii Fagaras, peste coltii Cremenii si Crucea Ateneului.

Rezervatia " Cheile de la Cetateni ".

In sudul Muntilor Leaota se afla rezervatia "Cheile de la Cetateni", cuprinsa intre localitatile Cetateni si Cotenesti, cheile Dambovitei se desfasoara intre Coltii Doamnei la nord si Valea Plesei la sud.

In zona au fost descoperite ruinele unei cetati medievale, precum si urmele unor asezari si o biserica datand din secolele al XII-XV-lea.

O arie restransa din rezervatie este populata cu cca 50 de specii de plante spontane care au fost puse sub ocrotire : breabanul, barba ungurului, omagul, brusturul negru, crucea voinicului, coada iepurelui si cimbrisorul. Specii ca aninul alb, coacazul, afinul, cucuruzul, slina, crinul de padure si-au marit aria de raspindire pana pe valea Dambovitei si pe culmile care coboara din munti. Dintre speciile faunistice predomina fluturele de stanca, corbul, acvila de stanca, cocosul de munte, rasul si ursul.

Parcul Dendrologic de la Mihaiesti-Muscel.

Rezervatia forestiera se afla la 20 km de orasul Campulung-Muscel. Au fost plantate diverse specii de forestiere autohtone si exotice, cum ar fi : brad caucazian, pin strob, stejar rosu, unii arbori avind diametru de peste 40 cm si inaltimi de 30 m.

Dintre speciile autohtone predomina stejarul pedunculat, frasinul, gorunul, ciresul, mesteacanul, ulmul, pinul, fagul, malinul, castanul, tisa si ienuparul, iar dintre speciile exotice sunt prezente nucul cenusiu, bradul argintiu, gingo, chiparosul de California si ienuparul de Virginia.

Poienile cu narcise de la Negrasi.

Rezervatia floristica a fost infiintata in anul 1966 si ocupa 46 ha in perimetrul comunei Negrasi, fiind cuprinsa intre Cimpia piemontana a Pitestiului si Campia Gavanu-Burdea. Natura solurilor si climatul bland favorizeaza dezvoltarea optima a narciselor albe, cu o cornula cu marginile rosii, care se mentin doua luni pe an : mai si iunie. In apropierea Poienilor cu narcise se afla rezervatia faunistica de la Corbi Ciungi.

Valea Valsanului.

Intre comunele Musetesti si Bradulet, o lungime de 17 km din Valea Valsanului , afluent al Argesului, a fost declarata rezervatie faunistica. Avand un aspect peisagistic deosebit, rezervatia este cunoscuta si datorita speciilor de pesti care traiesc aici, printre care se numara aspretele.

Aceasta specie a fost descoperita in anul 1957 si este pe cale de disparitie. Pe langa asprete, in apele Valsanului traiesc si alte specii de pesti : molanul, scobarul, pastravul de munte, etc.

Rezervatiile geologice de la Albesti.

In comuna Albesti, aproape de Campulung Muscel, se afla rezervatiile granitul de Albesti si clacarele de Albesti. Acestea au o mare importanta pentru studiile geologice si paleontologice , fiind declarate rezervatii stiintifice.

Pestera de la Uluce.

Aceasta rezervatie speologica are o mare importanta stiintifica. Ea ocupa o suprafata de 5 ha si prezinta elemente morfologice subterane ce apar ca niste formatiuni cristaline, de culoare sidefie.

Punctul fosilifer Suslanesti.

Rezervatia ocupa o suprafata de 1 ha si este situata pe Valea Argesului la 6 km distanta de Campulung, pe Dealul Hobaia. In fundament s-a conservat o bogata fauna fosilifera reprezentata de peste 30 de specii de pesti, din care 13 sunt noi pentru stiinta. Studiul stiintific al faunei fosile i-a grupat in trei categorii : pesti autohtoni, de adancime si pesti migratori.

Parcul National Piatra Craiului.

Dintre speciile de plante declarate ca monumente ale naturii amintim : garofita Pietrii Craiului ( dianthus callizonus), endemism floristic, floarea de colt    ( leontopodium callizonus ), ghintaura galbena ( gentiana lutea), sangele voinicului, papucul doamnei, angelica, tisa, iar dintre speciile faunistice : capra neagra, fluturasul de stanca, rasul si vipera.

Muntii Fagaras.

Situati in extremitatea nordica a judetului Arges, linia de creasta a lor constituind si limita cu judetele Sibiu si Brasov. Ei se desfasoara pe lungime de peste 40 km, pe directia est-vest, culmea principala fiind constituita dintr-o succesiune de piscuri piramidale si creste alpine golase, dintre care 140 de varfuri trec de 2000 m altitudine; dintre acestea 29 depasesc 2400 m, iar 6 au peste 2500 m, culminand cu Negoiu (2535m) si Moldoveanul (2544m).

De o parte si de alta a crestei principale se intalnesc frecvent urme ale glaciatiunii cuaternare: circuri si vai glaciale despartite de creste ascutite, morene. In circurile si vaile glaciare sunt numeroase lacuri din care isi trag obarsiile vaile Scar, Izvorul Negoiului, Capra, Buda, etc.

Culmea Coziei.

La sud de rama principala a masivului Fagaras, cu altitudini mai coborate    ( 1400-1600m ) de-a lungul careia se ridica : Masivul Cozia, de pe dreapta Topologului ( jud. Valcea), masivele Fruntii (1533m) si Ghitu ( 1622m), separate de vaile Topologului, Argesului si Valsanului, care formeaza aici chei adanci.

Culoarul Lovistei

Cuprins intre culmile sudice ale masivului Fagaras si Culmea Coziei cu altitudini intre 1200-1400m care reprezinta continuarea spre est a depresiunii tectonice a Lovistei de pe Olt. O retea deasa de vai - Valea Cumpenei, Valea lui Stan, Valea Lupului - fragmenteaza relieful acestui culoar format din roci sedimentare.

Culoarul tectonic Rucar-Bran si Piatra Craiului, din care numai partea sudica este cuprinsa in judetul Arges. Prezenta calcarelor si a conglomeratelor, fragmentarea tectonica pe directia nord-sud, altitudinile mai coborite, fenomenele carstice individualizeaza aceasta zona montana.

Culoarul Rucar-Bran, orientat pe directia nord-est - sud-vest, denivelat cu aproape 1000m fata de muntii Piatra Craiului, Bucegi si Leaota, prezinta un relief fragmentat intr-o serie de maguri si poduri calcaroase marginite de pereti abrupti, deasupra carora se ridica Ghimbavul (1407m ), Piatra Dragoslavelor ( 1434m) si Mateiasul (1239m). Creasta calcaroasa a Pietrei Craiului se prezinta ca o uriasa lama de ferastrau care domina , prin abrupturi stancoase, atat valea Dambovicioarei, avand inaltimi de peste 2000 m; Piscul Baciului sau La Om ( 2238m) se afla pe linia de hotar cu judetul Brasov.

Masivul Leaota ( varful Leaotas 2133m ) Relieful Muntilor Leaota se distinge prin masivitate, culmi foarte greoaie care tradeaza prezenta sisturilor cristaline, larg extinse aici, ca o continuare a celor din Muntii Iezer-Papusa.

Lacurile glaciare.

Lacurile glaciare le intalnim in Muntii Fagaras - Buda, Capra, Coltun, Podul Giurgiului situat la cea mai mare altitudine - 2264m- si in Muntii Iezer - lacul Iezer. Din cele peste 30 de lacuri glaciare ale Muntilor Fagaras, 18 se gasesc pe versantul sudic, argesan, ele contribuind la implinirea pitorescului zonei alpine.

Barajul Vidraru

Este implantat in versantii muntilor , la intrarea Agesului in chei. Din capatul barajului , la stanga se desprinde un viaduct pe deasupra lacului de acumulare , iar mai departe un tunel, prin care se strecoara soseaua spre cabana Cumpana, strapungand baza muntelui.

Transfagarasanul ( DN 7C - 60 KM ).

Este cel mai inalt drum de munte din tara noastra, inaugurat in anul 1974. El reuseste sa se ridice la 2055 m altitudine si sa strapunga creasta Muntilor Fagaras printr-un tunel lung de 845 m , pe sub pasul Negoiu. Strabate golul alpin fagarasan pe o lungime de 8.6 km , prin serpentine, uneori etajate, putand fi parcurs cu mijloace auto pe timp de vara.

Salba de lacuri de acumulare de pe Arges, care pe langa utilizarea in scopuri hidroenergetice si pentru alimentarea cu apa a zonei industriale Pitesti, regleaza cresterile de nivel ale raurilor, furnizeaza apoi apa necesara irigatiilor, fiind potentiale puncte de atractie turistica . Pe primul loc se situeaza lacul Vidraru.

Iazurile naturale din Piemontul Cotmenei, in sudul judetului ca si cele create de om pe raurile de ses devin , prin popularea lor cu peste, locuri de atractie pentru pescarii sportivi.

Padurea si parcul Trivale.

Frumosul si vestitul parc Trivale a inceput sa fie amenajat inca din anul 1900, la marginea padurii cu acelasi nume din apropierea Pitestiului.

Pestera Dambovicioara

Satul de langa Cheile Dambovicioarei

Familia Jingoi Dorel

Familia Avram Elena

Familia Gogu Avram

Ghidul Dumneavoastra

Indicatori de cuantificare a circulatiei turistice

Analiza circulatiei turistice presupune cunoasterea catorva indicatori principali si anume:

numarul turistilor sositi in judet

numarul de innoptari

durata medie a sejurului

densitatea turistica.

1.Numarul de turisti sositi

Turisti cazati in unitatile hoteliere din judetul Arges

-mii persoane-

Numarul de innoptari inregistrate in unitatile de cazare turistica,

din judetul Arges

-numar -

Sursa: Anuarul statistic 2003

2. Durata medie a sejurului

Nr. innoptari (zile-turist)

S =

Nr. turisti sositi (cazati)

Durata medie a sejurului in judetul Arges

-numar -

Sursa: Anuarul statistic 2003

3. Densitatea turistica

Densitatea turistica pentru anii 1995, respectiv 2003 este urmatoarea:

pentru anul 1995: Dt in raport cu populatia = turisti sositi / populatie =

= 159.000 / 678.705 = 0,23 turisti / locuitor

pentru anul 1995: Dt in raport cu suprafata = turisti sositi / suprafata =

= 159.000 / 6.801 = 23,37 turisti / Km2

pentru anul 2003: Dt in raport cu populatia = turisti sositi / populatie =

= 121.492 / 650.502 = 0,18 turisti / locuitor

pentru anul 2003: Dt in raport cu suprafata = turisti sositi / suprafata =

= 121.492 / 6.801 = 17,83turisti / Km2

Determinarea functiei turistice

Ft = L x 100 / P

unde: L - numarul de locuri de cazare din localitatea respectiva

P - populatia permanenta a localitatii respective

Ft1995 = 4 372 x 100 / 678 700 = 0,64

Ft2003 = 4 026 x 100 / 650 502 = 0,61

Sezonalitatea activitatii turistice in judetul Arges

Distributia sosirilor de turisti,in judetul Argespe luni, in anul 2003

Pitesti

Resedinta judetului Arges

Harta orasului

Pitesti

Municipiu resedinta de judet, atestat printr-un hrisov emis de Mircea cel Batran in anul 1388. A aparut si s-a dezvoltat la contactul dealurilor piemontane ale Cotmenei, Argesului si Candestilor ce apartin podisului Getic , cu Campia inalta a Pitestiului, pe partea dreapta a Argesului, la confluenta acestuia cu raul Doamnei.

Situat in lunca si pe terase, la adapostul dealurilor piemontane, orasul are un climat moderat. Este situat la intretaierea drumurilor care duc la Sibiu, Brasov, Bucuresti si Craiova . Ocupa o suprafata de 3891 ha si numara o populatie de aproape 200.000 de locuitori. Vegetatia caracterizata prin paduri de stejar in amestec cu esente slabe este conservata si transformata in parcuri naturale : Trivale si Zavoi.

Obiective turistice in oras.

Biserica Domnesca Sf. Gheorghe (Piata Vasile Milea ). Este singurul vestigiu al curtilor domnesti de la Pitesti. Fundata la inceputul secolului al XVI-lea, ea a fost refacuta de Matei Basarab si terminata in 1656 de Constantin Serban si Doamna Balasa. Refacut in secolul al XVIII-lea, monumentul va mai fi reparat in 1844,1869,1872 si repictat de Gheorghe Stoenescu, elev al lui Gheorghe Tattarascu. Lucrarile de restaurare din perioada 1966-1968 au redat monumentului infatisarea initiala.

Caracteristic este pridvorul suprainaltat de un foisor pe coloane din caramida, constituind clopotnita, compozitie folosita pentru prima data in Tara Romanesca , fatadele sunt din caramida aparenta, decoratia exterioara fiind accentuata de firide si o profilatura echilibrata, specifica monumentelor din acea vreme. Deosebit de valoroasa este tampla frumos sculptata in lemn.

Biserica Sfanta Treime - Bestelei ( strada Primaverii ). Dateaza din vremea lui Matei Basarab, fiind construita probabil de mesterul Stoica, autorul ansamblului de la Golesti. Dintre elementele decorative deosebit de valoroase amintim ancadramentele ferestrelor, cu baghete in stil gotic si rozete sculptate in motive ce difera de la o fereastra la alta, precum si picturile murale din secolul al XVII-lea.

Schitul Trivale ( in Parcul Trivale ). Constructia a fost inceputa de mitropolitul Varlaam intre anii 1672-1674 si terminata intre anii 1678-1688. Monumentul cu plan trilobat, este inconjurat cu un brau de piatra de Albesti. Tampla dateza din 1855-1856. Legenda spune ca aici a fost adapostit pentru o vreme capul lui Mihai Viteazul , fiind dus ulterior la Manastirea Dealu. In acest Schit, la sfarsitul secolului al XVII-lea egumenul Ioan a copiat Viata patriarhului Nifon. In patrimoniul bisericii se pastreaza cateva icoane din secolul al XVIII-lea.

Muzeul Judetean Arges ( strada Armand Cakunescu ) O frumoasa cladire construita intre anii 1898-1899. Destinatia initiala a fost aceea de sediu administrativ al Prefecturii judetului Arges. Din 1970 aici au fost adapostite sectiile de istorie si stiintele naturii ale Muzeului Judeten. Cladirea este construita intr-un stil eclectic.

Cele trei usi de la intrarea principala au deasupra un balcon reprezentativ, cu coloane corintice, peste care se ridica un fronton cu un basorelief reprezentand doua femei. Holul principal se deschide catre o scara de onoare cu trepte cioplite din marmura, peste care se inalta un platou impodobit. Sectia de istorie - prezinta istoria judetului din cele mai vechi timpuri si pana astazi, sectia de stiintele naturii, organizata la parterul cladirii, porneste de la conceptia ecologica privind relatia om-natura si protectia mediului inconjurator.

Galeria de arta. ( Bulevardul Republicii ). Este organizata in fosta cladire a Primariei orasului construita in anul 1886. Galeria de arta cuprinde picturi semnate de N.Grigorescu, I. Andreescu, Th. Aman, St. Luchian, N. Tonitza, s.a.

Galeria de arta naiva (Pasajul Victoriei). Este prima expozitie permanenta de acest fel din tara.

Galeria de arta METOPA ( Piata V. Milea ). In acesta expozitie se organizeaza expozitii personale si de grup .

Gradina zoologica ( Padurea Trivale ). Amenajarea gradinii zoologice in acest loc a inceput in anul 1967 si este populata cu o mare diversitate de animale.

Parcul Trivale. Frumosul si vestitul parc Trivale a inceput sa fie amenajat inca din anul 1900, la marginea padurii cu acelasi nume. Peisajul natural al parcului este completat de podul din beton care imita impletitura radacinilor si crengilor copacilor, de grota in care este amenajata o cofetrarie.

Expoparc ( Cartierul Ceair ). Este o realizare a edililor pitesteni, iar in centrul lui se afla un lac artificial.

Monumentul Independentei ( Strada Crinului ). A fost ridicat in anul 1907 in memoria celor cazuti in razboiul pentru independenta.

Monumentul 1907 - ( Gradina Publica ). Este inchinat in amintirea celor ce au murit in rascoala din 1907.

Poarta Eroilor ( Strada Trivale ). Unica in tara, a fost ridicata cu ocazia semicentenarului razboiului de neatarnare.

Statuia lui Nicolae Balcescu ( Stada Victoriei ). Statuia a fost ridicata in anul 1969 si amplasata in parcul din jurul Galeriei de arta. Este opera sculptorului campulungean Constantin Baraschi.

Colegiul I.C.Bratianu ( Strada Armand Calinescu). O scoala de mare prestigiu construita intre anii 1897 si 1899. Aici si-au facut studiile printre altii: G. Ionescu-Gion, Ion Minulescu, George Valsan, Ion Barbu, Vladimir Streinu, etc.

Palatul culturii ( Strada Victoriei ). Este construit in anul 1918 intr-un stil eclectic, cu multe elemente de arhitectura franceza.

Teatrul Alexandru Davila ( strada Victoriei ). Are o frumoasa arhitectura moderna, cu vitralii si doua fresce. Pe scena lui au evoluat nume de frunte ale teatrului romanesc , cum ar fi : Fory Etterle, Colea Rautu, Ernest Maftei, etc.

Obiective turistice in imprejurimile Pitestiului.

Casa memoriala Liviu Rebreanu ( satul Valea Mare Podgoria- comuna Stefanesti, la 4 Km de Pitesti ). Este o constructie in stil traditional muscelean. Aici si-a petrecut marele romancier ultimii 14 ani de viata. Romanul Rascoala este inspirat din realitatile satelor din sudul Argesului. Vocea sriitorului inregistrata pe banda de magnetofon, creeaza o puternica impresie vizitatorilor casei memoriale.

Complexul muzeal Golesti ( satul Golesti, Comuna Stefanesti, la 11 Km de Pitesti ).Ansamblul feudal fortificat de la Golesti a fost cuibul unor patrioti inflacarati care si-au scris numele cu ascutisul sabiei sau al mintii in istoria pamintului romanesc. Anterior celui de al doilea razboi mondial si apoi intre anii 1958 si 1963 a fost organizat un muzeu in vechiul conac din satul Golesti.
Cladirea care adaposteste colectia muzeala a familiei Golescu a fost ridicata in anul 1640 si refacuta de Radu Golescu intre anii 1740-1807. In camera de oaspeti se afla piese de mobilier care dateaza din secolul al XIX-lea si mai multe tablouri care au apartinut familiei Golescu. Intr-o sala dreptunghiulara se afla de asemenea piese de mobiler , tablouri si fotografii ale Golestilor. Interesanta ca arhitectura este camera de lucru a Golestilor.

La intrarea in complexul muzeal se afla Fantana lui Golescu. Complexul este inconjurat de un zid inalt, in cele patru colturi aflandu-se turnuri de aparare. Intre anii 1784 - 1807 s-a ridicat deasupra intrarii un foisor, iar in 1859 a fost distrus in urma unui incendiu.

In 1943, in urma lucrarilor de restaurare, foisorul a fost refacut. La Golesti a poposit Tudor Vladimirescu in mai 1821 inainte de fi ridicat de Alexandru Ipsilanti si dus la Tigoviste, unde a fost ucis. In cladirea in care Dinicu Golescu a infiintat o scoala sateasca in 1826 este acum organizata o expozitie intitulata " Scoala in Tara romaneasca ".

In cadrul expozitiei se afla carti, reprezentative pentru dezvoltarea invatamantului romanesc. In sala de receptie a conacului este organizata expozitia "Revolutia de la 1848 din Tara Romaneasca ". Aici se gasesc numeroase documente referitoare la pregatirea si desfasurarea revolutiilor de la 1821 si 1848.

Biserica din lemn Draghicesti ( satul Calinesti, la 12 km de Pitesti ). Este construita din barne de stejar in prima jumatate a secolului al XVIII-lea de Domnita Balasa, fiica lui Constantin Brancoveanu.

Biserica Manastirii Rancaciov ( satul Rancaciov, comuna Calinesti , la 21 km de Pitesti ). Se afla pe un frumos platou , la poalele unei paduri seculare de fagi. Data exacta a intemeierii nu se cunoaste. Prima atestare documentara o constituie un hrisov din 1498, de pe vremea domnitorului Radu cel Mare, prin care acesta intarea manastirii stapinirea unor sate. Are o arhitectura deosebita, usa de la intrare ca si ferestrele au ancadramente de piatra, frumos sculptate cu motivevegetale.

Expozitia memoriala C. Radulescu-Codin ( satul Priboieni, comuna Priboieni, la 29 Km de Pitesti). Este deschisa intr-una din salile Caminului Cultural din comuna Priboieni. Aici s-a nascut si a trait invatatorul si renumitul folclorist C. Radulescu-Codin (1875-1926) care a publicat numeroase culegeri de poezii si basme din folclorul muntenesc.

Conacul din satul Budeasa Mare ( comuna Budeasa , la 12 km de Pitesti).Localitatea este atestata documentar in hrisovul de intarire a unor proprietati dat in 1526 vistierului Neagoe de catre Radu de la Afumati, Domnul Tarii Romanesti. In parcul satului se afla conacul Budistenilor, constructie monumentala ridicata in anul 1598. Refacuta si reparata pe parcursul timpului, cladirea are in forma actuala doua nivele si un foisor deschis, cu arcade trilobate. Aici a fost gazduit , intre 26-28 octombrie 1714 , regele Carol al XII-lea al Suediei, in drumul de intoarcere din Turcia spre casa.

Manastirea Curtea de Arges

Construita din piatra de Albesti, avand ca ctitor pe Neagoe Basarab (1512 - 1521) este una din cele faimoase monumente istorice din Romania. Faima sa este legata de legenda Mesterului Manole care este cunoscuta in toate lumea. Numai la cativa kilometri departare se gaseste Castelul lui Vlad Tepes, cunoscut astazi ca Dracula. Transfagarasanul, cea mai mare constructie de acest fel din Romania, este situat la 2.034 m deasupra nivelului marii, cu un tunel cu lungimea de 845 m care trece pe sub Varfurile Negoiu si Moldoveanu, si care are o vedere pitoreasca asupra Vai Argesului. Inceputa in 1514 din vrerea lui Neagoe Basarab de a crea un monument fara seaman de frumos lucrarile ei s-au incheiat trei ani mai tirziu, asa incit la 7 ianuarie 1517, ctitorul putea chiar sa vorbeasca de 'manastirea domniei mele de la Arges', si sa-i harazeasca 'vama ce este la Ocna Mica de la Tirgoviste..'. Ascultind nu numai legenda, ci si unele stiri istorice, se pare ca din lipsa de bani, cu toata jertfirea podoabelor Doamnei sale, dar mai ales din lipsa de zile, zugravirea bisericii n-a putut fi ispravita inainte de trecerea intru cele vesnice a lui Neagoe Basarab. Asadar, ginerele voievodului, Radu de la Afumati (1522-1629), odata urcat pe scaun, a consfintit continuarea decorarii asezamintului, prin pisania din 10 septembrie 1526, care mentioneaza si numele lui Dobromir zugravul. In imediata vecinatate a manastirii, susura neintrerupt izvorul basmului, pe care localnicii il numesc 'Fintina lui Manole'. Aceasta denumire poarta peste timpuri povestea mesterului, care, neputind cobori de pe biserica dupa ispravirea ei, - luindu-i-se scarile -, si-ar fi facut aripi din sindrila si, ca un alt Icar, sarind din inaltimea sfintului locas, la temelia caruia se spune ca-si zidise propria sotie, s-ar fi prabusit in acest loc, sufletul sau preschimbindu-se in cintec limpede de izvor.

Biserica Domneasca

Construita de familia Basarab in secolul al XIV-lea, este o biserica bizantina clasica, monument de arta si arhitectura medievala romaneasca. Aici se gasesc fresce din diferite perioade de timp, dar cele mai de pret sunt sunt cele care dateaza din timpul domnitorilor

Vladislav I Vlaicu si Radu I.

Judetul Arges este situat in zona central-sudica a Romaniei. Pe teritoriul sau, in apropierea municipiului Pitesti, se intalnesc Paralela 45 latitudine nordica si Meridianul 25 longitudine estica. Judetul are o suprafata de 6.826 km patrati si o populatie de 681.133 locuitori. Cea mai mare parte a teritoriului judetului se gaseste in bazinul superior al raului Arges, de la care a luat numele si pe care il pastreaza de la inceputuri si pana acum. Relieful coboara in trepte dinspre nord spre sud, de la o altitudine de 2.500 m pana la 160 m deasupra nivelului marii. In Muntii Fagaras se gaseste Varful Moldoveanu (2.534 m deasupra nivelului marii), varful cel mai inalt din Carpatii Romanesti.

Cetatea Poenari

In cheile Argesului care si-a facut drum ferastruind peretii inalti, muntosi, pe un pinten stancos se zaresc ruinele cetatii atribuita de traditie domnitorului Vlad Tepes. Cunoscuta si sub denumirea de Cetatea Poenari - dupa numele vechi al satului Poenari - ea a fost inaltata probabil in secolul al XIV-lea, ca loc de refugiu. Traditia populara leaga zidirea cetatii de numele legendarului domn Negru Voda, caruia ii sunt atribuite si cele doua semne din apropierea varfului de stanca - urme lasate parca de niste incaltari uriase. Desi neprecizat inca, locul ar putea fi, dupa parerea unor cercetatori, si vestita Posada unde s-a desfasurat in 1330 batalia dintre munteni si armatele regelui Carol Robert d'Anjou.

Cetatea avea o forma alungita, ziduri groase de 2-3 metri si 5 turnuri de aparare: patru rotunde si unul prismatic. Cu toate ca in 'Letopisetul Cantacuzinesc' se spune ca cetatea a fost ridicata din porunca lui Vlad Tepes care, voind sa pedepseasca pe boieri: 'pe toti i-a dus la Poenari si au tot lucrat la cetate pana li s-au spart hainele dupre ei', se pare ca aceasta intamplare este legata doar de refacerea sau completarea ei ulterioara.

Cetatea a devenit loc de pedeapsa si surghiun pentru 'hicleni', ca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea sa nu mai fie amintita in documente. Probabil parasita sau distrusa, ea a cazut incetul cu incetul in ruina. In prezent se afla in restaurare.

O scara de beton urca de la poalele muntelui, din sosea, pana la ruinele cetatii, de la inaltimea careia apare una dintre cele mai atragatoare privelisti: scanteind sub soare luceste ca o piatra de smarald lacul Vidraru cu barajul hidrocentralei sale, iar in ceata departarii se intrevad piscurile Fagarasului si plaiurile Iezerului si Papusii.

Curtea de Arges

Municipiu aflat la la 38 km departare de Pitesti , situat in depresiunea intramontana cu acelasi nume, la 450 m altitudine, de o parte si de alta a vaii Argesului. Are o populatie de aproximativ 35.000 de locuitori. Vestigii ale existentei pe aceste meleaguri dateaza inca din paleolitic, din epoca fierului. In secolul al XIII-lea sa exista aici o formatiune politica importanta, mentionata in Diploma Ioanitilor din 1247 sub numele de Voievodatul lui Seneslau. Aici isi au originea Basarabii care, in secolul al XIV-lea uneau voievodatele si cnezatele din stanga si din dreapta Oltului, intemeind Tara Romaneasca. A fost prima capitala a Tarii Romanesti. Cunoscut datorita manastirii cu acelasi nume ridicata in 1517 de catre Neagoe Basarab, dar si pentru monumentele de arhitectura si arta.

Obiective turistice in oras.

Ansamblul Curtii domnesti ( stada Negru Voda). Cerectarile arheologice efectuate la Curtea domeasca din Curtea de Arges, au dus la descoperirea sub actuala biserica si in jurul ei, a unei biserici si a unei curti feudale mai vechi ce se leaga de numele lui Seneslau, Tihomir si fiul sau Basarab I.

Din vremea lui Basarab I mai pot fi vazute astazi pivnitele Casei domnesti de pe latura de sud, construita in jurul anului 1340 si biserica ce in 1352 era terminata la rosu. Pe latura de nord se pastreaza o casa construita de domnitorul Neagoe Basarab, care adauga si o prispa casei lui Basarab I.

In perioada 1748-1752 s-au largit si inaltat ferestrele, s-a facut tampla de zid, iar pictura a fost restaurata. Monumntul de arta are de suferit de pe urma incendiului din 1788, iar in 1827 i se fac reparatii. Alte reparatii i se fac in timpul domnitorului Gheorghe Bibescu.

Lucrarile efectuate in anul 1911 de arhitectul Grigore Cerchez au redat bisericii infatisarea actuala. Biserica domneasca din Curtea de Arges este primul monument feudal de mare amploare ridicat in Tara Romaneasca, pastrat in buna stare. Apartinand tipului constantinopolitan, cu planul in forma de cruce greaca inscrisa, ea se individualizeaza prin proportiile impozante si prin armonia constructiei. Fatadele sunt realizate din zidarie aparenta, cu caramida si piatra de rau.
Are un pronaos ingust, boltit in semicilindru si un naos spatios , in mijlocul caruia se afla patru stalpi ce sustin sistemul de boltire caracterizazt prin crucea cu brate egale. Cercetarile arheologice efectuate aici au descoperit in interiorul bisericii 14 morminte dintre care 5 sunt domnesti. Picturile interioare realizate in vremea lui Vladislav I Vlaicu , retin atentia prin bogatia si claritatea programului iconografic, prin inaltele calitati artistice care le situeaza printre cele mai valoroase ansambluri de pictura ale secolului.

Ruinele San Nicoara ( Parcul San Nicoara ). Cladirea , datand de la sfarsitul secolului al XIII-lea si inceputul secolului al XIV-lea , avand forma unei nave, ea este terminata spre rasarit cu o absida poligonala, decorata spre exterior, in partea de sus, cu un sir de firide oarbe din caramida aparenta. Zidurile prezinta o alternanta de siruri de piatra bruta de rau si fasii de cate trei randuri de caramizi aparente. Un zid gros, strapuns de o usa , imparte interiorul intr-un pronaos ingust, dreptunghiular si un naos mai larg.

Biserica manastirii Curtea de Arges ( Bulevardul Republicii ). Timp de secole a starnit admiratia tuturor prin bogatia podoabei sale sculpturale, iar poporul a creat legenda dupa care neobisnuita reusita artistica s-ar datora unei mari jertfe omenesti adusa de mesterul Manole. Inaltarea acestei biserici a fost, in primul rand, unul din modurile in care ctitorul, Neagoe Basarab, isi afirma pozitia in societatea vremii. Inaugurarea ei, la 15 august 1517 s-a facut cu mare fast si cu o participare aleasa.

Timpul si desele nenorociri nu au crutat nici acest monument. Din vechile constructii, singura care se pastreaza este biserica , de plan trilobat, ea are patru turle: o turla mare , octogonala, se inalta peste naos, iar alte trei turle mai mici peste pronaos. Bazele celor patru turle sunt impodobite cu frize si panouri decorative ornamentale.

Un brau lat, format din ciubuc gros de piatra, imparte fatadele in doua registre: cel inferior e decorat cu panouri dreptunghiulare, incadrate in rame formate din cate trei ciubuce rotunjite, iar cel superior cu un lant de arcaturi inguste si inalte formate din ciubuce rotunjite. Fatadele se incheie , deasupra lantului de arcaturi, cu o cornisa formata din doua siruri suprapuse de stalactite si alveole, carora le urmeaza o friza ingusta, compusa dintr-o tesatura continua de ornamente florale si geometrice stilizate.

Fantana mesterului Manole ( peste drum de manastire ). Este ridicata , dupa legenda, pe locul unde constructorii edificiului au cazut in urma inlaturarii schelelor la porunca domnitorului.

Casa Stefanescu-Goanga ( Strada Castanilor ). Construita in secolul al XVIII-lea, in stilul arhitecturii locale, casa a apartinut bunicilor profesorului de psihologie Florian Stefanescu-Goanga . Rector al Universitatii din Cluj, membru al Academiei Romane din 1937, Stefanescu-Goanga este intemeietorul si directorul primului institut de psihologie experimentala, comparata si aplicata din Romania, infiintat in anul 1921. Astazi aceasta casa adaposteste biblioteca oraseneasca.

Muzeul Orasenesc ( strada San Nicoara ). Muzeul prezinta istoria Curtii de Arges si a imprejurimilor sale din cele mai vechi timpuri pana in epoca moderna. Tot aici se afla o colectie de ceramica si costume populare din zona Argesului si o expozitie de sculptura in lemn.

Expozitia de arta plastica ( strada Stefanescu ). Este organizata in frumoasa casa a pictorului Dumitru Norocea ii cuprinde lucrari ale unor pictori din judetul Arges.

Obiective turistice in imprejurimile orasului.

Muzeul satesc din Musatesti ( DN 73C - 16 Km ), asezat pe valea Valsanului, satul este atestat documentar la 1 iunie 1475 . De aici a plecat la 1848, nenea Dinica cu ai sai, ca sa arda Regulamentul organic la Pitesti si tot de aici au pornit in tara prin gazetele Taranul si apoi Gazeta taranilor literele de foc ale invatatorului C. Dobrescu-Arges, tribun al taranilor.

Spre a-i cinsti memoria, oamenii locului i-au ridicat o statuie in bronz. Camnul cultural gazduieste un muzeu ce evoca aspecte din istoria zbuciumata a satului. Alaturi au fost stranse cu grija marturii ale creatiei populare si ocupatiilor din sat , intr-o reusita expozitie de etnografie.

Bradetu ( comuna Bradulet, la 28 km de Curtea de Arges). Statiune balnoclimaterica , cu climat placut si ape minerale sulfuroase si cloro-sodice. Apele minerale sunt recomandate in afectiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, ale tubului digestiv si glandelor anexe, ca ape dietetice in afectiuni renale.

Cadrul natural montan favorizeaza tratarea asteniei nervoase si a surmenajului. Aici se afla primul spital de recuperare din tara. Tot aici se afla si schitul Bradetu, atestat documentar din 1506. In casa parohiala se afla un muzeu satesc cu piese care vorbesc de vechimea satului. De la Bradetu, pe un drum forestier se poate ajunge in cheile Valsanului, apoi pe o poteca marcata pana pe creasta Muntilor Fagaras.

Albestii Pamanteni , atestat documentar din 1523, cunoscut prin cultura capsunilor.

Corbeni, una din cele mai frumoase localitati ale judetului, de unde se pot face ascensiuni spre muntele Ghitu.

Capataneni, unde si-a petrecut o mare parte din viata George Stephanescu fondatorul societatii lirice premegatoare Operei romane.

Cetatea Poenari ( comuna AREFU ). In apropierea soselei , pe muntele Cetatuia, se afla, in singuratati vecine cu cerul si soimii inaltimilor Cetatea Poenari. O scara in spirala ne conduce intr-o jumpatate de ora la zidurile cetatii, aflata la acelasi nivel cu lacul Vidraru ( 850 m altuitudine ). Cetatea facea parte dintr-un sir de fortificatii care aparau hotarul nordic al Tarii Romanesti. Traditia istorica atribuie aceasta cetate lui Vlad Tepes. Cetatea a servit ca loc de refugiu pentru domni, loc de intemnitare a dusmanilor sau de adapostire a vistieriei tarii.

Campulung Muscel

Se afla la poalele masivului Iezer-Papusa , la 51 km de Pitesti si la 83 km de Brasov. S-a dezvoltat pe terasele inferioare ale Raului Targului, in depresiunea subcarpatica cu acelasi nume. Numara o populatie de 44.000 de locuitori. Are o altitudine de 587 m in partea de sud si 610 m in partea de nord. , fiind inconjurat de dealuri inalte Matau, Cetatuia, Hodor si Flamanda.

Spre vest este marginit de platoul Grui si dealul Ciocanu care protejeaza depresiunea de vanturile dominante din aceasta parte; la nord se afla dealul Magura si Muntii Iezer si Papusa, iar la nord-est Mateiasul. Are un climat moderat si o vegetatie bogata lucruri care ii confera reale calitati de statiune climaterica. Documentar orasul este cunoscut din anul 1300, devine capitala a Tarii Romanesti in timpul lui Vladislav I Vlaicu . Va mai avea aceasta calitate de mai multe ori dar in mod temporar.

Obiective turistice in oras

Ansamblul feudal Negru-Voda ( strada Negru-Voda). Construirea bisericii a fost inceputa de Basarab I ( circa 1310-1352 ) si terminata de fiul si urmasul sau Nicolae Alexandru (1352-1361). In 1628 , din cauza vechimii si a unui cutremur , biserica s-a prabusit. Intre anii 1635-1636, Matei Basarab , domnul Tarii Romanesti a reconstruit biserica pe temeliile celei vechi, adaugandu-i turnul clopotnita si alte constructii.

In 1737 turcii au ars si prefacut in ruine Campulungul, dand foc si manastirii. Dar in acelasi an, din porunca domitorului Constantin Mavrocordat ansamblul feudal a fost reparat si refacut. Varianta actuala este cea refacuta de domnitorul Dimitrie Ghica. Ansamblul feudal Negru-Voda a fost un puternic centru de cultura si tot aici este tezaurizat un bogat inventar de arta.

Biserica Baratiei ( strada Negru Voda ). Din acest ansamblu se mai pastreza o biserica . In 1737 cand turcii au dat foc orasului a ars si Baratia, care a stat in ruina pana in 1760, cand a fost reparata. In interior, langa altar , se afla piatra de mormant a comitelui Laurentiu de Longo Campo ( datand din anul 1300).

Biserica Subesti ( strada Alexandru Voievod ). Este una din cele mai frumoase din oras si si-a luat numele de la breasla subasilor. A fost construita in anii 1551-1552 de Oprea si Stanciu Boja , iar in anul 1779 fost reconstruita din temelii. Monumentul impresioneaza prin pictura si ornamentatiile interioare si exterioare specifice stilulul brancovenesc.

Biserica Domneasca ( strada Republicii ). Anul constructiei nu se cunoaste , dar in mod sigur este anterioara secolului al XVII-lea. Are forma dreptunghiulara si se compune din altar, naos si pronaos, deasupra caruia se afla clopotnita patrata. Usa de la intrare are frumoase chenare sculptate, iar usa dinspre naos este un frumos si unic exemplar de arta gotica in Tara Romaneasca.

Crucea Juramantului ( strada Negru Voda ). A fost ridicata in vremea domniei lui Gheorghe Duca, in 1674. Inscriptia de pe cruce statorniceste privilegiile de autonomie ale orasului. Are inaltimea de 2 m si este lucrata din piatra de Albesti. Numele sau vine de la faptul ca fiecare conducator al orasului nou ales ( in speta Andrea ) trebuia sa jure in fata acestei cruci ca va lupta pentru apararea nestirbita a drepturilor campulungenilor. Monumentul este unic in tara prin modul ingenios de pastrare peste veacuri a unui document.

Muzeul orasenesc (strada Negru Voda ). Muzeul are sectii de istorie si arta si sectii de etnografie si arta populara.

Monumentul lui Negru Voda ( strada Republicii ). In fata fostei primarii a orasului , construita in 1907, care astazi adaposteste biblioteca si casa de cultura se afla monumentul din bronz al legendarului Negru Voda. Acesta lucrare din 1910 este opera campulungeanului D. Mirea.

Mormantul haiducului Radu lui Anghel ( strada Elena Doamna ). Intr-un mic parc se afla mormantul haiducului Radu lui Anghel din Greci-Arges, impuscat de potera langa Pitesti. Amintirea haiducului se pastreaza si astazi in baladele populare.

Monumentul eroilor ( piata Republicii ). In fata hotelului Iezer se afla monumentul ridicat in amintirea eroilor cazuti in primul razboi mondial - opera a sculptorului campulungean D. Mataoanu.

Liceul Dinicu Golescu ( strada Negru Voda ).

Liceul Pedagogic ( strada Marasesti ).

Gradina publica ( strada Republicii ).

Obiective turistice in imprejurimile orasului.

Bughea de Sus (5 km de Campulung ) statiune balneoclimaterica de interes local, apreciata pentru apele minerale si climatul deosebit de eficace in tratarea anumitor boli. ( gastrita cronica , colite si enterocolite cronice, diabet zaharat, laringite, faringite ).

Albesti (9 km de Campulung). Renumit pentru rezervatia geologica "granitul de Albesti ", un granit cu mica neagra ).

Namaiesti ( 8 km ) - casa memoriala George Topirceanu.

Stoenesti ( DN 72A - 25Km de Campulung). Sat ramas in istorie datorita faptului ca aici s-a retras Mihai Vitezul dupa batalia de la Calugareni pentru a-si reface oastea.

Cetateni (la 9Km de Stoenesti ). Renumit pentru rezervatia arheologica de aici care atesta existenta unei puternice asezari geto-dacice, cu o organizare politica bine inchegata.

Berevoiesti - localitatea natala a cunoscutului scriitor si calator Mihail Tican Rumano.

Voina ( 22 km ) . Compexul turistic Voina, situat la baza Masivului Iezer-Papusa, la numai 22 km la nord de Campulung este o zona de o mare atractie turistica.De la cabana Voina se pot realiza excursii spre Muntele Papusa sau pentru turistii experimentati si pentru alpinisti, spre traseul de creasta al Muntilor Fagaras.

Dupa Campulung pe drumul DN 73 se ajunge in judetul Brasov trecand prin :

Valea Mare Pravat - sat ramas in istorie prin crancenele lupte ce au avut loc aici in primul razboi mondial.

Mausoleumul Mateias, ridicat din calcar de Albesti pe o colina din saua Mateiasului pastreaza nestearsa memoria eroilor cunoscuti sau necunoscuti cazuti in primul razboi mondial in luptele pentru apararea pasului Bran.

Dragoslavele, sat mentionat documentar din secolul al XV-lea un adevarat muzeu in aer liber al arhitecturii populare

Rucar - situat la confluenta Dambovitei cu Rausorul, pe marea artera de circulatie cunoscuta din vechime , intre Transilvania si Tara Romanesca, prin pasul Bran. De aici soseaua incepe sa urce in serpentine spre saua Posada. In fata se deschide perspectiva depresiunii calcaroase de la Podu Dambovitei.

Podu Dambovitei, sat asezat la 800 m altitudine, pe fundul unei depresiuni calcaroase. Aici se afla podul de piatra de peste Dambovita, construint in vremea lui Constantin Brancoveanu. De aici soseaua nationala urca in serpentine spre culoarul Rucar -Bran, marginit spre vest de Piatra Craiului, iar spre est de masivul cristalin al Leaotei .

Aproape de punctul cel mai inalt al culoarului se afla Hanul Dealul Sasului. In continuare soseaua duce prin satele Valea Urdii (judetul Arges ) si Fundata spre Moeciu si Bran ( judetul Brasov ).

CAMPULUNG MUSCEL

Atractii turistice:

Atractii turistice langa Campulung Muscel:

BIBLIOGRAFIE

1.POPA,P.    -,,Istoria Municipiului Pitesti''

DICU,P. Ed.Academiei R.S.R.,Bucuresti,1988

VOICULESCU,S.

2.TRUCA,F.    -,,Jud.Arges-Mica Enciclopedie''

CRISTACHE,GH. Ed.Sylovie,Bucuresti,2001

3.BASARAB,M.    -,,Geografia Romaniei''

Ed.Mondan,Bucuresti,1996

4.ROSU,A.    -,, Geografia Romaniei-sinteze''

Ed.Carminis,Pitesti,1998

5.MINCIU,R.    -,,ASE''

TIGU,G. Ed.Turismului,Bucuresti,1997

6.MIU,F.    -,,Geografia umana,geografia populatiei si

SMARANDA,S. asezarilor umane''

Ed.Universitatea din Pitesti, 2003