POTENTIALUL TURISTIC AL VAII CUGIRULUI

POTENTIALUL TURISTIC AL VAII CUGIRULUI

1. Consideratii generale

Depistarea, inregistrarea, si gruparea obiectivelor turistice este primul pas pe calea cunoasterii stiintifice concrete a potentialului turistic al zonei.

Studiul urmator al bazei materiale, concentrarii si circulatiei turistice va adauga celelalte elemente necesare pentru regionarea complexa a turismului in zona.

Turismul poate antrena parcurgerea si cunoasterea unei regiuni pitoresti si interesante dintr-un anumit punct de vedere. Este o activitate complexa care pune in vedere particularitatile mediului natural, obiective istorice, etnografice, artistice - culturale din regiunea respectiva.

Dar turismul este o forma de recreere si apoi de largire a orizontului printr-o angajare placuta de cunoastere, o forma de educare pentru elevi si pentru toti. Este o forma larga de relatii intre oamenii din zona, din jur, tara si strainatate.

In aceasta participare se leaga si cunostintele despre realitatea inconjuratoare. Prin interesul de cercetare aplicativa, geografia turismului este solicitata si la noi in tara sa sprijine turismul, servind astfel cauzei largi a umanismului, inscriindu-se in acelasi timp ca factor stiintific aplicativ atat in scoala cat si in afara de scoala, ca factor de profund patriotism.

Pe masura ce activitatea turistica s-a impus ca un sector dinamic al economiei nationale, a devenit necesar ca directia de lucru a intregului complex de activitati legate de turism, sa fie fundamentata stiintific, corelata si inglobata in planurile de perspectiva, care sa permita elaborarea meticuloasa a intregului nostru patrimoniu turistic.

Se vorbeste astazi tot mai mult de o economie turistica, legislatie turistica, psihologie turistica.

Turismul are o veche traditie in Romania, dar in noile conditii de crestere a puterii economice, a dezvoltarii social culturale a capatat un nou continut.

Toate regiunile tarii trebuie sa se inscrie in eforturile de a deveni si contribui la o adevarata ' Romanie pitoreasca'.

In general se estimeaza se estimeaza un volum de investitii de cca. 336 milioane lei 1975, din care:

2. Factorii care influenteaza dezvoltarea turismului

I. - Potentialul turistic natural

II. - elemente ale reliefului

III. - elemente ale climei

IV. - ale apelor

V. - ale florei si faunei

VI. - Potential turistic social - cultural

VII. - Obiective turistice cu caracter arheologic si istoric.

VIII. - Obiective turistice ce sunt monumente de arhitectura.

IX. - Grupa elementelor de cultura spirituala.

X. - Localitati si zone etnografice.

XI. - Obiective turistice care au fost create de activitatea antropica.

3. Potentialul turistic natural

Natura a dat cu generozitate acestui pamant frumuseti de pitoresc remarcabile si chiar inegalabile in tara noastra si peste hotare, asigurand in acest fel resurse naturale de mare atentie pentru turistii locali, din aceste judete si din alte tari.

Atractiile naturale se leaga de varietatea reliefului (de varfuri, platouri, inseuari, chei din masivele muntoase care sunt un minunat loc de reconfortare atat vara cat si iarna), de apele curgatoare (repezi, ori domoale, constituind locuri de popas agrement si de practicarea pescuitului sportiv).

Pe langa prezentarea obisnuita a cadrului natural nu s-a trecut cu vederea aspectul turistic nici ca explicare si nici ca prezentare de imagini.

Deosebim in zona variate regiuni de peisaj.

In peisajul montan atractia turistica este una aparte.

A. Itinerare turistice pe inaltimi

i. Prislop

De la Cugir se poate pleca pe interfluviul din vest pe mai multe directii ca sa se ajunga in golul de munte Tomnatec.

XII. - Cel mai scurt si mai intens traseu este de pe Raul Mic inainte de a ajunge la baraj, se urca pe muchia Prihodistei, ajungand la casele Frasinei.

XIII. - Prin centrul Cugirului trece valea Daii si se urca pe Gargaleu, printre casele risipite ale asezarii de munte vestice Fete, pe culme prin Baladele - Frasinei.

XIV. - De la Vinerea pe Valea Spicului, in fundatura Soborului, printre hotare, spre plaiul Romoselului prin dosul Fete pana la Frasinei.

Toate drumurile continua pe calea de car, urca butoiul Tomnatecului, printr-o padure tanara incantatoare de molid plantata in zona fagului ajungand in golul Tomnatecului. Pe traseu turisti se pot opri la casele marginenilor de o parte si de alta a caii (unele de catre Cugir, altele de catre teritoriul comunei Romosel si la stana de sub butoiul Tomnatecului.

a. Tomnatecul.

Panorama Tomnatecului este placuta. Te ispiteste un popas vazand ciopoarele de oi in susul stanelor ( Fig. 93) , te poate abate din drum 200m. vest spre izvorul de la 'Fagul Rotat' (Fig. 94) unde se intalnesc turme, caini, ciobani, (Fig. 95) cu care se sta de vorba, despre una despre alta. De la loc deschis drumul continua pe la racoare prin padure la Prislop. (Fig. 96). Se coboara in saua Prislopului pe potecul poienii cantonului silvic Prislop - Cugir. Se poate poposi si la canton pentru lapte, telemea facuta special de nana Dorica, (Fig. 97) si apoi la vestita cabana Prislop, asezata in acest luminis care parca este un cuib adapostit si inconjurat de verdele padurii (Fig. 98). Complexul turistic Prislop imparte drumurile in patru directii mari. Urcand dosul Prislopului trecatorul se poate infrupta vara cu zmeura si fragute, inspira aer curat (Fig. 99).

a. Prislop.

Drumul continua pe valea 'seasa' indemnand pana de la umbra 'Fantana lui Neag', unde nu poti bea decat o gura de apa. Imediat cerul se deschide ajungand la poarta Lupsii si muntele cel mai atractiv se arata. Pe fata estica a lui sunt amplasate trei grupari de stana. Prima, stana din Tisa (a Ciungenilor), cu oameni primitori. Este retrasa, la adapost, in apropierea ei, pe potecul ce duce la Aries este o stanca de piatra cu cap suspendat numita ' Sfinxul din Tisa '.

b. Poarta Lupsii

De sun varful de mijloc la altitudine 1489 m. iasa apa Izvorului Lupsii adusa pe un sipot lung langa drum. Apa este drenata spre stanile ' din Dealul Colibei '. Aceste stani, ca si cea mai din sud, sunt cautate de turisti pentru a servi lapte, jintita, balmos inturnat, pentru a cumpara cas, urda, branza si chiar cate un miel. Ciobanul de la sterpe mai are 'sloi'.

c. Curmatura Lupsii

De pe varf se vede in toate partile zarilor. Spre sud apare stanca originala, salbatica, 'Cioaca Lupsii' (1510 m.). Prin padurea de brad se face o coborare la ' Curmatura Lupsii', loc de o inegalabila pozitie turistica, saua de trecere catre Molidvis, Grosi, Comarnic catre Canciu (Raul Mare), catre Sapcea si Batrana. Alaturi de un garaj din barne si piatra de unde incep 'Cheile Raului Mic', bradui frumosi se oglindesc in 'Taul Lupsii' lac cu pastravi si cel mai vestit loc de vanatoare a broastelor. Spre lac sunt si posibilitati de acces auto de pe raul Alunului.

De la Curmatura Lupsii (1447 m.) pe calea carosabila, se urca muntele Certejul (1547 m.), culme lunguiata cu cele mai vestite afine (mari cat porumbelele ), cu zmeura mare si dulce, drumul continuand pana la Scarna (1650 m.).

Din golul Scarna (rascruce turistica) se poate merge spre:

I. - Cetatile Dacice, prin doua variante,

II. - Grosiori Sapcea

III. - Surianu.

Se poate poposi la cele doua stani din Scarna.

ii. Cetati

In spre vest pe cale de car se merge usor peste varful Zebru (1607 m.), peste Prisaca pana la varful Godeanu (1659 m.). Godeanu este atragator, cu stani, izvor, poiana frumoasa, camp de vedere nelimitat. Acest traseu este marcat cu punct rosu si se face cu sarguinta intr-o zi cu elevii, Prislop - cetatea Gradistea Muncelului si retur. Din varful Godeanu se merge spre muntele Muncelul si pe a treia culme (atentie) se coboara la cetate. Marcajul se vede greu. Am facut cu elevii marcaj pe fagi in 1954, 1960,1965. E nevoie de marcaj vopsit si in special pe pietrele din sudul Muncelului. Cat e de usoara coborarea de la Godeanu la cetate (45 minute), atat e de greu urcusul (2-3 ore). Dar ajungi la cetate intre fagi falnici, privind vestigiile seculare, a uitat de toate ostenelile Parca-i vezi aici frati cu muntii pe barbatii Burebista si Decebal, scrutand zarile, planuind in umbra codrilor strabatuti de liniste. Pe preotii, profetii Deceneu si Zamolxis, meditand ca dacii sa traiasca dupa legile firii, cunoscand darurile naturii, taria ierburilor. Sanctuarele dacice sunt descoperite de sub radacinile padurii.

A doua varianta de traseu este din varful Scarna spre sud catre steaua Mica (1650 m.) - jumatate distanta intre varful Scarna si varful Steaua Mica - , se coteste spre vest pe culmea 'Dealul Sesului', care coboara domol pana in valea Godeanului la cetate. Care este acela care nu povesteste-n gura mare ca a fost la cetatea dacica de la Gradistea Muncelului?

iii. Surianu.

De la Scarna se merge mai departe spre platoul central pe la stani, pe varfurile Steaua Mica, Steaua Mare, pana la atractivul varf al Sincai, (Fig. 100 si 101) si de aici la Surianu ori intoarcerea pe muchia interfluviului Raul Mic - Raul Mare.

Se pot ocoli izvoare Raului Mic si ajunge pe Batrana, munte intins, deschis, cu iarba buna, pascuta de turme mari de oi si vaci, (Fig. 102). O atractie deosebita de departe sunt stancile de pe varful Batrana. (1794 m., Fig. 103).

Stana nu e departe si are posibilitati de deservire.

Muntele Sapcea (1692 m.) este asemanator, mai apropiat, treapta evidenta de relief, (Fig. 104), cu directia pe Fata Sapcii, spre potecul de la 'Horn' pentru a trece Raul Mare in partile marginimii Sebesului.

Aici este o stana noua, podita la care sunt parti margineni Cugireni. Plaiul Sapcii e abrupt, siroirea l-a facut salbatic, unic, (Fig. 105). Materialul carat s-a depus ' La Nasapiste '. Loc atractiv, cu izvor bun, pe unde poti avea prilejul sa vezi Cocosul de munte. Este cel mai vestit munte cu afine, (Fig. 106), cu casoi silvic unde se poate adaposti in caz de nevoie. Este un potrivit loc de cabana turistica mai ales ca accesul de la Canciu 1, 1/2 ore, se poate imbunatati. De la ' Nasapiste' pe calea in arc spre est se trece in muntele Vinerii, Comarnicul.

O coama de munte orientata est - vest cu inclinatie spre Raul Mare, de altitudine 1488 m., cu paduri de brad, poiana lunga (Fig. 107), izvoare racoritoare. Ceea ce-l face unicat fata de alti munti sunt trei grupari de stanci de piatra alba (cuartite), ce ispitesc pe orice cercetator si turist. In multe veri langa piatra, sub brazi se faceau colibe din scoarte de brad, din cetina, ori corturi pentru cei ce veneau 'la aer', fiind bolnavi de plamani. E mult vizitat acest munte pentru zmeura. Se merge la stana Vinerenilor In Poiana Lungueata. Se vine cu vitele la pascutul de vara si cu carul dupa lemn.

Muntele Grosi (1489 m.) are circulatie de culme lesnicioasa (Fig. 108, 109). Pe el se gasesc afine, zmeura, ciuperci si mult amintitul izvor in drum 'Tuturul Grosilor'.

iv. Din Grosi se vine spre Taul Lupsii - Prislop.

Exista si alt drum pe culme printr-un defileu creat de brazi pe Molivis (1407 m.), Rafain (1359 m.) la Rachita (1236 m.)

Muntele Rachita in sistemul lui ofera mari posibilitati turistice. Drumuri taiate in serpentina, carare speciala, intretinuta prin padurea de catre Raul Mare, sunt cladiri si stani din lemn, dar neglijate. Se poate reinfiinta pastravaria pe vechiul amplasament, dupa cum se poate cladi o alta cabana turistica in locul fostei cabane

Din Rachita se coboara in Aries la masini, 20', ori se continua drumul prin asezarile de culme Bocsitura si Bucuru, ajungand la Cugir pe plaiul carelor, sau pe plaiul Brustureilor.

Peisajul montan si pe traseul Vinerea - Glodu -Mujesti - Recea- Magura - Poarta Raiului - Surianu, este ademenitor si chiar mai scurt, cu putine denivelari. Insa Surianu are elemente de peisaj la inaltimea lui; lacul glaciar, scobitura de ghiara glaciara (Fig. 112) si interventii antropice adecvate, (Fig. 111)

Depresiunea.

Peisajul depresionar de dealuri de tranzitie si interferenta, de terase si lunci are amprenta antropica. Padurea 'Sarata' la limita dealurilor dinspre lunca Muresului In hotarul Balomirului, atrage turisti la umbra stejarilor centenari grosi cu coaja foarte incretita.

In 'Barboaia', Vinerea in poiana strajuita de samantari marginari cu coroana bogata, cu aliniament ticluit se vine la umbra groasa si aer improspatat. Era un teren sportiv interscolar vestit pentru intrecerile de oina, unde venea 'tot natul', chiar si bunicii sa-si vada nepotii, sa bea bere, sa manance virsli.

La 'Dumbraveni', la izvorul Ghisagului, te poti ospata in liniste; bea apa de la sipot, retrage la poala padurii de stejar, merge dupa ciuperci. Este loc de popas pentru trecatorii dinspre Cioara catre Cugir.

La 'Dumbraveni' la Maieru, pe o terasa pe lunca Ghisagului in fanetele impestritate cu toate culorile florilor, acolo s-a desfasurat parada folclorica vinereana 'Sarbatorile verii', prilej de intalnire a tuturor plecatilor din Vinerea, moment de inedita valoare artistica, de destindere, de voie buna.(Fig. 113)

Se petrece o iesire la izvorul din 'Poiana Pochii'. Poiana poala de padure, o poiana de altitudine cu camp de vedere pana la Orastie. Are izvor vestit pentru apa rece si curata. Umbra pe ales. Loc de facut plaja, loc de joc cu lautari, de joc de o parte a copiilor la 'clince' si la 'purecel'. Loc de jucat fotbal si de calarie, loc de popas al trecatorilor din spre Glodu spre Vinerea, din spre Cugir spre Pian. Loc de aniversari familiale si de petrecere a timpului liber, sambata si duminica muncitorilor din Cugir si Vinerea. Loc de intalniri si intreceri scolare. Locul de serbare campeneasca, (Fig. 114) a 'Zilei Vinerii' in 24 august 1971. Loc polivalent, rascruce de drumuri cu popas datator de puteri, splendid loc de petrecut un asfintit de soare.

Ca element al peisajului n-am exclus aspectul estetic, calitativ de culoare. Cu orice ocazie, cu orice iesire pe teren am insemnat cu elevii si variatiile de culoare ale peisajului. Exemplu efectuat estetic de culori contrastante primavara la infrunzire si inflorire, toamna la ingalbenirea si ruginirea frunzelor.

Pe dealul Dragana, natura salbatica cu tot felul de plante infrunzite si inflorite arunca risipa de culori, creeaza un peisaj de basm. Vara in plinatatea frunzisului verde intunecos al plantatiilor de pin (FIG. 115), verdele mai deschis al padurii de fag si stejar, cu forme de insule si sulite ale padurii de salcami, cu grupuri de mesteceni, alaturi de verdele crud al poienilor.

Dealul Cetate contrasteaza culori de verde inchis al plantatiei de pin, cu verde mai deschis si alb cand infloreste plantatia de salcami.

Pe dealul Fete in poiana despadurita, asezarea unei gospodarii pare aninata. Toamna tarziu te izbesc culorile de cenusiu-ruginiu ale codrului, cu albul zapezii venite peste noapte, ce se evidentiaza in rotogolul poienii si rama culmii din varf. Primavara tarziu dupa ce codrul este incheiat cade cate o zapada tarzie dominand inaltimile di jurul Cugirului si albul imaculat al zapezii este presarat cu verdele deschis al padurii si verdele innegrit al pinilor.

B. Obiective climatice

i. Schi.

Ca obiective turistice date de elemente ale climei amintim dintre sporturile de iarna schiatul pe dealul Cetate Cugir, dealul Gruita, Vinerea, pe muntii Rachita, Sapcea, Batrana si in special pe poienile din jurul cabanei Prislop (Fig. 118), pe minunatul loc de schiat al muntelui Lupsa, (Fig. 116). Din garda veche a schiorilor amintim pe Gheorghe Munthiu, Nicolae Uritescu si regretatii ingineri iubitori ai naturii Remus Viorel (Fig. 117) si Petre Iepure.

C. Obiective hidrografice

Obiective turistice date de elemente ale apelor, variante pretioase in peisaj, constituind totodata puncte de atractie turistica importanta (Fig. 119, 120).

i. Muresul

Muresul constituie un minunat loc de agrement, de recreere, baza de inot pentru cetatenii localitatilor invecinate.

ii. Sahara.

Intre canalul Balomirului si raul Sibot pe malul stang, Muresul a format un istm din doua terase, o plaja de circa 250 m. lungime cu nisip fin numit 'Sahara', care atrage pe tineri si varstnici acestia putand practica si pescuitul sportiv.

a. Ochi de mare.

Pe versantul nordic al muntelui Surianu, intr-o caldare glaciara se gaseste un iezer, sau ochi de mare de o rara frumusete naturala (Fig. 121), molidis si jepi.

Apa clara si totdeauna rece a iezerului hraneste mase enorme de diatomee ce umplu fundul lacului. Lacul este propus ca monument al naturii si trebuie ocrotit.

D. Obiective de tip flora si fauna

Din cadrul elementelor florei si faunei in mod deosebit amintim un element de curiozitate, existenta unui arbore specific, castan comestibil urias in curtea strandului din Cugir. Pe traseul in serpentina de la Aries la cabana Prislop, drumul de urcus este pana la fagul bubos (Fig. 122), ajungand la el se obisnuieste a se atinge buba si apoi se zice ca s-a scapat de greu, drumul fiind domol.

i. Tisa.

Pe culmea Tisa ce coboara de la Lupsa a existat coniferul 'tisa' de unde si toponimicul. Arborii zada de culme sunt un element atragator deosebit in padurea de fag.

La munte, in Comarnic, Sapcea, Batrana, exista in poieni 'jneapan'. Este cautat de toti turistii. Se pune la palarie, ca o dovada ca a fost la o altitudine mai mare la munte.

Un element floristic rar este 'Bradul cu doua varfuri' de la 'Piciorul Neamtului'. De la tulpina se ramifica la inaltimea aproximativa de 15 - 18 m. Tulpina pana la ramificare are un diametru de un metru si mai departe cele doua varfuri incep cu peste 1/2 m. diametru grosime. Este sanatos in intregime si inalt de 35 - 40 metri. Creste in mijlocul altor brazi, nu este izolat. Se gaseste pe raul Mare, la Piciorul Neamtului in parchetul 776. Nu a putut fi fotografiat de desisul bradetului si di taietura se pot prinde in obiectiv numai varfurile. In apropiere este amplasata o cabana pentru muncitorii forestieri. Propunem ocrotirea acestui bradet si in special a bradului cu doua varfuri. Se poate amenaja aici un punct turistic cu acces din drumul forestier si in special cu acces pe potecul ce coboara de la stana din Comarnic la km. 31 pe Raul Mare, pe paraul Neamtului la 10 - 15 m. de parau.

ii. Bujorul.

La Iezerul Surianu, altitudine 1690 m., se gaseste o vegetatie fanerogama cu totul caracteristica pentru Carpatii sudici cristalini in jurul lacului. Diatomeele din acest iezer sunt singurele cercetate si determinate in intreg lantul carpatic, cuprinzand zeci de specii endemice. In mlastina turboasa separata de morene cresc raritati floristice sud - carpatice, ca Leucorchia albida (L.) E. Mey ex. Schur.

a. Cocosul.

Ca elemente faunistice amintim animalele rare, cocosul de munte din zona Sapcea, Corcodanul, Valea Untului; ursul carpatin intalnit in toata zona; cerbul si rasul.

Vanatoarea si pescuitul ca forme de manifestare a turismului reprezinta o chemare spre natura, impleteste dragostea de drumetie cu valorificarea rationala a unor elemente din cadrul natural.

Dezvoltarea turismului vanatoresc (Fig. 123) si piscicol impune grija conservarii cinegetice si piscicole si promovarea dragostei pentru natura si vietatile ei.

Muntii Cugirului si intreaga zona fac parte din acele locuri cu potential cinegetic ridicat.

b. Cerbi.

Astfel o vanatoare de cerbi si de ursi reprezinta o atractie cinegetica majora (pentru vanatorii din zona si pentru straini) facilitata de usurinta patrunderii in interior prin densa retea de drumuri si prin cazare la cantoanele silvice, cabane turistice si cabana de vanatoare de la Poarta Raiului.

c. Mistreti.

Vanarea mistretilor (Fig. 124) este o activitate de realizare a planului economic, precum si a vanarii vulpilor si altor animale. In regiunea Vinerea Cugir s-a populat fazanul. Ca atractie turistica este cuibul berzei de pe Casa Pionierilor Cugir.

Pescuitul ca forma turistica sportiva este o activitate deosebita atat in zona de munte la pastravi si lipani, precum si la Mures, la scobari, somn si crap.

Tipuri de manifestare a turismului, vanatoarea si pescuitul raman un exemplu viu de impletire a utilului cu placutul, de promovare a drumetiei si de cunoastere a frumusetilor in cadrul formelor inepuizabile de concretizare a naturii.

4. Potential turistic social - cultural

A. Obiective turistice cu caracter arheologic si istoric.

Zona este locuita din paleolitic in zona muntilor Sureanului, rama de vest; pe platforma carstica a Luncanilor sunt asezate pesterile Cioclovina, Fedari, Ohaba Ponor care au fost locuite de omul din faza superioara primei epoci a pietrei (Homo sapiens), si ca marturie a existentei sale aici, sunt instrumentele de cremene, os, opal si mai tarziu podoabe din bronz si chilimbar confectionate la sfarsitul epocii bronzului si cea a fierului (Hallstatt).

i. Neolitic.

Din neolitic au ras urme pe terasele Muresului de la gara Tartaria si dincolo la Blandiana. Tablele cuieniforme de la Tartaria si dincolo la Tartaria, table cu semne, sunt socotite a fi cele mai vechi incercari de scriere gasite pe teritoriul Romaniei.

ii. Bronz.

Cultura materiala din epoca tarzie a bronzului este reprezentata in jur la Cioara ( azi Salistea). Tezaurul de aici care poate fi vazut la muzeul de arheologie din Viena, la numarul 180 - 203 contine: patru bratari de cate 7,8 cm. Diametru, cinci placi de forma discului, un lant de lungime 45,4 cm, din impletitura in patru muchii cu numeroase pandantive, sau fibule cu scarita, doua coliere (torques), trei impletituri din sarma doua obiecte in forma de coarne, gasite in anul 1821.

Cea mai valoroasa piesa este o placa de argint, lata de 13,1 cm., inalta de 15,7 cm. Pe care se vad conturati doi barbati. Ei sunt semnalati prin cercuri. Pe cap poarta insirate coifuri, la mijloc brau, in picioare opinci insirate cu curele. La cea de-a doua figura (barbat) ii lipseste un picior si poarta sabie la sold. Spatiul este completat de cercuri intretaiate si forme de frunze. Exploatarea acestor forme ivite pe braurile hallstadiene ne amintesc de caldarile de argint descoperite de dr. Hochstelter si Deschmann Karoly la Wallach in Krayna si la Vaidei.

iii. Fier.

La Cugir in 15 februarie 1973 (am fost de fata cand) s-a gasit un tezaur datand din epoca hallstattiana - prima perioada a epocii fierului ( sec VIII - V inainte de Christos.). La trei metri in sedimentele conului de dejectie a paraului Gugului s-au gasit trei vase ceramice specifice epocii hallstattiene. Acest depozit de bronz era compus din celturi. Seceri, bratari, fibule, varfuri de sageti, lame si tusinte de bronz, etc. S-a gasit si un frumos colier si o bratara de aur in greutate totala de 285 g. Natura obiectelor de bronz poate indica existenta prin apropiere a unui atelier de prelucrare a bronzului, iar existenta obiectelor de aur confera o importanta deosebita tezaurului de la Cugir, (Fig. 125 b) incat in descoperirile facute depozite de bronzuri insotite de obiecte de aur sunt extrem de rare in aceasta perioada.

Aceasta descoperire la Cugir intregeste lista de descoperiri de bronzuri in apropiere (Vintu de Jos, Alba Iulia, Partos, etc.) si dovedeste intensa locuire a triburilor tracice in aceste teritorii ca si aria de raspandire a metalurgiei bronzului in sud - vestul Transilvaniei.

iv. Comuna primitiva

La Vinerea in dreapta Vaii se afla urmele unei asezari din oranduirea comunei primitive. Pe baza terasei Coastei se observa gauri de 2 - 3 metri adancime (Fig. 126). In partea Coastei Luncii, in apropiere de Valea Gropilor s-au facut sapaturi si s-au gasit obiecte de ceramica de tipul culturii Turdas.

La Vinerea langa coasta Taratoaiei si pe partea de jos a dealului se afla inelele unei asezari preistorice. Se intalnesc aici vase de lut, din pasta grosolana, de culoare neagra sau ros - galbui, ne ornamentate, facute fara roata olarului, apoi neste aschii de coart si jaspis, precum si resturi de la bucatarie. Tot aici am intalnit un varf de sageata din jaspis (se spune in sursa ).

Toate obiectele, ca si cele comunicate in nr. 3 din 1903, le-am donat Muzeului Transilvaniei.

In epoca dacica Cugirul este o localitate importanta legata de exploatarea unor minereuri de fier si existenta unor ateliere de prelucrat arme pentru dacii din sud, ca si a unei monetarii dacice.

v. Dacii.

Cetatea dacica, asezata pe un mamelon (Fig. 127), izolat de zona cristalina prin taierea de la Valea Daii, face parte din cetatile dacice de aparare a centrului dacic din Muntii Orastiei. Asezarea a avut rol de aparare si de veghe, fiind in buna parte un punct strategic bun, cu vizibilitate spre valea Muresului.

Pe dealul Cetatii s-au gasit o serie de 'comori', monede 'bani dacici' monede macedonene , (Fig. 125a) vase de pamant si vetre de vietuire omeneasca din epoca dacica , urme de zid din piatra si o multime de resturi ceramice descoperite in 1972.

Din timpul stapanirii si civilizatiei romane trebuie sa amintim existenta drumurilor si castrelor romane in zona.

vi. Romanii.

Pe malul drept al Muresului la intrarea in Saracsau din Bacainti se vede drumul roman suspendat, evidentiat prin pietre pavate.

Pe terasa nordica a 'Campului Painii' vine ' drumul lui Traian ' drum drept spre Calan, Ocolis, Fantana Inalta (Pischinti), Godovana, Sibot, Apulum.

Pe bordura deluroasa 'la Muncei' pe versantul estic spre Vinerea catre Grui se vede denivelarea, prin taiere directionata, antropogena, ce coboara in hotarul cu directia peste rau si lunca Vinerea, iesind pe terasa la Masa Turcului prin taierea in Coasta Luncii, (zis colnicul lui Culita). Pe terasa se observa directionarea spre Tartaria Apulum.

In harta localitatilor romane se situeaza si Vinerea, cadrul unor constructii si castre romane. De atunci se presupune existenta statuii zeitei Venera, de unde ar veni si numele de Vinerea.

In zona de munte, pe Varful lui Patru la locul zis 'Ocol' se afla un castru roman de pamant, datand din perioada celor doua razboaie purtate de romani impotriva dacilor. Si acest castru arata, ca si altele, directiile de inaintare a romanilor spre Sarmisegetuza Regia de la Gradistea Muncelului.

Pe varful Comarnicelul (1893 m.) la fel sunt urmele unui castru roman.

In apropiere de Comarnicel, pe partea estica in saua Gropsoara cu elevii am identificat urme ce ne fac sa presupunem si aici existenta unui castru roman de pamant incat alunecarile de teren nu sunt aliniate, iar la altitudinea respectiva (1893 m.) nu pot fi rasturnari de brazi.

vii. Cumenii.

In Cugir , zona Canepi, s-au gasit locatii tipice asezarilor cumene.

Prin 1961 - 1962 cu prilejul unor demolari la aripa de sud a constructiei fostului invatator Ioan Macarie din Vinerea, s-a descoperit intr-un vas un tezaur monetar si de obiecte de podoaba feudale: 397 monede de aur si argint (sec. XIV - XV), un pahar de argint partial aurit cu inscriptie, trei inele de argint, un lantisor de bronz, cinci bucati de argint topit.

Obiectul cel mai important al descoperirii il constituie paharul de argint cu inscriptie de caractere gotice care arata ca proprietar un oarecare Mh. Peoivs scrise exact fara corectari, ridicat la rang de jude, adica cneaz. A trait in secolul XIV se pare. Monedele arata existenta comorii tezaurizate in prima jumatate a secolului XV de catre urmasii acestui cneaz. Tezaurul de la Vinerea apare ca o descoperire importanta prin compozitia sa, cat si prin indicarea existentei in zona a unui cneaz roman.

Evenimentul istoric de mare amploare Batalia de la Campul Painii din 13 octombrie 1479, acum langa gara Sibot, marcat printr-un monument de piatra ridicat in 1890 (Fig. 128) aminteste de crancena batalie care a avut loc aici in 1479. In vestitul Camp al Painii, denumire datorata belsugului sau de grane 'Brodfeld' , o uriasa armata otomana (60,000 de oameni) venita prin Poarta de Fier a Transilvaniei a reusit sa obtina victoria impotriva trupelor transilvanene putine la numar si neinsemnate. Dar peste putin timp, datorita eroismului luptatorilor transilvaneni, armata otomana este invinsa numarand 20,000 morti si raniti.

Un episod semnificativ este legat de numele comitelui banatean Pavel, cunoscut sub numele de Chinezu (denumire stalcita a cuvantului cneaz), om de o vitejie legendara, care a reusit sa salveze pe voievodul Transilvaniei.

La aceasta lupta au luat parte si localnicii amenintati de turci. Dupa aceasta victorie oamenii locurilor au primit anumite drepturi. Batalia de la Campul Painii reprezinta o a doua lovitura data turcilor dupa cea de la Vaslui 1475 de catre Stefan cel Mare.

Din timpul acestei batalii au ramas toponimicele de hotar Tabarasti si Masa Turcului pe terasa de la Vinerea a fostului aerodrom militar.

La Vinerea, spre rasarit de sat, pe platoul acestui deal, intre gradini cu pomi fructiferi se observa zidurile de temelie ale unei biserici cu un perete la mijloc. Dupa traditia locala ar fi fost distrusa de navalirile tatarilor. Altii sustin ca turcii au dat foc bisericii de pe deal in care erau refugiati sasii. Din aceasta biserica cu val de aparare (dupa pozitia de unde era amplasata) , s-ar fi adus cele doua pietre mari de travertin de Geoagiu, (dupa afirmatiile lui Dr. A. Amlacher - Romus) in fata case lui Mos Nicolae Herlea pe care l-a gasit la Vinerea sezand pe ele.

Elementele de framantare nationala si sociala au animat continuu populatia din zona.

Miscarea religioasa din 1759 impotriva ruperii de religia ortodoxa de bastina are in fruntea taranilor iobagi transilvaneni pe Sofronie de la Cioara, satul vecin cu Vinerea si Cugirul in ale carui manifestari trebuie sa vedem fulgerele mute ce anunta in noapte furtuna de dincolo de orizont, ce va veni: rascoala lui Horea. Remarcand importanta miscarii condusa de Sofronie, academicianul David Prodan fiu al Cioarei, spune: agitatiile lui Sofronie nu depasesc marginile confesionale Dar ele dau tot mai multe semne de implicatii sociale, vizeaza de acum iobagia, au pornit pe drumul care va duce la rascoala lui Horea.

Rascoala lui Horea, Closca si Crisan, angajeaza in lupta pe taranii acestor locuri si dupa documentele vremii para focului ei atinge castelele feudale din Bacainti, Bintinti si Pischinti.

Ca elemente istorice pe Valea Cugirului mentionam toponimicele de hotar 'Militar' si 'Izvorul Granicerilor' din timpul stationarii companiei de graniceri in Cugir, precum si zidurile de cladire veche de la 'Straita', in drum unde era 'Posta' pe unde trecea postalionul si unde se zice ca s-a dat jos Alexandru Ioan Cuza in drum spre exilul sau in Germania.

Locul de la Straita are o mare insemnatate istorica fiind martorul luptelor, urmaririlor si framantarilor sociale de la 1848 a populatiei satelor din jur, stranse in detasamentul armat revolutionar condus de centurionul Mos Nicolae Herlea.

B. Monumente de arhitectura

Biserica de langa cimitirul din Cugir este un monument istoric pentru vechimea ei arhitectonica din 1809 si pentru pictura ei veche din 1820, pictura in stil bizantin, executata de un pictor roman din Poiana, cu cateva icoane de importanta pentru stilul picturii religioase a romanilor ardeleni.

Biserica veche din Vinerea este inclusa pe lista monumentelor istorice, pentru vechimea ei si constructiile celor doua contraforturi de catre Directia Patrimoniului Cultural National din cadrul Consiliului Educatiei socialiste, Nr. 1. 504/1975.

Tot monumente istorice sunt declarate si biserica de lemn de la Cioara, care a fost coborata de la Afteia unde a fost adapostit si Sofronie si castelul Baracsay actual local al consiliului popular din comuna Salistea denumirea actuala a fostei comune Cioara.

5. Elemente de cultura: oameni si locuri

A. Oameni si locuri

i. Vlaicu.

Din cuprinsul zonei noastre rasare marele constructor si aviator Aurel Vlaicu. Casa memoriala 'Aurel Vlaicu' este unul din cele mai insemnate muzee de pe Valea Muresului si prezinta o frecventa vizitare turistica.

ii. Herlea.

Nicolae Herlea, zis mos Herlea 'dascalul' 1817 - 1892 nascut in vinerea, fiul preotului Teodor Herlea, are o cultura autodidacta deosebita, este invatator, inspector scolar. Se purta in haine taranesti (Fig. 129). A participat efectiv la evenimentele din 1848 cand 'cutreera satele' si le ridica la lupta facand o tabara pe Campia Painii. A fost un fel de capitan (centurion) a lui Avram Iancu si Axinte Sever. Mos Herlea a participat apoi in 1892 la Viena ca delegat al 'memorandistilor' eveniment care a marcat o etapa noua a luptei de eliberare nationala si sociala. Monumentul funerar se gaseste langa biserica veche din cimitirul di Vinerea. Se cere a i se recunoaste contributia culturala si revolutionara printr-o placa comemorativa pe casa lui Mos Herlea din centrul Vinerii.

iii. Mihu.

Dr. Ioan Mihu 1852 - 1927, fiu si cetatean din Vinerea este un carturar de seama care a avut preocupari pentru problemele economice, culturale si politice din Transilvania cu pledoarii insufletite in ziarul 'Libertatea' din Orastie, militant pentru o politica realista si o lupta in care sa fie atrase toate fortele romanesti interesate in actiunea de solidaritate nationala. Este cunoscut pentru inclinarea sa spre o intelegere romano - maghiara, fara a renunta la interesele primordiale ale romanilor, fiind patruns de importanta, dreptatea si necesitatea rezolvarii complete ' a idealului nostru national integral'.

In activitatea sa culturala dr. Ioan Mihu este presedinte al societatii pentru fondul de teatru roman si fondatorul 'Fundatiei pentru ajutorarea ziaristilor romani din Ungaria'. Aceste relatari sunt scrise pe placa funerara din cimitirul Vinerea.

6. Localitati si zone etnografice

Peisajul locurilor s-a schimbat uimitor si orasul Cugir se poate mandri cu materializarea celor mai indraznete transformari.

A. Bla bla

Frumusetile naturii se contopesc cu marturiile constructiilor ridicate rasunand ca un ecou al vremurilor noi.

Momente de profunde semnificatii in dezvoltarea economico-sociala a acestor meleaguri le-au constituit vizitele tovarasului Nicolae Ceausescu la I. M. Cugir in 7 si 8 septembrie 1972 si in septembrie 1974, cand Cugirul traieste clipa inaltatoare prilejuita de aniversarea a 175 de ani de atestare industriala a Intreprinderii Mecanice Cugir.

Festivitatile s-au desfasurat in entuziasmul participarii in mijlocul muncitorilor cugireni a conducatorului iubit, tovarasul Nicolae Ceausescu. (Fig. 130, 131, 132)

Ca rasfrangere a dezvoltarii industriale a Cugirului, acest centru muncitoresc cu traditie depaseste caracterul rural numai in anii socialismului si prezenta sa se inscrie intr-un peisaj urbanistic infloritor.

Prin grija permanenta a conducerii partidului si statului nostru a crescut si s-a infrumusetat zestre edilitar-gospodareasca a orasului cu blocuri structural modernizate (Fig. 134, 135), cu complexe scolare incapatoare si cu dotari la nivelul desfasurarii unui invatamant modern (Fig. 133), a dezvoltarii urbana noua (Fig. 136, 137).

Pentru trecator lina atractiilor arhitecturale poate vizita cladiri cu individualitate specifica: a Comitetului de partid si Comitetului popular orasanesc, a policlinicii, a clubului muncitoresc, a cantinei, a complexului comercial din colonii si in zona veche a orasului ocolul silvic (fosta unitate de graniceri) si Casa pionierilor (Conac). Exemplu tipic de oras fara arhitect.

B. Marginenii.

Ca aspecte etnografice pulseaza cantecul, portul, jocul popular, intalniri la nedeie, claca, nunta si aniversari festive.

In depanarea istoriei acestui pamant portul popular se mentine in zona intinsa margineneasca, precum si ca haine de sarbatoare in localitatile din zona depresionara.

C. Targurile.

La targurile ce se tin saptamanal la Cugir si de cateva ori pe an se pot vedea aspecte inedite a imbracamintei populare (Fig. 138, 139). Se pot vedea incrustarile in lemn aduse-n targul de la Sibot a mesterului popular Constantin Perta din Cerul Bacainti

In vorba si port, se vede firea sincera si senina a locuitorilor din piept de munte pana in lunca Muresului. Aspecte ale artei populare specifice se pot vedea in incrustatiile in spirala cu triunghi pe coaja bradului funebru, in incrustatiile stalpilor funerari din zona de munte, a stalpilor tarnatului pridvorului la casa, si a unor troite la rascruce de drumuri, exemplu la Fantana lui Neag, Lupsa. (Fig. 140)

D. Vinerenii.

i. Covoare.

La Vinerea sunt vestite tesatoare de covoare in ite multe, in doua culori, 'in canale' si in 'deste'. Se fac modele foarte frumoase in mai multe culori. In prezent la Vinerea este o noua orientare in tesutul fetelor de masa si in special al iilor.

ii. Cantece.

Cantecele populare rasuna prin delicatetea expresiei lor si sunt cunoscute pana departe. O stralucita Ansamblul folcloric 'Doina Campului Painii' al pionierilor din localitatea Vinerea - doine si cantece de joc - pe scenele din localitatile din jur, Alba Iulia si Sebes. Ansamblul a participat la faza republicana ce s-a tinut la Arad in 15 iunie 1975 si la festivitatile 'Serbarile Marii' in 26 iulie 1975 la Constanta. Ansamblul este compus din 22 de fete in costume autentice din Vinerea. (Fig. 141) Pe cap poarta o 'proboada' alba foarte frumos ornamentata, pe margine cu diferite nuante si frumos asamblate in degrade. Unele se termina cu franjuri tot multicolore. Deasupra propoadei pentru nota de eleganta se pune un 'ciurel' (voal) foarte, foarte fin. Iile sunt cu sire negre. Poalele sunt lungi pana la glezna. In fata poarta un surt tesut la razboi, de lana, in culori diferite. Predomina negrul, apoi maroul, violetul. In spate se poarta o cratinta frumos tesuta de obicei cu dungi cu fir de sarma zisa aurita. Cojocelul de culoare alba este cusut multicolor, preponderent verde si alte culori ce le intalnim la propoada, surt sau cratinta.

a. Din repertoriul prezentat:

E. Jocurile

Jocurile specifice in zona depresionara sunt: invartita ca la Orastie si calusarul, iar la munte ' zdruhaita ' margineneasca.

i. Calusarul

Calusarul vinerean, joc de o deosebita supleta se joaca din 1911. Inainte se juca un calusar condus de invatatorul Porfietie Nicoara de la Cetea. Actualul calusar cu figurile, muzica si portul este fixat pe fondul local cu influenta din Tara Fagarasului. Este invatat la Detroit Ohaio de vinerenii dusi in SUA si jucat apoi pentru prima data in 1911 de o echipa a carui vataf a fost Petru Simedru. Cu orice ocazie vinerenii iau intrecerile de calusari la festivalurile de calusar ardelean, fiind totdeauna premiati.

Totdeauna se prezinta doua generatii de calusari. (Fig. 142, 143) Melodia este specifica si in joc se striga:

ii. Nedeia

a. Sfantu Ilie.

Nedeia este un prilej de intalnire mult asteptata. In prezent nedeia se face la cabana Sureanu, la Sfantu Ilie, 20 iulie. Vin ciobani din toate partile la nedee. In special cei de la stanilor din jur Puru, Prisaca, Fetita, etc. Se intalnesc cei din muntii Cugirului, cu cei din muntii Pianului si Sebesului si in special vin si cei din partea Petrosanilor. Vin turisti din toate partile. E atata lume incat curtea cabanei Sureanu este neancapatoare. Din timp se face aprovizionare mai deosebita pentru un numar asa de mare.

Nedeile sunt urmarite de turisti straini Si la Surianu intodeauna se infiinteaza turisti streini. Cea mai mare parte din zi se joaca. Se joaca dupa fluier. Se aduc si lautari si chiar acordeonisti. Marginenii prefera fluierul. Inca si acuma sunt multe de impartit intre ei si lasa imparteala pana la nedeie, ajungand la conflicte, stricand uneori toata petrecerea.

b. Sanedru.

Cu timpul vechile obiceiuri au disparut. Intreband batranii ne relateaza: ' In muntele Batrana Cugirului se facea nedeie de doua ori pe an, de Sanedru (29 iunie) si Sfantu Ilie. Se adunau care nu s-au mai vazut niciodata. Veneau si bacite din cele ce stateau la stani. Venea si lumea de pe sate, din aretul Sibiului, al Cugirului, al Sebesului, de departe Si veneau si calatori care cum se-ntampla.

Batranul intrebat spune ca a fost intr-un an si la Batrana si la Dobroaia. Mai multi erau feciori si fete. ' Vine ficioru si-i place fata si voroghe cu ea si povesteste.' Ciobanii si bacitele povestesc mult aicea si se plac si fac nunta'.

c. Topul.

Cea mai vestita nedeie se facea la Poiana Muierii. Multi cugereni spun ca le-a placut mai mult ca oricare alta.

iii. Nedeia de la Sapcea.

Nedeia de la Sapcea 1921 . ' Se adunau din toti muntii in fata stanii vechi din Sapcea, in special marginenii de pe la toate stanile din jur, de pe Magura, Lupsa. Ziceau cu fluierele, ziceau jocuri de-ale lor, strigau si jucau ' zduhaite '. Erau schimbati. Imbracate de sarbatoare erau multe fete, bacite. Duceau bere la sticla pe cai. Se cumpara cas. Se facea cas anume pentru Sfantu Ilie. Se statea pana seara tarziu. Unii plecau, altii dormeau la stana. Acolo s-a vazut si o pomana. Se dadea la tot insul o bota noua (vas de lemn, pentru adus apa, donita), si un stergar. Unii mergeau special pentru aceasta amintire. Se mai si bateau la nedeie. Se mai duceau cu batele, manuiau bata ca cei de la scrima'.

iv. Claca

a. Macaveiul ursului

In muntii Cugirului se face claca an de an la Prislop. La 1 august 'la Macaveiul Ursului' face claca padurarul Dumitru Buderes. In 6 august, la Schimbarea la fata face claca cabanierul de la Prislop si in 8 - 10 august face claca padurarul de la Cantonul Silvic din partea Orastiei, Lazar Trufas. Nu fac toti o data pentru ca merg la claca oamenii de pe acelasi munte si claca de la Prislop nu e simpla claca. Se pare ca inlocuieste nedeia.

Claca se face intr-o zi de sarbatoare, nu duminica. La claca vin cosasii de pe la 1 - 2 dupa amiaza, altii si mai tarziu. Vin de toate varstele. Fiecare isi are unealta lui. Cosasi mai specializati, cosasi mai incepatori. Rad unii de altii. E greu cand ai intrat in brazda unul dupa altul.(Fig. 14) Trebuie sa dai din greu. Te ajunge din urma. Apoi obiceiul marginenesc este de a lua brazda prea mare. Iarba nu se coseste rar, se coseste de obicei 'ca la claca' mai mult cantitativ decat calitativ. Spor se face mare fiind multi. Se fac brazde mari, postata se ia lunga. Se canta, se spun strigaturi in continuu si 95 din ele sunt pornografice, indiferent de varsta cosasilor ori de faptul ca vin si femeile in jur. Gazda merge cu sticla de tuica pe brazda si da sa bea la cosasi. Merge cam la trei sferturi de ceas. Intre cosasi este si lautarul care canta toata dupa masa mutandu-se de la unii la altii. El canta, ei striga. Striga izolat, striga in cor.

Vin unele bacite, femei mai devreme si mai ajuta la imprastiatul, stransul fanului cosit mai vechi. (Fig. 145) Dar obisnuit fetele vin de cu seara. Toti vin imbracati frumos. Seara se face cina. O zama de pastai, ori zama de 'curechi' si o tocana de oaie cu cartofi pe saturate. Reusita clacii de la Buderes depinde de harnicia femeii gazda care se pregateste deosebit. Inainte tuica si dupa mancare tot tuica. Felul trei sant pancove (gogosi) cate pot manca. Dupa cina mai multi se duc la cabana sa bea cate o bere. Vin nu se da la claci. Apoi incepe dansul, jocul, 'zdroaba', pana dimineata.

Atata joaca si striga pana le iasa transpiratia prin palarie. Joaca dandu-si rand pentru ca sunt multi de nu ai unde arunca acul. La joc vine cine vrea, indiferent ca a fost, ori nu la cosit. Inlocuiesc muzicantul, zicand cu fluierul. Muzicantul trebuie sa fie abil si n-are o clipa de ragaz.

Marginenii Ciungeni joaca sarba, sarba batuta de se cutremura cantonul. Joaca si romana. Femeile asista. Si asa an de an se stang, muncesc, isi petrec se iubesc. Obiceiul acesta aici este de amploare mare.

v. Festivalul calusarilor

a. Vinerea.

Vinerea este o vatra folclorica insemnata. Talpa de pamant manos la poalele Muntilor Sebesului, iar dincolo a muntilor Apuseni, asezata in causul vaii.

La 11 iunie 1972 s-a organizat la Vinerea 'Sarbatoarea la inceput de vara'. In cadrul ei Televiziunea Romana a inregistrat in cadrul paradei portului popular 'Nunta la Vinerea' si Festivalul Calusarului si dansului popular din judetul Alba.

Nunta s-a pregatit ca aidoma, cu mire si mireasa, nasi si nuntasi. Mireasa a fost luata din curtea lui Longin Herlea. Fatada casei a fost ornata cu covoare la poarta s-au adus mesteceni. Nuntasii au venit din sat dupa mireasa. Mireasa a fost gatita, se impodobeste si steagul nuntii cu 'chischineua ' negre si albe cu propoada si primburi. Pana se impodobeste steagul, feciorii il tin si fetele canta.

Inainte de a veni alaiul dupa mireasa se canta cantecul batranesc, de parere de rau dupa casa parinteasca, cantec de soarta 'Goghia' (Fig. 146)

Se aseaza mobila si hainele miresei, date una cate una. Duse de feciori si asezate special sa se vada de cele mai 'lutre' neveste.

Ritualul nuntii isi urmeaza cursul, pornindu-se cu zestrea si nuntasii in care si carute, (Fig. 147, 148) si urmand ' ciuiturile ' urzicatare tot traseul.

In aceeasi zi s-a petrecut si festivalul calusarilor, care incepe din capatul de jos al Vinerii. In fruntea multor echipe de calusari participante, echipele localitatii Vinerea au pe 'vestitul caluser', vataf veteran 'tetea Jinu' (Login Herlea, Fig. 140). Finetea si prestanta sa in joc va ramane transmisa generatiilor urmatoare de calusari.

In fruntea coloanei echipelor filmate vataful duce 'steagul clacii', simbolul imbinarii cantecului si jocului cu munca la Vinerea . (Fig. 150)

Pe drumul asfaltat echipele erau filmate cum jucau in mers. (Fig.151) Cu echipe participante la festival au venit multi turisti sustinatori ai echipelor: din Almasul Mare, Muntii Apuseni, din Sasciori, din Pian, etc.

Alaturi de echipe in parada locala erau incadrate care cu boi, carute impodobite. (Fig. 152) Dupa masa festivalului folcloric s-a desfasurat in feeria campeneasca in lunca Ghisagului, unde au participat si Vinerenii dusi in alte parti. (Fig. 153)

Aici a avut loc concursul dansului ardelenesc, intre echipele de dans ale caminului cultural din comuna Sasciori (de pe Valea Sebesului) si echipa de dansuri a Clubului Muncitoresc, imbracati in costume salistenesc care participa cu taraful popular din Cugir. (Fig. 154) Taraful canta invartita sacadat si atata aprig la joc. (Fig. 155) Pe margini asistenta se delecteaza.

Orientarea pentru televizarea la Vinerea s-a facut de catre Aurelia Marin de la televiziune, pentru atasamentul pe care fata de satul natal. Secventele au fost multiple, cu cantece si peisaje inedite din Vinerea si au fost prezentate in emisiunea 'Vetre folclorice din Campul Painii'.

Manifestarea folclorica de la Vinerea a marcat vadit o data mai mult ca totdeauna dragostea romaneasca de frumos. Cu ocazia 'Sarbatorii Vinerii' din 24 August 1970 s-a vazut la vinereni ravna pentru munca, pentru frumos, ca o zestre spirituala mostenita de la stramosii daci in portul carora se imbraca si acum.

Unda revolutionara de la 1848 pe aceste locuri, toata aceasta istorie de o inestimabila valoare capata adevarata pretuire prin faptul ca idealurile socialismului au trecut din sfera aspiratiilor in sfera concretizarii, dezvoltarii, infloririi statului nostru.

Sarbatorirea maiestuoasa cu avangarda de calareti, ce duc cu insufletire steagul partidului, arata stima si multumirea cetatenilor pentru tot ce s-a facut in imbunatatirea vietii lor, fata de posibilitatile ce le au de a-si etala valorile muncii si valorile spirituale. (Fig. 157, 158).

Portul popular care se mentine viu, este o marturie vie a continuitatii istorice, a unitatii spirituale a poporului roman. (Fig. 159) Continuarea serbarii s-a facut in Poiana Pochea in entuziasmul festivitatilor distractive; 'mersul in sac', 'de-a prinsa', 'jocul purcelului', 'barbierirea cu lapte covasat' si mai ales mersul cu scara de-a latul 4 - 5 concurenti spre padure.

Astfel de aniversari unifica fiinta localitatii, ii da imbold de dezvoltare, strange din cand in cand pe toti ce-au au vazut lumina zilei aici

F. Obiective turistice create prin activitatea antropica

Spre exemplu cariera de nisip de la Calea Neicului, escavatii masive pentru trasarea de noi drumuri, (Fig. 160) turnul de apa de pe Scaunel, (Fig. 161) amenajari zootehnice noi, (Fig. 162) lacul de baraj de pe Raul Mare. Atractie deosebita prezinta peisajul industrial, hale uriase, conducte, turnul centralei termice, macarale uriase dupa cum si strandul tineretului, stadionul sportiv ude se desfasoara tumultoasele meciuri de fotbal din Cugir.

7. Baza materiala si circulatia

- Reteaua cailor de comunicatie

- Capacitatea de cazare

- Circulatia turistica

- Durata medie a sejurului

A. Reteaua cailor de comunicatie

Infrastructura turistica formata din caile si mijloacele de acces rutiere, feroviare si speciale, caracterizeaza printr-o anumita repartitie geografica, influenteaza in mod direct desfasurarea activitatii turistice.

i. Oferta

Accesibilitatea, gradul de utilizare a amenajarilor turistice au la fel rasfrangere asupra eficientei economice.

Importanta deosebita a turismului in societatea contemporana nu ar fi posibila fara evolutia mijloacelor de transport.

ii. Cererea.

Cererea turistica este influentata de necesitatea sporita de deplasare a omului si de imbunatatirea mijloacelor de transport.

iii. Caracteristici.

Zona se bucura de legatura prin nodul de cale ferata Sibot, prin trenuri directe cu Teiusul si Sibotul prin curse I.R.T.A. la trenuri de la gara Sibot la Cugir.

a. Sosea.

Soseaua nationala ce strabate culoarul Muresului este axul principal din care turistii pot porni spre Cugir si Muntii Cugirului.

Centrul Cugirului este legat prin autobuze I.R.T.A. de Deva, Orastie, Geoagiu-Bai, Alba Iulia, Sebes, Campeni.

Drumurile forestiere au patruns mult in munte atat pe Raul Mare cat si pe Raul Mic.

Se poate merge pana pe muchia Tisa, pentru schiat pe Lupsa, si pe Rau pana aproape de stanile de la Lupsa din Dealul Colibii.

Pe Raul Mare se poate urca pana la Rachita tot pentru schiat pana la Donea.

Traseul nou este cel de la Canciu la Bosorog pana la Gropsoara. In zona deluroasa drumul forestier duce pe valea Ariesului pana spre manastirea Afteia in plaiul Cioarei, si dealul Varatecului.

B. Capacitatea de cazare

i. Hotel

Cresterea vertiginoasa a circulatiei turistice in perioada actuala impune largirea capacitatii de cazare din an in an, aceasta devenind o necesitate de prima importanta si urgenta.

a. Prislop.

In Cugir este un hotel 'Prislop' intr-o cladire cu doua nivele. Are o capacitate de 48 de locuri. Cladirea este prevazuta cu 21 de camere, 4 camere cu un pat, 11 camere cu doua paturi, sase camere cu trei paturi. Sunt si camere comune, La hotel se pot cumpara si unele articole de toaleta. Este In centrul localitatii vechi, aproape de gara si de piata de unde pleaca autobuzele.

Gazduire se mai ofera in mod special si la casele de oaspeti a I. M. Cugir, care au dotari moderne.

In timpul vacantelor la internatele Liceului electrotehnic si a Liceului industrial nr. 1 se mai primesc grupuri de turisti si pot lua masa la cantina Liceului electrotehnic.

ii. Cabane

a. Poarta Raiului.

In apropiere de Surianu, la Poarta Raiului exista o cabana mai noua, asa zisa 'cabana agricola'. Este asezata intr-un loc deosebit de placut si in prezent Intreprinderea Mecanica Cugir a reusit s-o administreze, iar muncitorii si tineretul din Cugir sa aiba acces. (Fig. 164) Poate gazdui 20 de persoane. Se pot instala corturi in curte. De aici se poate pleca in toate partile si culege zmeura si afine.

b. Surianu

Cabana Surianu, cu mare insorire, cu curte inchisa. (Fig. 165) Altitudinea este de 1724 m., alaturi de varful Surianu cu altitudinea de 2061 m. Are capacitatea de 53 de locuri: doua camere a 10 paturi, doua camere a cate sase paturi si doua camere a cate patru cinci paturi. Este bufet cu conserve, bautura si dulciuri si cabanierul pregateste masa destul de buna. Vara este lapte. Are acces spre Petrosani pe valea Auselului. Este in legatura cu cabana Oasa de pe valea Sebesului.

c. Prislop

Cabana turistica Prislop a fost construita in anii 1952 - 1953 (Fig. 166) de catre Uzina Mecanica Cugir.

Locul a fost ales aici la propunerea regretatului Dr. Ioan Dobocan, pentru adapostul oferit, posibilitati de cadere de apa, plantatia masiva a padurii de brad, aspectul peisagistic de neintrecut, apropierea de goluri de munte ca: Tomnatec, Lupsa, care faciliteaza sporturile de iarna.

Prislopul Cugirului este un complex turistic mult cautat. (Fig. 168) Are zmeura si afine. Sunt doua cantoane silvice cu gospodarire taraneasca de la care se poate cumpara lapte, oua. Sunt cabane particulare, case militare, casute forestiere, prisaci cu stupi, etc.

Inainte cabana fiind administrata de O. J. T. Petrosani si Deva, nu s-a mai reparat. Este situata la altitudinea de 1145 m. In prezent este folosita de Combinatul Siderurgic Hunedoara destinata ca tabara de pionieri. (Fig. 167) Vizitata recent (8 august 1975), remarcam ca aceasta cabana a fost renovata, acoperita cu tabla, puse balamale, vopsita la exterior, noi balustrade largi in sud. Are sala de club cu televizor, masa de ping - pong. Este introdus neon. Coridoarele suunt cu placi de mozaic si peretii imbracati. S-au pus sobe de teracota in toate camerele, ferestre duble, camere mobilate.

Are acces in prezent pe drumul forestier din spre raul Sibiselului, Alunului. Acces de masini pe drumul forestier de pe Raul Mic, Aries dealul Frasinului, Prislop.

C. Alte posibilitati de cazare turistica

i. 1 Cantoane silvice

Cantoanele silvice au destinatia lor profesionala, insa obisnuit turistii, ori familiile silvicultorilor, indeplinesc functia de turisti. La Aries ( 500 m. altitudine) centrul silvic nou are o camera oficiala cu patru paturi. In jur sunt cabane forestiere ce pot gazdui 50 de persoane.

La Bocsitura (1160 m.) sunt doua camere oficiale unde se pot caza zece persoane, iar in jur la casele marginenilor si 30 de persoane.

Cantonul silvic Grosi (1400 m.) are o camera de patru persoane, dar in pod pot dormi 20 de persoane. Aici am dormit in repetate randuri cu elevii. La Grosciori pe Raul Mic este un adapost bine venit cand traseul trece pe acolo.

La Donea (1200 m), sunt doua camere oficiale (sase persoane) si se poate face cazare pentru 30 de persoane in cabane muncitoresti. Acolo am poposit cu elevii.

La Canciu (1100 m.) loc de rascruce turistica, pot fi cazati in cabana pentru muncitori peste 30 de persoane.

'Intre Carari' sunt doua cantoane silvice, unul mare cu etaj, foarte frumos tot din lemn 'In Curmaturi'. Cel mai cautat canton silvic este cel de la Poarta Raiului (1760 m.) cu vestita ospitalitate.

La Carpa (1200 m.) este o camera oficiala de patru persoane si o cabana muncitoreasca IF de 20 de persoane.

Cabane particulare turistice mici sunt: la Lunca Rogojinii (Laslau), Valea Comarnicilor, (Faur) Valea Sapcii, in Tisa , (Cziriak) Carpa (Bura Vasile) de sase persoane.

Posibilitati de cazare la punctul forestier Valea Rachitii, dealul Frasenului si in Canciu la muncitorii in hidroenergie, pentru captarea spre raul Sebesului.

La Recea se poate sta la gospodarii ce sunt pe la salasele lor.

Stanile: la stana din Paltinei, stana noua se poate dormi, dar nu sunt oi de lapte.

La Carpa, stana mare, cu traditie. Este in apropiere de 'Zanoaga Carpii' care are zapada pana in luna iulie - august se poate trece si sta la corturi. La Parva la fel se poate innopta.

Gropsoara de Deal si Gropsoara de Vale ambele apartinand celor din Purcareti, asezate langa interesantul varf turistic muntele 'Dealul Negrii' sunt cele mai ospitaliere. Toamna am facut schimb de cas cu zahar. La Steaua Mica sunt mici posibilitati de cazare dar la Comarnic exista astfel de posibilitati. Stani care pot oferi cai de transport sunt cele de la Sapcea si Batrana, Mlaci si Gropsoara

D. Circulatia turistica

Pe Valea Cugirului baza material - turistica este insuficienta, caracterizata de un singur hotel de capacitate mica si confort III, han turistic de confort II, insa in curs de imbunatatire, doua cabane cu posibilitati reduse. Una de destinatie tabara pioniereasca.

Se remarca un turism si de vizitare si tranzit la hanul Sibot. Hanul nu este facut de mult si nu este suficient popularizat.

La Prislop trebuie asigurata cazarea si introdus un vehicul turistic in afara de ocaziile de transport forestiere. Drumul de la Surianu este prea departe, si nu merg masini decat foarte rar.

i. Numarul si structura turistilor in zona

Zilnic la hanul Surianu in medie sunt intre8 - 12 turisti, la hotel Cugir 5 - 6 turisti, la cabana Surianu in sezonul de vara 10 - 20 turisti, iar cate o data nu sunt locuri si in sezonul de iarna 3 - 4 turisti.

La Cugir la Casele de oaspeti a I.M.C. zilnic sunt 2 - 3 delegati care raman un timp, timp ce-l folosesc si in forma turistica.

ii. A Numarul turistilor straini

IV. - La hanul Surianu pe zi in medie este de 4

V. - La hotel Prislop pe zi este in medie de 1

VI. - La casele de oaspeti ale I.M.C. pe zi in medie doi.

La han turistii straini din vest in medie 2 - 3 pe zi iar din est 3 in medie pe zi. La hotel Cugir turisti straini nu prea vin.

La casele de oaspeti I. M. Cugir, vin delegatii straine din tarile socialiste: URSS, R.P.P.,R.P.U., R.D.G., R. P. Chineza, R.S.F. Jugoslavia. Din vest: S.U.A., Anglia, R.F.G., Franta, Italia, Elvetia. Din Africa Egipt, Libia, Gabon.

Problem timpului liber al delegatiilor este de mare importanta. Astfel delegatii sunt dusi la cabana Prislop, la Poarta Raiului si care stau mai mult viziteaza Hunedoara - Cincis, Geoagiu - Bai, Alba Iulia, Sibiul, etc.

La cabana Surianu au fost inregistrati turisti din Cehoslovacia care au venit doua veri consecutiv. Turisti din R.P. Ungara in grupuri de 20 si de doua randuri in grupuri de 30. Din Austria turisti in grupuri de 8 - 12.

Turistii respectivi de la Sureanu parcurg trasee deosebite, in special sub cetatile dacice din Muntii Orastiei, spre Obarsia Lotrului, spre Oasa catre Paltinis. Frecventeaza luna iunie pentru nedeia din 20 iulie.

Numarul turistilor straini in Cugir este mic10 - 20 pe unitate, procentaj mai mic de 10% din totalul turistilor in judet ex. 7.4%.

VII. - La Blaj procentajul este de 4.95%.

VIII. - La Ocna Mures procentajul este de 4.58%.

IX. - La Abrud, Campeni procentajul ajunge la 9.20%

iii. Numarul si structura nopti - cazare.

Pentru turisti interni la hotel este de 3 si 4. La hanul Surianu de una noapte. La cabana Surianu de 4 nopti de cazare.

Noptile de cazare la Cugir au un procentaj de 8% fata de alte procentaje din judet:

X. - Campeni 7.60%

XI. - Abrud    7.60%

XII. - Ocna Mures     5.40%

XIII. - Blaj 4.2%

Comparativ , cabana Surianu are procentajul noptilor de cazare de 0,34% fata de cabana Oasa 1.47% (cu acces mai lesnicios). Alte cabane de la altitudini mai mici cum ar fi Sloboda (Aiud) 0.81%, Ramet 0.80%, Scarisoara 1.31%.

iv. Durata medie a sejurului

Din numarul turistilor si a noptilor de cazare iasa o medie a sejurului judet de 1.26 zile turistice, relevand predominarea unui turism de tranzit si de vizitare.

Durata medie pentru Cugir este de 0.8, fata de hotelurile din Alba Iulia 1.7, la Sebes 1.4 zile turistice.

Pentru turistii interni cea mai mica durata de sejur este pentru hanul Surianu (Sibot) de una zile turistice. La cabana Surianu inregistrandu-se 1,2 zile turistice, fata de cabana Oasa cu 3,15 - 3,25 zile turistice.

Zona muntoasa este sub valorile unui sejur de 1,26 nopti - cazare pe judet si fata de doua nopti - cazare vizitatori pe tara. Este o zona de tranzit cu frecventa mica.

In studierea activitatilor turistice nu poate fi exclusa activitatea sportiva. Cugirul avand o echipa de in divizia B, disputa meciuri cu echipe straine. Exemplu Cipru, Jugoslavia, Bulgaria. Se joaca cu echipe din cele mai diverse orase ale tarii. La aceste meciuri vin ca sustinatori sute de turisti, dupa cum si Cugireni sunt care merg cu sutele in diferite orase sa-si sustina echipa.

Pe langa cele aratate I.M. Cugir trimite delegati pe toate meridianele lumii si vin delegati din tari foarte diferite. Cugirenii incearca sa fie buni oaspeti, iar cei care pleca doresc sa revina.

In Cugir exista o subfiliala a O.J.T. - ului Alba Iulia pe langa comitetul U.T.C. al I.M. Cugir, si in formatie un club turistic montan

O subfiliala administrativa orasaneasca a O.J.T. cu sediu local se impune, dupa cum si autobaza si autocare cu stationare temporara in Cugir ar fi necesare, pentru ca deplasarea de la Cugir sa nu coste intodeauna mai mult decat cele de la Alba Iulia, etc.

8. Aplicatii metodice turistice

A. Aplicatii

XIV. - In cadrul orizontului local

XV. - In cadrul actiunii de marcare si cunoastere turistica montana.

B. In cadrul orizontului local

Aplicatiile metodice au un caracter variat, pe firul principal al legaturii geografiei cu viata, de practica. Tipurile, formele si locul cum se realizeaza este foarte diferit.

Spre deosebire de alte obiecte de invatamant, geografia lucreaza cu obiecte si fenomene ce se desfasoara pe un spatiu deosebit de larg, ce nu poate fi adus in clasa, cabinet decat indirect prin harta, schite, planuri, profile, grafice, etc. Cu acestea trebuiesc deprinsi elevii sa lucreze si sa le poata folosi pe teren.

Daca la celelalte obiecte de invatamant obiectele si fenomenele de studiu pot fi prezentate sau produse in laborator, unde se pot efectua lucrari referitoare la ele, la geografie obiectele si fenomenele ce se studiaza cuprind intinderi mari, intreaga natura avand ele insile proportii mari ce nu pot fi produse sau prezentate veridic in cabinetul scolar sau pe terenul geografic, de unde necesitatea specifica a aplicatiilor practice, a lectiilor pe teren, a iesirilor in zona, avand caracteristica de a putea fi efectuate in natura, in afara de clasa.

Astfel observatiile de studiu ale reliefului, apelor, atmosferei, biosferei, a fenomenelor geografice, economice se pot realiza in vizite, drumetii si excursii.

i. Drumetii.

Drumetiile si excursiile au caracter aplicant, punand la indemana elevilor posibilitatea de cunoastere, recapitulare si completa pe teren cunostintele predate. Ele au un rol educativ dand posibilitatea elevilor sa-si dezvolte spiritul de observatie, deprinderile si priceperile de cercetare stiintifica, sa cunoasca orizontul local, locuri, oameni, realizari noi trezindu-le sentimente de dragoste si atasament fata de patria noastra infloritoare.

Elevilor mici si mari, de la cursurile de zi sau serale le plac toate activitatile de cunoastere in natura si societate, le plac excursiile, participa activ la ele, se antreneaza constient, colectand, gandind, judecand legaturile ce se nasc in cursul lor, contribuind la invatarea cu placere a fenomenelor din natura si societate.

a. Obiective.

Am urmarit formarea la elevi a unei conceptii stiintifice despre lume si societate si in acelasi timp deprinderi intelectuale de munca.

Am cautat sa-i invatam sa gandeasca geografic, adica sa-i deprindem sa priveasca fenomenele naturii si societatii in continua dezvoltare si transformare.

b. Contextul.

Am cautat ca fenomenele sa fie prezentate in contextul din care fac parte. Ca exemplu in lectiile de teren, daca studiem actiunea de erodare a raului le-am aratat relatia intre roca si fenomenul de actiune a apei: in zona cristalina, in zona de contact, (Fig. 169) in zona sedimentara.

Am aratat legatura dintre viteza apei, panta de scurgere in cursul raului si roca din albie, (Fig. 170) deci a evolutiei vaii in raport cu natura petrografica si morfologica a tinutului pe care-l strabate raul, torentul. De asemenea modificarile aduse de factorii externi prin eroziune si in special prin alunecari de teren, (Fig. 171 , 172) vazute la fata locului au inlesnit aspectele de dezbatere cu elevii.

Li s-a aratat ca geografia atrage atentia asupra faptului ca orice modificare naturala, ori antropica, voita sau nu, constienta sau spontana, adusa unui component al modului geografic are in mod inevitabil consecinte asupra celorlalte componente.

Pentru geografie problema de fond consta pe de o parte in a actiona in directia mentinerii echilibrului geografic, iar pe de alta parte de prevenire a dezechilibrelor naturale, de a combate unele eventuale actiuni distructive cauzate fie de fenomene naturale, fie de fenomene antropice. Nu se poate desparti cadrul natural de oamenii existenti in el. Terenurile au fost si sunt utilizate diferit, (Fig. 173) in zone cu caracter geografic deosebit: (Fig. 174)

XVI. - Zona de munte; silvic, zoopastoral si turistic.

XVII. - Zona de dealuri; silvic, pomicol, viticol, pasunat, turistic.

(Fig. 175)

XVIII.  - Zona de terase si lunca; intens agricol,

(Fig. 176)

pentru amplasarea obiectivelor industriale, social - culturale, rezidentiale, (Fig. 177) si in special a aparitiei 'zonei urbane noi'.(Fig. 178, 179)

In antrenarea de cunoastere a peisajului pe teren am cautat puncte dominante de unde am observat ansamblul peisajului (Fig. 180) si schimbarile din regiunea respectiva. (Fig. 181)

ii. Turism scolar.

Turismul scolar este o activitate deosebit de indragita de elevi, contribuind la intarirea sanatatii si la dezvoltarea dragostei pentru activitati in aer liber.

Astfel pentru a contribui mai mult la fortifierea organismului, in cadrul diferitelor forme pot fi preferate drumetiile, mai frumos se gusta toate pedestru. (Fig. 182, 183,184)

a. Functia.

Excursiile contribuie in mod deosebit la educatia patriotica a elevilor, prin cunoasterea locurilor inaintasilor nostri (Fig. 185, 86, 187), locurilor de importanta istorica, (Fig. 188). Aceste locuri oglindesc trecutul de lupta al poporului nostru, pretuirea ce li se da in contemporaneitate.

In excursii elevii s-au convins de marile transformari si realizari, ca sunt si ei partasi la aceste transformari, vad si ei innoirile, (Fig189) participa si ei cu entuziasm la actiuni, (Fig. 190) prin care sa contribuie la imbunatatirea economica a tarii.

Natura ii atrage pe elevi si ei trebuie dusi in natura. Turismul scolar are un deosebit rol instructiv-educativ. Elevul are posibilitatea sa se informeze prin trairi emotionale. (Fig. 191,192) Cunoasterea pe cale nemijlocita a fenomenelor naturii si societatii prin excursiile scolare este o adevarata 'metoda de invatamant'.

Elevii claselor a III - a si a IV - a si altii mai mari au putut aplica problemele predate despre planul vechi al comunei Cugir, ce se intindea pana la Valea Viilor cu planul actual al orasului. (Fig. 193)

Au avut prilejul de a compara trecutul cu prezentul si elevilor li s-a trezit dorinta de a participa si ei activ la construirea vietii noi.

II In cadrul actiunii de marcare si cunoastere turistica montana

b. Asaltul Carpatilor.

In cadrul actiunii 'Asaltul Carpatilor', s-ai angajat trei echipaje ale orasului Cugir, pe care le-am sprijinit stiintific si metodic cu tot felul de materiale in activitatea de pregatire si cunoastere turistica a zonei.

c. Voluntariat.

La atelierul Liceului real - umanist s-au confectionat, vopsit si scris indicatoare de marcaj simple si duble cu indicii de kilometraj si derivatiile traseelor. (Fig. 194, 195)

Pionierii vazand pe profesorii si instructorii lor in actiune s-au antrenat cu daruire si au realizat munci ce nici nu s-au banuit. Pe traseul Raul mare Canciu s-au pus indicatoare de catre echipajul 'Lostrita aurie' a Scolii generale Vinerea, sub supravegherea tov. Prof. Andoni Grigoras.

Pe traseul Cugir - Prihodiste - Prislop s-au plantat peste 40 de stalpi de marcaj si aproximativ 10 indicatoare directionale simple si duble cu semnul de marcaj cerc rosu pe fond alb, de catre echipajul 'Pionierii muntilor' de la Scoala Generala Nr. 1 Cugir, sub indrumarea tov. Profesori Cibian Aurel si Romcea Gabriela.

Pe traseul Cugir - Prislop (prin Aries) - Grosi (prin Taul Lupsii) - Sapcea - Batrana- Mlaci Dealu Negru - Gropsoara - Parvele - Comarnicel - Dosul Bradului - Surianu inspre Poiana Muierii s-au plantat 167 stalpi de marcaj si peste 50 indicatoare de marcaj triunghi rosu pe fond alb de catre echipajul 'Paunasul Codrilor' de pe langa Casa Pionierilor Cugir condus de inimosul comandant instructor Nedea Gheorghe, profesor Bele Ion de la Scoala generala nr. 2 Cugir si profesor Homescu Gheorghe - directorul Casei Pionierilor din Cugir.

Echipajul acesta format din elevii de la liceul real- umanist a stat doua zile in curtea cantonului silvic Poarta Raiului (Fig. 196)Materialele au fost aduse pana aici cu camionul.

De la Poarta Raiului s-au facut excursii spre Prisaca. (Fig. 197)

In decurs de mai multe zile materialele au fost mutate cu spatele de catre elevi la cabana Surianu. Echipajul si-a stabilit tabara pe malul lacului (Fig. 198) Surianu in opt corturi.

Excursiile cu cortul reprezinta cea mai atragatoare forma de turism pregatindu-i pe tineri pentru o viata activa, creindu-le deprinderi folositoare si permitand totodata vizitarea unor locuri si mai ascunse care reprezinta frumuseti nebanuite.

Elevii invata sa-si prepare singuri mancarea, sa instaleze cortul si sa-si rezolve o serie de treburi gospodaresti (spalatul vaselor, rufelor, etc.).

Aici in jurul lacului s-au simtit minunat, s-au intalnit cu echipajul Ancora din Galati. Faceau drumul de la cabana spre lac (Fig. 199) si spre diferite trasee turistice. La lacul Surianu pionierii au pus placi de avertizare. Au curatat lacul de cutiile de conserve si gunoaie pe care le-am ingropat. La lac a fost o mare infratire turistica si tabara a fost vizitata de doua echipaje studentesti, unul din Baragan, din Fetesti.

A inceput actiunea. S-au carat materialele de la cabana pe Varful Surianului. A inceput fixarea stalpilor, marcarea pe copaci. (Fig. 200) O echipa ducea stalpii spre Mlaci, alta sapa gropile si planta stalpii. (Fig.201, 202) Traseul este indepartat atat fata de Surianu cat si de Grosi. Se duceau stalpii in spate, (Fig. 203, 204) si cimentul se transporta in spate de pionieri. (Fig. 206) Tabara s-a mutat la Grosi. De aici se facea drumul peste Batrana. (Fig. 207) Pe traseu se faceau marcaje pe piatra, (Fig. 208) intoarcerea la Grosi era usoara in jos, insa destul de departe. (Fig. 209) Dupa efort, pofta de mancare, dar pe traseu nu prea aveau ce manca. (Fig. 210)

Au urmat si zile de destindere la Grosi. S-a mers la stana din Comarnic, la Pietrile Albe, dupa ciuperci, dupa zmeura, afine. Aici echipajul si-a analizat activitatea si au luat directii de preferinta.(Fig. 211) O parte au mers spre cabana Prislop, (Fig. 212) si alta parte a coborat pe culmea Molivisului, Rafain, la Donea, (Fig. 213,214) unde a dorit sa mai ramana. Au prins gustul de stat si s-au intalnit cu alte echipaje.

Turismul de munte reprezinta cea mai atractiva forma de participare deoarece in cadrul acestei activitati se intalnesc cele mai interesante obiective turistice, cele mai neasteptate incercari si satisfactii.

C. Propuneri concrete.

Nu trebuie numai sa visam legarea cu larga accesibilitate a Vaii Cugir cu Valea Sebesului si cu Valea Jiului, ci sa sprijinim, sa contribuim si sa luptam si pentru realizarea acestei legaturi in scopul inlesnirii ridicarii continue a zonei noastre si a celor amintite.

9. Trasee.

Ar fi cu totul oportun si necesar sa se deschida trasee turistice popularizate si asigurate:

Cugir - Canciu - Surianu - Oasa - Obarsia Lotrului - Voineasa.

Cugir Canciu - Poarta Raiului - Prigoana Sebes

Cugir - Canciu - Surianu - Ausel- Petrrosani

Cugir - Prislop - Dealul Negru - Comarnicel - Petrosani

Cugir - Sapcea - Dealul Negru - Baru Mare

Cugir - PRISLOP - Scarna - Cetatea Gradistea de munte - pestera Cioclovina.

A. Efecte economice.

In economia locala este nevoie de antrenarea unei mai mari parti a populatiei in sustinerea si ospitalitatea turistica. Turismul aduce mari realizari banesti . Eficienta turismului e determinata si de volumul investitiilor efectuate tuturor sectoarelor atrase in circuitul turistic.

Volumul investitiilor va asigura pe langa modernizarea unitatilor comerciale existente si sporirea capacitatii de cazare, prin construirea unui nou si modern hotel la Cugir.

B. Modernizari.

Se pot face amenajari turistice de agrement pe Paraul Gugului si pe Raul Mare, amenajari extrem de necesare.

Modernizarile noi ce se pot construi in zona: un stadion pe Paraul Gugului, un bazin de inot acoperit, o autogara, o casa de cultura cu sali polivalente, prelungirea soselei asfaltate pe Raul Mare, vor facilita mobilizator actiunea turistica.

C. Zonarea turistica.

Se cere o zonare turistica determinata de particularitatile de traditie, de obiceiuri, de valoarea folclorului local, determinata de frumusetile peisagistice, de dezvoltarea actuala si de perspectiva.

D. Reclama.

Si Valea Cugirului are nevoie sa fie cunoscuta in lumea turistica, ca si Valea Sebesului, Valea Streiului, Valea Geoagiului, etc.

La hanul 'Surianul' sa fie pus un panou de popularizare a obiectivelor turistice din zona.

E. Asigurarea refugiilor.

Langa stana Carpa trebuie construit un adapost in sprijinul turistilor care viziteaza iezerele din Carpa.

Langa Dealul Negru se propune construirea unui adapost, un refugiu si in viitor o cabana turistica.

Cabana, fosta casa silvica din Brusturei - Goasele sa fie amenajata si data in custodia 'Casei Pionierilor' di Cugir pentru tabere de vara si in viitor pentru tabere de iarna cu posibilitati de schiat pe Sasu.

F. Voluntariat.

Se face apel la pionieri, tineret, la cetatenii orasului si organele locale pentru a se planta dungi de mesteceni intercalate in mase de pini, salcami si tei pe bordura deluroasa a Cindeniului de sus si in zona deschiderii paraului Buschii din vest.

Se propune inceperea plantarii din timp a unui parc in Cugir, injghebarea unui muzeu al zonei Cugir, in special cu reprezentari etnografice, distincte de la munte pana la Mures.

G. Marginimea Cugereana.

O propunere viitoare trebuie sa se orienteze spre aspecte ale specificului de viata, a margininimii cugirene, a imbunatatirii potentialului gospodaresc pomicol prin crearea unei pepeniere de altitudine si a pastrarii fondului etnografic si folcloric al zonei.

H. Metodica.

Ca activitati practice turistice se impune pregatirea unor vizite de studiu cu elevii a muzeelor din Orastie, Sebes, Lupsa, Valisoara, muzeul taranesc cu obiecte dacice de la Cucuis, in vederea antrenarii strangerii de materiale pentru un inceput de muzeu al Cugirului.

E necesar a se sprijini in continuare pionierii si scolarii in marcarea traseelor turistice, dupa cum si nevoia de a se da mai multe informatii si notiuni de turism, precum si aspecte atractive de prezentare si propaganda turistica.

Pe langa prezentarea stiintifica a zonei in fluxul lucrarii s-a urmarit continuu aspectul aplicativ didactic si aspectul turistic.

10. Obiectiv.

Trebuie sa depasim starea de 'conservare spontana' si predispozitiile afective autohtone orientate spre ocrotirea peisajului.

A. Gradistea de Munte - Cioclovina.

Se propune amenajarea unui parc natural in zona Gradistea de Munte - Cioclovina si Comitetul Judetean al P.C.R. si Comitetul Executiv al Consiliului Popular al judetului Hunedoara au inclus-o in randul dezideratelor prioritare care urmeaza sa se implineasca intr-un viitor apropiat.

In ansamblul sau teritoriul parcului are intindere si peste zona studiata, asa cum arata harta: Sistematizarea parcului natural Gradistea Muncelului - Cioclovina.

B. Pasunat activ.

Astfel, intinsele pajisti de pe cuprinsul parcului var trebui sa fie valorificate si pe viitor printr-un pasunat activ si organizat pe baze stiintifice. Se intentioneaza ca amenajarea unor stane si instalatii anexe ale indeletnicirilor pastorale sa se faca intr-un cadru estetic corespunzator rosturilor parcului. Sa se amenajeze noi complexe zoo - pastorale cu eficienta economica ridicata in stilul traditiilor autohtone, constituind astfel obiective noi de atractie pentru turism. Valorificarea produselor unor asemenea complexe zoo-pastorale de catre masele de turisti se vor repercuta favorabil asupra starii economice a populatiei locale.

C. Efecte.

Intr-un cadru de dezvoltare eficienta a turismului, o data cu ridicarea bunastarii populatiei de la munte, se vor putea dirija amenajarea satelor, in vederea transformarii lor, intr-un viitor cat mai apropiat, in adevarate sate turistice.

D. Cabana Surianul.

In sistematizarea propusa se vede dezvoltarea complexului Surianul si intr-adevar se impune marirea spatiului de cazare, alta aprovizionare si deservire la cabana Surianul.

E. Prislop.

La fel cu complexul turistic Prislop. Se impune ca aceasta cabana a Prislopului Cugirului sa revina Cugirului.

F. Dealul Negru.

Pe de alta parte se propune dezvoltarea unui alt complex turistic la Dealul Negru, Comarnicel, cu constructie de cabana, etc. ca si dezvoltarea unor trasee turistice si construirea unor sectoare de drum noi pentru legaturile turistice.

1st. Nuanta obiectivului.

Trebuie sa saltam de la un turism de nivel rustic, la un turism in cadru rustic dar cu confort si mijloace moderne.

G. Centrul de greutate.

Valea Cugirului este o micro regiune geografica care graviteaza catre orasul Cugir, centru urban nou - ce inlesneste dezvoltarea acestei regiuni si catre Valea Muresului unde converg toate legaturile economice.

Aceasta zona geografica, fata de asezare si dezvoltare a existat si inaintea modificarii continutului ei de om, adica inainte de a capata acest caracter complex actual, acest complex geografic nou. Dar acest complex geografic nou este rezultatul interactiunii conditiilor naturale favorabile cu activitatea social economica care s-a manifestat in decursul timpurilor cu strangulari si gatuiri pana in zilele socialismului cand se dezvolta in concordanta perfecta cu posibilitatea naturala si in ridicarea crescanda legate de caracterul ascendent al infloririi economie industriale.

Hotel Dragana

62    

Capacitatea maxima a hotelului Dragana este de 62 de locuri:
- 10 camere single,
- 14 camere double,
- 8 camere triple.

Hotelul este echipat cu: cablu TV, linie telefonica, bai personale, seif, salon frumusete, fax, restaurant, spalatorie, parcare gratuita.

Poze Hotel Dragana, galerie foto Hotel Dragana, Cugir

Adresa Hotel Dragana Cugir
Cugir , str. Alexandru Sahia nr. 20

Telefon Hotel Dragana Cugir

Pensiunea Perla

8    

Pensiunea Rad

20    

Pensiunea Rad dispune de 10 camere pentru cazare fiecare camera fiind dotata cu
- cabina de dus si toaleta proprie;
- apa calda si rece sunt disponibile non-stop.

In perioada de iarna Pensiunea Rad dispune de un sistem de incalzire centrala proprie

Asezare geografica
Cugir este un oras din judetul Alba, situat la poalele Muntilor sureanu (Carpatii Meridionali). Cel mai apropiat oras este Alba Iulia aflat la o distantanta de 45 km. Localitatile componente sunt: Bocsitura, Bucuru, Calene, Feteni, Goasele, Mugesti, Vinerea.

Istoric
Prima atestare documentara dateaza din 1493, cand orasul a lut nastere dintr-o asezare veche rurala numita Kudsir.

Date administrative
Din punct de vedere administrativ, orasul Cugir se invecineaza la nord cu comuna sibot, la N-E cu comuna Salistea, la E cu comunele Sasciori, Pianu si sugag si la S si la cu judetul Hunedoara. Cugir are o populatie de 25.950 locuitori si o suprafata de 354,1 km². Populatia majoritara are nationalitate romana si religia crestin ortodoxa.

Clima
Orasul se afla in zona de clima temperat continentala. Temperaturile medii anuale se situeaza intre 8-10 grade Celsius, iar cantitatile de precipitatii sunt moderate cu un regim de 600-700 mm anual. Solurile brune sunt cele care predomina, iar vegetatia naturala a fost inlocuita cu silvostepa, paduri de stejar si pajisti. Hidrografia este reprezentata de raul Cugir, afluent al Muresului. Datorita varietatii reliefului putem vorbi despre doua mari zone: cea de lunca, campie, dealuri joase si zona de munte.

Obiective turistice
Manastirea 'Plaisorul Ciorii', Manastirea Oasa, Manastirea Calene, Biserica 'Sf. Mare Mucenic Gheorghe', Biserica 'Sfanta Treime', Biserica 'Sfintii Apostoli Petru si Pavel', Biserica Romano-Catolica 'Sangele Mantuitorului Isus Hristos', Biserica ''Adormirea Maicii Domnului'', Biserica 'Sf. Ierarh Nicolae', Cetatile dacice din Muntii Orastiei: Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Fetele albe, Sarmisegetuza si Capalna, Muzeul memorial Aurel Vlaicu, Apeductul 'Waser Leine', Castrul roman de pe Varful lui Patru.

Pensiunea Perla din Cugir dispune de 8 locuri de cazare