PROGRAM DE PROMOVARE A TURISMULUI RURAL DIN ROMANIA

1 ANALIZA MEDIULUI INTERN SI EXTERN

1.1 Analiza. Mediului intern

Ministerul Turismului este o institutie guvernamentala, finantata de la bugetul de stat si care are urmatoarele atributii:

. Elaboreaza politica guvernului in domeniul turismului

. Elaboreaza cadrul legislativ in acest domeniu

. inainteaza parlamentului propuneri legislative care vizeaza reglementarea turismului (dupa ce acestea au fost aprobate in sedinta de guvern)

. Urmareste adaptarea legislatiei romanesti din domeniul turismului la normele Uniuni Europene

. Elaboreaza strategia de dezvoltare a turismului

. Elaboreaza si aplica politica generala de promovare a turismului romanesc

. Participa la evenimente interne si internationale legate de promovarea turismului

. Reprezinta Romania in cadrul organizatiilor internationale in turism

. incheie acorduri bilaterale cu organisme partenere (europene si internationale)

. Elibereaza brevete si licente pentru societati comerciale care activeaza in turism (agentii de voiaj, unitati de cazare si de alimentatie publica etc.)

. Controleaza respectarea standardelor de calitate a serviciilor, respectiv clasificarea unitatilor de cazare

. Elibereaza avize privind constructiile in turism

. Dezvolta relatii de parteneriat cu organizatii din sectorul privat si asociatii profesionale din turism, dar si cu institutii ale administratiei publice (centrale sau locale): primarii, prefecturi, camere de comert si industrie etc.).

In 1994, s-a infiintat Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romania -ANTREC- care are, in prezent, circa 2500 de membri si 31 de filiale judetene in Cluj, Sibiu, Alba, Suceava, Maramures, Bistrita-Nasaud etc. Actiunile ANTREC privesc identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul satesc, formarea profesionala, editarea de publicatii, infiintarea unei banci de date, cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale, campanii de promovare a pensiunilor turistice si agroturistice. in acelasi timp, ANTREC are menirea sa grupeze si sa exprime interesele promotorilor turismului rural si sa le reprezinte interesele in dialogul cu autoritatile si in cooperarea intemationala.

Din 1995, ANTREC este membra a Federatiei Europene de Turism Rural 'Eurogites' care cuprinde 22 de asociatii nationale si regionale de turism rural din Europa.

Realizarea programului de promovare va cadea in sarcina Ministerului Turismului, prin Directia generala de promovare turistica si marketing, in colaborare cu ANTREC.

De asemenea birourile turistice din strainatate ale Ministerului Turismului isi pot aduce o contributie majora la succesul unui astfel de program. In ultimii ani prin existenta ANTREC s-a conturat o miscare favorabila, s-a afirmat un logo si s-au realizat numeroase activitati de promovare:

Materiale si informatii difuzate prin mass-media

Discursuri, seminarii, congrese, reuniuni

Aparitii publice (targuri, expozitii, burse de turism)

Evenimente (festivaluri, aniversari etc.)

Toate acestea au creat cadrul recompunerii unui produs turistic existent dar insuficient cunoscut pietei interne si in mod deosebit celei externe. Chiar daca aceste actiuni nu au fost coordonate la nivel national sau integrate in planul national de promovare a turismului, s-au obtinut anumite rezultate pozitive.

1.2Analiza mediului extern

1.2.1 Macromediul

Mediul economic

Dupa o perioada de scadere, evolutia PIB se gaseste pe o linie ascendenta, incepand cu anul 2000. In acest an se preconizeaza de asemenea o crestere a produsului intern brut. Acest lucru va avea cu siguranta un impact pozitiv asupra economiei in general, inclusiv asupra sectorului turistic, prin prisma unei cresteri a veniturilor populatiei. Inflatia este inca ridicata, rata preconizata pentru acest an este de 25%. Multi economisti preconizeaza o depasire a acestei previziuni. Arieratele din economie sunt de asemenea un factor ce are o influenta negativa asupra economiei, iar politica guvernamentala de micsorare a blocajului financiar nu a dat pana in prezent rezultate. Faptul ca utilitatile fac inca obiectul unor monopoluri are un impact negativ

asupra tarifelor din turism, ineficienta economica a regiilor autonome din domeniul energiei electrice, alimentarii cu apa potabila si gaze naturale se reflecta in cresteri nejustificate a preturilor, fapt ce conduce la o scumpire a serviciilor turistice.

Mediul politico-legislativ

Mediul politico-legislativ din Romania se caracterizeaza printr-o relativa instabilitate. Numeroase acte normative din domeniul economic, care influenteaza direct sau indirect activitatea turistica, au suferit o serie de modificari si adaugiri.Acest lucru a determinat o crestere a birocratiei si o slaba cunoastere din partea prestatorilor a legilor. Totusi, prin procesul de armonizare a legislatiei romanesti la cea a Uniunii Europene, cadrul legislativ va capata coerenta. De asemenea, exista incercari de eliminare a birocratiei (proiectul unui 'ghiseu unic' de unde firmele isi pot elibera diferite autorizatii si avize si unde pot plati impozitele si taxele catre bugetul de stat).

Mediul socio-cultural

In prezent se remarca o schimbare in stilul de viata al populatiei, odata cu o crestere a veniturilor. Chiar daca cea mai mare parte a bugetului unei familii este alocat inca procurarii hranei si platii utilitatilor, exista o crestere a sumelor de bani cheltuite pe servicii, inclusiv cele turistice.Anul acesta a existat cel mai mare grad de ocupare a hotelurilor de pe litoral din ultimii ani. 0 influenta importanta m acest sens a avut si programul promovat de Ministerul Turismului: 'Litoralul pentru Toti!' - oferirea de bilete de odihna la preturi subventionate pentru studenti, elevi si pensionari. De asemenea se remarca o crestere a numarului de persoane dispuse sa-si

petreaca vacanta in mediul rural, datorita unor tarife mai reduse si a unor facilitati, dar si datorita dorintei orasenilor de a se relaxa, practicand turismul altfel decat in statiuni consacrate si zgomotoase.

Mediul tehnologic

Internetul este intr-o continua dezvoltare in Romania, fapt ce va avea influente pozitive asupra dezvoltarii turismului in tara noastra. Posibilitatea de a rezerva si plati prin intermediul internetului ofera posibilitati relativ nelimitate de promovare a turismului romanesc, inclusiv a produselor agroturistice. Noua lege (care se afla in stadiul de proiect) a semnaturii electronice va permite acest lucru. De asemenea, dezvoltarea comunicatiilor, mai ales a telefoniei mobile, a determinat reducerea izolarii a multor din comunitatile locale din mediul rural.

1.2.2 Micromediul

Piata.Caracteristici de ansamblu

Intr-un studiu al ETC se arata ca piata turistica europeana se gaseste intr-o faza de crestere, in ciuda unor reglementari si taxe sporite ce determina o restrangere a turismului individual. Segmentele in crestere sunt: piata pentru persoane in varsta, turismul de afaceri, vizitele in orase, croazierele si nu in ultimul rand turismul rural.

Tendintele de dezvoltare a pietei turistice se pot grupa in:

Diversificarea si completarea ofertelor

Impunerea avantajului transportului aerian

Dominarea pietei de marii tur-operatori (in Marea Britanie 67% din piata

este controlata de 5 retele)

Dezvoltarea agentiilor mici care ofera programe asociate cu aventura,

educatia, cultura, practicarea sporturilor

Cresterea investitiilor in publicitatea turistica

Politica de preturi tot mai flexibila (oferte speciale, reduceri)

Nu se mai viziteaza tari ci locuri specifice

Cererea

Evolutia cererii ne arata un trend ascendent la nivel national. Din analiza realizata pe un esantion reprezentativ selectat din 28 de localitati urbane au rezultat urmatoarele procente semnificative ale populatiei care doreste sa-si petreaca vacanta in zona rurala: 8,3% in 1993, 11,4% (1995), 18,0% (1995) si 28,5% in 1996 - sursa:"Situatii si analize ANTREC".

Cifrele arata ca cererea se gaseste pe un trend ascendent, atat cea interna cat si cea externa.Si pe plan european cererea pentru servicii agroturistice este in crestere. 0 ancheta realizata in Franta, prin intermediul a 5400 de chestionare, a scos la iveala urmatoarele:

. Aproximativ 75% din cei care apreciaza turismul rural sunt practicanti in

familie

. Turistii europeni cu cele mai multe iesiri la activ sunt englezii, olandezii,

germanii si belgienii

. intr-un clasament al activitatilor preferate in vacantele rurale prima pozitie

este detinuta de vizitarea localitatilor si monumentelor (23%), drumetiile

pedestre (16%), baile si apoi sejururile

. Turistii reclama anumite deficiente in organizare si pledeaza m marea lor

majoritate pentru: mai multe informatii asupra regiunii vizitate, o mai buna

semnalizare a locurilor de popas si a obiectivelor de interes turistic, iar in cazul

vacantelor de peste patru zile mai multa preocupare pentru animatie.

Oferta

Produsul turistic rural romanesc poate fi regasit in mai mult de jumatate din judetele tarii, la nivele de confort diferit (de la 1 la 3 stele in cazul fermelor turistice si pana la patru stele in cazul pensiunilor turistice) si in cel putin doua forme:

. Echipamente clasice (case si echipamente traditionale - spatii de cazare si

unitati de alimentatie publica)

. Echipamente modeme - cu tendinte de a se incorpora peisajului - dar care

dispun de toate dotarile necesare confortului vietii citadine

Dimensiunile spatiilor de practicare variaza in functie de patrimoniul turistic al zonei, de circulatia turistica si puterea economica a proprietarilor. In turismul rural din Romania unitatile de primire pot fi camere mobilate de categorii diferite de confort, in locuintele gospodarilor, case de vacanta, altele decat cele ale locuitorilor, spatii pentru amenajarea camparilor, spatii secundare in gospodaria taraneasca (fanarie, coliba), spatii de cazare ale cooperatiei de consum.La nivelul anului 2001 existau aproape 2960 de gospodarii taranesti omologate, din care 88 gospodarii de 4 margarete, 253 de 3 margarete, 763 de 2 margarete, 989 de o margareta si 869 neclasificate.Turismul rural romanesc dispune de o marca (un logo) care este insa insuficient exploatata. Aceasta se doreste sa devina in timp un insemn al calitatii. Logo-ul este reprezentat de un acoperis de casa (de culoare rosie), un spic de grau verde si reprezentarea stilizata a unei flori printr-o rozeta albastra.

Produsul turistic rural romanesc este accesibil tuturor segmentelor de consumatori, iar pretul sau este proportional cu complexitatea sa si cu gradul de confort al pensiunilor rurale sau fermelor.

Concurenta

Principalii concurenti ai Romaniei sunt tarile cu traditie in domeniul turismului rural, si anume Franta, Irlanda, Italia, Germania, Luxembourg, Olanda, precum si Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia care si-au dezvoltat si ele acest domeniu in ultimii zece ani. Oferta agroturistica a tarilor vest-europene este foarte variata si se adreseaza unor segmente de piata diverse.Una din asociatiile turismului rural din Franta ('Gites de France') propune clientilor sai aproximativ 50.000 de adrese, la tara, la munte si la mare. Spatiile de cazare sunt clasificate in 7 categorii, astfel incat se poate vorbi de o adevarata hotelarie rurala.

Situate in majoritate in comune cu mai putin de 5.000 de locuitori, ele beneficiaza de un standard de 1 sau 2 stele si sunt raspandite in intreaga Europa: Franta - 'Logis et ocuberages de France' dispune de 76.535 de camere; Irlanda - 'Village Luns Hotels' de 199 de camere. in deceniul opt al secolului nostru au fost realizate in mediul rural dotari de lux, aspect important. Dintre acestea cele mai importante sunt dotarile 'Paradores' in Spania, 'Relais et Chateaux' in Franta, 'Health Farms' in Marea Britanie. Formele de turism practicate in tari cum ar fi Belgia, Danemarca, Portugalia, Italia, Franta si chiar Germania, prezinta in general aceleasi forme de cazare. 0 inventariere a locurilor de cazare din mediul rural in Comunitatea Europeana, realizata in anul 1987, a scos la iveala un numar de 30.000 de asezaminte, din care aproape jumatate numai din Franta. In ceea ce priveste camerele de hotel, acestea se gaseau in numar de 75.000 numai in Germania, cifre importante fiind detinute si de Anglia, Portugalia, Irlanda, Luxemburg, Grecia, Spania, si Belgia. Mai putin reprezentate sunt formele de camping la ferma. in timp ce in Olanda, Franta si Germania este conturata precis aceasta forma de cazare in gospodariile agricultorilor, in Irlanda nu exista, iar in celelalte tari este putin reprezentata.

2 ANALIZA SWOT

2.1.Analiza SWOT a potentialului turistic al Romaniei.

In urma unei analize SWOT a potentialului turistic romanesc se pot desprinde urmatoarele concluzii:

2.2.Analiza SWOT a potentialului turistic rural al Romaniei

In ceea ce priveste turismul rural din Romania ,rezultatele analizei SWOT se prezinta astfel:

3 OBIECTIVELE PROGRAMULUI

In vederea stabilirii obiectivelor programului de promovare trebuiesc luate in considerare urmatoarele aspecte:

. Produsul turistic rural romanesc este un produs nou

. Romania - o noua destinatie turistica (redescoperirea ei)

. Turismul rural romanesc ofera posibilitati inedite de petrecere a vacantei

. Satul, ca produs turistic in Romania, este insuficient valorificat

De asemenea trebuie avute in vedere si urmatoarele aspecte referitoare la situatia actuala a turismului romanesc in general:

. Romania dispune de potential turistic important

. Cu exceptia notabila a anilor '70 Romania nu a fost o marca turistica

importanta

. In ultimii 10 ani tari fara traditie turistica, precum Ungaria, Turcia,

Tunisia, au devenit tinte importante pentru turistii europeni, depasind cu

mult intrarile de turisti in Romania

. in ultimii 20 de ani, turismul a devenit una dintre cele mai dinamice si

profitabile industrii

Campaniile anterioare de promovare ('Eclipsa '99' si 'Mileniun') au fost un succes relativ (mai putin Milenium), constituind un prim pas in relansarea Romaniei ca potentiala tinta turistica. Ambele campanii s-au desfasurat pe plan european (Anglia, Italia, Germania) dar si in SUA, cu rezultate vizibile m cresterea numarului de turisti straini. Aceste campanii aveau in vedere oferta turistica generala a Romaniei.Continuarea lor cu un program de promovare a unei forme de turism inedite in Romania (un segment din oferta turistica generala) este benefica.Astfel ca obiectivul principal de marketing este: continuarea efortului de relansare a turismului romanesc, cu accent pe turismul rural, in anul 2003.

Obiectivul principal al programului de promovare este sa faca cunoscuta oferta agroturistica romaneasca pe plan european si sa o integreze in oferta turistica nationala.

Obiectivul secundar al acestui program de promovare se refera la realizarea unei legaturi in perceptia turistilor europeni intre campaniile anterioare ('Eclipsa '99' si 'Milenium') si cea prezenta in scopul valorificarii avantajului comparativ obtinut prin respectivele actiuni. Un alt obiectiv secundar consta in necesitatea diferentierii ofertei agroturistice romanesti de cea a concurentilor, in special de cea a tarilor vecine cum ar fi Bulgaria sau Ungaria.

4 STRATEGIA DE PROMOVARE

Strategia de promovare adoptata se clasifica dupa urmatoarele criterii:

. in functie de obiectivele globale ale activitatii promotionale este adoptata

strategia promovarii exclusive a produsului, avand in vedere ca produsul

agroturistic romanesc este foarte putin cunoscut pe plan european si ca o strategie de

promovare a imaginii este mai costisitoare decat posibilitatile financiare ale

Ministerului Turismului si ANTREC

. in functie de modul de desfasurare in timp se are in vedere strategia activitatii

promotionale intermitente. Programul are un calendar de desfasurare pe anul 2002,

urmand ca dupa incheierea acestuia actiunile de promovare ale turismului rural

romanesc sa se desfasoare mai rar. Actiunile din anul 2002 se vor desfasura de

asemenea cu anumite intermitente.

. in functie de rolul activitatii promotionale este adoptata strategie ofensiva. Chiar

daca aceasta presupune niste costuri mai mari, faptul ca piata agroturistica la nivel

european (inclusiv Romania) este in crestere indreptateste alegerea facuta.

. in functie de pozitia fata de structurile pietii strategia nediferentiata este cea

mai potrivita, mai ales daca se tine cont de faptul ca nu exista un mix de produse bine

pus la punct si ca o astfel de strategie este mai putin costisitoare.

. in functie de sediul activitatii promotionale se alege o strategie mixta, care

combina elemente ale strategiei promovarii prin forte proprii cu cea realizata prin

institutii specializate. Unele din activitatile promotionale supt puse in practica mai

bine de catre Ministerul Turismului, dar pentru altele este necesara colaborarea cu

firme specializate.

5 PROGRAMUL DE PROMOVARE

Programul de promovare se va desfasura in perioada octombrie 2001-noiembrie 2002 (prima perioada fiind pentru pregatirea actiunilor programului, care se vor desfasura in intreg anul 2002).

Principalele directii de activitate sunt:

. Realizarea de materiale promotionale (in principal tiparituri - brosuri,

pliante, postere) care sa prezinte oferta turistica, clasificate in mai multe

categorii dupa cum urmeaza:

Tabel 1

Aceste materiale sunt concepute si tiparite de catre specialistii Directiei de promovare din Ministerul Turismului, iar tiparirea lor este suportata direct de catre minister.

Conceperea acestor tiparituri trebuie sa tina cont de obiectivele programului si de strategia adoptata. De asemenea trebuie avuta in vedere realizarea unui caracter unitar si folsirea alaturata a logo-urilor Ministerului Turismului si ANTREC.Difuzarea lor (cat si a catalogului si CD-ROM-ului - prezenate mai jos) se va face in principal la targuri si expozitii, dar si prin intermediul birourilor Ministerului in strainatate.

. Participarea la targuri internationale

Dintre targurile de turism la care Romania participa cu un stand propriu au fost selectionate cateva la care va fi prezentata separat oferta agroturistica romaneasca. in cadrul acestor expozitii va fi creat un spatiu (in cadrul standului Romaniei) care va fi amenajat in acest scop. Chiria pentru aceste spatii va fi inclusa in bugetul acestui program. Oferta agroturistica va fi prezenta si la celelalte targuri si expozitii, dar integrata in cadrul ofertei generale, cheltuielile afarente intrand in bugetul general afectat promovarii de catre Ministerul Turismului.

Targurile selectionate sunt urmatoarele:

Tabel 2

Se observa ca aceste manifestari sunt organizate la inceputul primaverii, respectiv toamna, fapt ceea ce determina un efort sporit din partea Ministerului Turismului si ANTREC in aceste perioade.

. Reeditarea catalogului ANTREC

Pornind de la editiile trecute se are in vedere reactualizarea informatiilor care sunt prezentate in catalog, corectarea greselilor aparute in editiile trecute.Pe acest catalog vor fi prezente siglele ANTREC si a Ministerului Turismului.Catalogul va fi editat, ca si pana acum, in mai multe limbi de circulatie internationala (engleza, franceza si germana). Tirajul - 2.500 de exemplare.

. Reactualizarea paginii web

Pentru aceasta operatiune se au in vedere mai ales informatiile care lipsesc (respectiv pensiunile care nu sunt prezentate in detaliu) dar si cele care nu mai corespund realitatii (numere de telefon/adrese modificate, conditii de cazare imbunatatite etc.).

. Realizarea unui CD-ROM cu oferta turistica

Acest CD-ROM este de fapt catalogul de prezentare in format electronic, dar avand informatii, si mai ales imagini (fotografii si eventual filmulete), mai multe si mai variate - o varianta mai bogata si mai usor de manevrat a catalogului. Tiraj -1.000 de exemplare.

. Realizarea si difuzarea unui clip TV; reclame in presa scrisa

Ministerul Turismului va organiza in acest scop o licitatie in urma careia va fi ales proiectul care se armonizeaza cel mai bine cu programul de promovare.Agentia media aleasa se va ocupa atat de conceperea si realizarea clip-ului si reclamelor din presa scrisa, cat si de gasirea canalelor de difuzare (posturi TV, ziare, reviste, reviste specializate).Ea va intocmi si graficul de difuzare, urmand sa se incadreze intr-un buget propus. Cheltuielile de realizare si de difuzare vor fi suportate de catre Ministerul Turismului. Posturile TV pe care se doreste sa apara spot-ul sunt in general cele care emit la nivel european: Euronews, Discovery Channel, Eurosport.

. Ajutor acordat pensiunilor pentru realizarea de materiale promotionale proprii (care sa contina si sigla Ministerului Turismului si ANTREC)

Ministerul Turismului va oferi ajutor financiar pensiunilor si fermelor care nu dispun de resurse materiale suficiente pentru a-si realiza propriul pliant de informare, dar se gasesc intro zona cu un mare potential pentru turismul rural.

Acest ajutor se va materializa in cofinantarea respectivelor proiecte (pana la 50% din valoarea proiectului), respectandu-se urmatoarele conditii: conceperea si realizarea pliantului cade in sarcina ministerului (in colaborare cu ANTREC), in vederea respectarii unui caracter unitar al materialelor promotionale; pe aceste pliante vor fi prezente siglele Ministerului Turismului, respectiv ANTREC.

5.1.Utilizarea diagramei Gantt

In urma utilizarii diagramei Gantt se obtine urmatorul tabel,prezentat in figura 2,unde sunt prezentate cele mai importante activitati ale programului.

Difuzarea clipului TV si insertiile in presa scrisa se vor realiza cu anumite intermitente,urmand sa acopere insa intreaga perioada prezentata.

Fig.2 Diagrama Grantt a programului de promovare a turismului rural(Fiecare luna este impartita in doua perioade a cate doua

saptamani)

Activitatea

Oct

Nov

Dec

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Organizarea licitatiei pentru campania mediaTV si presa scrisa

Alegerea proiectului castigator

Difuzarea spotului TV si a reclamei scrise

Conceperea materialelor promo tiparite

Tiparirea materialelor promo

Conceperea catalogului

Tiparirea catalogului

Conceperea CD-ROM-ului

Realizarea CD-ROM-ului

Participarea la targuri si expozitii (inclusiv pregatirea acestora

Madrid Milano Berlin Paris Poznan Londra

5.2.Utilizarea metodelor PERT si CPM

Din diagrama Gantt se observa ca in lunile octombrie 2001-ianuarie 2002 exista un numar mare de activitati care se suprapun.Pentru o mai buna gestionare a acestora si pentru un mai bun control este necesara aplicarea metodei PERT.

5.2.1.Stabilirea listei activitatilor si evenimentelor.

Determinarea relatiilor dintre activitati

Activitatile ce trebuiesc desfasurate se pot sintetiza in urmatorul table,termenul limita fiind 31 ianuarie(data deschiderii targului de la Madrid)

Tabel 1

5.2.2 Estimarea timpului necesar pentru fiecare activitate

Estimarea timpului necesar fiecarei activitati din tabelul 3 s-a realizat folosind

urmatoarea formula: a_i+4m_i+b_i ; unde t_i=durata probabila a unei activitati ;

t_i= 6

a_i=durata minima in care se realizeaza actiunea;m_i=durata cea mai probabila,iar b_i=durata maxima de realizare a actiunii.

Au rezultat urmatoarele calcule:

1+4*1+1 5+4*10+15

t_A-t_A = =1 t_B-t_B = =10

6 6

7+4*10+13 45+4*68+100

t_C-t_C = =10 t_D-t_D = =69,5=(~)70

6 6

1+4*1+1 10+4*20+30

t_E-t_E= =1 t_F-t_F = =20

6 6

30+4*60+90 6 + 4*10+14

t_G-t_G= =60 t_H-t_H = =10

6 6

15+4*30+45 6 + 4*10+14

t_I-t_I= =30 t_J-t_J = =10

6 6

60+4*90+120 8+4*10+12

t_K-t_K= =90 t_L-t_L = =10

6 6

t_M-t_M= =120 t_N-t_N = =1

6 6

5.2.3 Trasarea retelei PERT.Stabilirea drumului critic

Pe baza datelor din tabelul 3 referitoare la activitatile programului si relatiile de precedenta se construieste reteaua PERT(fig.3)

In nodurile retelei sunt prezentate simbolul fiecarei activitati,durata estimata a acesteia(t),cel mai curand termen de incepere,respectiv finalizare(CI respectivCF),cel mai tarziu termen de incepere,respectiv finalizare(TI respectivTF),rezerva de timp(RT).Se vor folosi pentru stabilirea rezultatelor urmatoarele formule de calcul:

CF=CI + t

TI=TF - t

RT = TI - CI = TF - CF

In urma trasarii retelei PERT se constata ca numai trei activitati sunt critice,respective A,M,N.Celelalte activitati sunt necritice avand reserve de timp intre 20 si 90 de zile.In concluzie durata totala a programului este de 122 de zile.

Aceasta este durata probabila a programului.

Pentru a stabili in ce interval de timp se va incadra durata reala a programului,se calculeaza abaterea standard corespunzatoare drumului critic.

In acest scop se determina dispersia variabilei timp pentru fiecare activitate critica,cu ajutorul urmatoarei formule: σ² =(b-a)²/36 ,unde b este durata maxima de realizare a actiunii,iar a durata minima.

Se obtine urmatorul tabel :

Tabel 4

Abaterea standard corespunzatoare intregului drum critic(σ_c)se determina pe

baza dispersiei fiecarei activitati critice.Formula de calcul este urmatoarea:

σ_c= xσ_i unde σ_i corespunde activitatii critice i.Efectuand calculul se obtine

σ_c=10 zile. Se poate astfel considera ca intervalul de timp de realizare este cuprins intre

92 si 152 de zile(adica intre 122-3 σ_c si 122+ σ_c zile)

In concluzie:

v Durata probabila este de 122 de zile

v Numai 3 activitati sunt critice(A,M,N)

v Celelalte activitati sunt necritice si dispun de reserve de timp de la 20 la 90 de zile

Trebuie avut in vedere faptul ca aceste actiuni sunt numai o parte din actiunile programului de promovare si anume partea de pregatire a lansarii acestui program.De asemenea , fiecare din aceste actiuni poate constitui la randul ei un program de sine statator,integrat in programul general.

6 BUGETUL

Pentru stabilirea bugetului programului s-a pornit de la ideea "tot ceea ce organizatia isi poate permite"avand in vedere faptul ca piata agroturistica este pe un trend ascendent,potentialul Romaniei este insufficient valorificat , iar finantarea de la bugetul de stat determina o limitare a fondurilor destinate promovarii.

Bugetul materialelor promotionale

Tabel 5

Bugetul conceperii CD-ROM-ului si reactualizarii paginii WEB

Tabel 6

Bugetul participarii la targuri internationale

Tabel 7

Bugetul campaniei media

Tabel8

Bugetul auxiliar

Tabel 9

Buget Total

Tabel 10

BIBLIOGRAFIE

. Balaure, Virgil (coord.); Adascalitei, Virgil; Balan, Carmen; Boboc, Stefan;

Catoiu, lacob; Olteanu, Valerica; Pop, Nicolae AL; Teodorescu, Nicolae;

Marketing; Editura Uranus, Bucuresti, 2000

. Becherel, Lionel; Vellas, Francois; International Tourism; Macmillan Business;1999

. Bennet, M. M.; Seaton, A. V.; International Tourism Products; Intemational

Thomson Business Press, 1995

. Bran, Florina; Marin, D.; Simon, Tamara; Turismul rural - modelul european;

Editura Economica, Bucuresti, 1997

. Cooper, Chris; Fletcher, John; Gilbert, David; Wanhill, Stephen; Tourism -

Principles&Practice; Pitman Publishing; 1999

. Danet, Adrian; Managementul proiectelor; Editura Dsz Tipo, Brasov-2001

. Florescu, C.; Marketing; Editura Independenta Economica, Braila, 1997

. Holloway, J. Ch.; The Business ofTourism; editia IV; Pitman Publishing,

Londra 1994