POTENTIALUL AGROTURISTIC DIN ROMANIA

VALORIFICAREA ACESTUIA

1 SCURT ISTORIC AL DEZVOLTARII TURISMULUI RURAL IN ROMANIA

In momentul de fata, organizarea administrativa a.Romaniei atesta existenta a 2867 de comune, cu circa 12500 de sate, ceea ce arata ca 44,8% din populatie traieste in mediul rural.Din cele 12500 de sate, aproximativ 23% intrunesc criteriile de omologare pentru a putea fi declarate sate turistice.

Pana in 1990, in Romania, turismul rural s-a practicat in mod sporadic fara a exista o reglementare oficiala in atestarea locuintelor localnicilor sau in acordarea de facilitati pentru practicarea acestei activitati alternative in mediul rural. incepand cu anul 1972, ca urmare a unui ordin al ministrului turismului, s-au identificat si selectat o serie de localitati rurale pentru a fi lansate si promovate in turismul rural.

Abia in 1973 au fost declarate experimental un numar de 13 localitati ( Leresti, Rucar, Fundata, Simea, Sibiel, Rasinari, Tismana, Vaideeni, Halmagiu, Bogdan-Voda, Vatra Moldovitei, Murighiol si Sfantu Gheorghe) ca intrunind conditii de practicare a turismului rural pentru ca m anul urmator, 1974, printr-un decret, sa se interzica cazarea turistilor straini la particulari, fiind astfel oprita promovarea satelor turistice in turismul international. in mod exceptional satele Sibiel si Leresti au fost exceptate de la acest decret. In perioada de timp care s-a scurs dupa 1990, miscarea turistica in mediul rural a inregistrat un progres continuu atat sub aspect institutional, organizatoric, legislativ, cat si sub cel al educarii populatiei din unele zone rurale in prestarea de servicii turistice de calitate.

Astazi turismul rural este o prezenta activa pentru aproape 28 de judete, 207 localitati si in peste 1075 de gospodarii clasificate pe diferite categorii de confort, cu peste 4798 paturi, localizate in special in zona montana si premontana a tarii.

0 serie de factori favorizanti au determinat dezvoltarea acestei forme de turism si anume: practicarea unor preturi moderate, comparativ cu cele aplicate hotelurilor din statiunile turistice consacrate, crearea unui cadru legislativ stimulativ prin neimpozitarea profitului pe o durata de 10 ani pentru gospodariile omologate, sprijinirea logistica si financiara de catre Uniunea Europeana, prin fondul PHARE, a promovarii turismului rural pe piata intemationala, a crearii infrastructurii turistice rurale, a organizarii de training-uri pentru localnici in vederea prestarii de servicii de calitate sau a imbunatatirii dotarii unor gospodarii prin credite mici nerambursabile gestionate prin organizatia Operations Villages Roumains.

In baza Decretului 54/1990 si a Legii 31/1990 au fost puse bazele juridice pentru infiintarea de asociatii familiale si de societati comerciale care au avut in satutul lor si activitatea de prestari de servicii turistice in mediul rural.

In 1994, s-a infiintat Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romania -ANTREC- care are, in prezent, circa 2500 de membri si 31 de filiale judetene in Cluj, Sibiu, Alba, Suceava, Maramures, Bistrita Nasaud etc. Actiunile ANTREC privesc identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul satesc, formarea profesionala, editarea de publicatii, infiintarea unei banci de date, cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale, campanii depromovare a pensiunilor turistice si agroturistice. in acelasi timp, ANTREC are menirea sa grupeze si sa exprime interesele promotorilor turismului rural si sa le reprezinte interesele in dialogul cu autoritatile si in cooperarea internationala.

Din 1995, ANTREC este membra a Federatiei Europene de Turism Rural 'Eurogites' care cuprinde 22 de asociatii nationale si regionale de turism rural din Europa.

2. ASPECTE DIN EXPERIENTA INTERNATIONALA IN DOMENIUL ORGANIZARII SI DEZVOLTARII TURISMULUI RURAL

In comparatie cu turismul rural din Romania, care a cunoscut o stagnare incepand cu 1974 si pana la schimbarea regimului politic, turismul rural din spatiul european a inregistrat o dezvoltare lineara din punct de vedere organizatoric, iar cererea turistica a crescut in mod constant. in unul din rapoartele Federatiei Europene de Turism 'Eurogites' se precizeaza ca dintre europenii care pleaca in vacanta, 25% prefera sa-si petreaca vacanta in mediul rural.

La nivelul Uniunii Europene exista o preocupare constanta pentru stimularea dezvoltarii acestei activitati. in programul Fondurilor structurale de dezvoltare regionala a tarilor membre UE, de exemplu, este prevazut un fond special pentru dezoltarea turismului rural ca activitate alternativa de obtinere de venituri suplimentare de catre populatia din zonele rurale. inca din anul 1992, s-a lansat programul Euroturism- Cultura si Ruralitate care a finantat proiecte pe probleme de management al resurselor umane, realizarea de publicatii specifice pentru oferta rurala, dezvoltarea ofertei de turism ecologic si cultural pentru tineret in spatiul rural etc.Dintre tarile membre ale Uniunii Europene, tarile cu cel mai dezvoltat turism rural si recunoscut pe plan international sunt Irlanda, Franta, Austria, si Elvetia. Dupa 1990, se vorbeste tot mai mult despre dezvoltarea turismului rural si in tari ca Polonia, Ungaria, Cehia sau Slovenia. In tarile Uniunii Europene numarul de locuri de cazare in gospodariile taranesti se ridica la circa 600.000. Procentajul exploatarilor care ofera o forma de cazare turistica este de 8% in Germania si Olanda, 4% in Franta, 2% in Italia, 10% in Austria sau 20% in Suedia.

Spre exemplificare redam o serie de aspecte privind turismul rural din Austria si Franta.

2.1. Turismul rural din Austria

Activitatea de turism care se dezvolta de mai bine de un secol in Tirol este rezultatul, in primul rand, a stimularii ramanerii in zonele montane a populatiei, incurajate de catre autoritatea statului, Ministerul Agriculturii si Comertului, sa conserve civilizatia agropastorala in care fermele si hanurile traditionale constituie elemente de mare valoare.

Statul a facilitat, inca in urma cu 40 de ani, accesul taranilor, din zona Tirolului, la credite agrare ieftine, pe termen lung, cu dobanda de 3-5% pe an.

Astazi, pe ansamblul celor 25 de comune turistice din zona Tirolului, o familie din doua indeplineste conditiile propice cazarii turistilor. Din veniturile suplimentare realizate din activitatea de turism, familiile sunt interesate sa-si imbunatateasca continuu oferta, fie prin ridicarea gradului de confort, fie prin diversificarea ofertei.

Multe dintre gospodarii au piscine sau au amenajate instalatii de transport pe cablu, care deservesc partii de schi amenajate si intretinute de catre familiile respective.

In general, nivelul cultural al familiei si pozitia fermei au fost hotaratoare in dezvoltarea activitatii de turism. Din activitatea de inchiriere, multe gospodarii au reusit sa ceara in concesiune un teren pentru extinderea capacitatii de cazare, pe care ulterior si-au construit o pensiune, un han sau hotel. in acest caz, chiar daca activitatea agricola nu este abandonata m intregime, turismul nu mai reprezinta o sursa alternativa de venit ci o forma de inlocuire a activitatii agricole cand venitul din turism poate ajunge pana la 70% din venitul total al familiei.

Gratie veniturilor din turism, fermierii isi pot achizitiona masini agricole sau mari septelul propriu.

Pe de alta parte, un numar de produse naturale obtinute in gospodariile proprii constituie sursa de hrana pentru turisti. in timp rezultatele au fost remarcabile, s-a imbunatatit starea sanitara a animalelor si a crescut randamentul vacilor de rasa.

Turismul rural in Austria a fost organizat pe mai multe nivele si anume:

1. Organizatii turistice satesti (OTS) ca organizatii publice, dispunand de un

buget propriu, alimentat din taxele de sejur si din contributii obligatorii ale

satenilor, cu urmatoarele atributii:

. Asigurarea unui birou de informatii si de rezervari

. Editarea de materiale promotionale privind manifestarile satesti

traditionale

. Actiuni promotionale locale

. intretinerea drumurilor de promenada

. Contractarea de credite pentru investitii turistice la nivelul comune

2. Centre de administrare a organizatiilor satesti (CAOTS) cu urmatoarele atributii:

. Elaborarea politicii de amenajare a spatiului

. Elaborarea unei zonari turistice

. Plan de creditare pentru investitii agrare

. Elaborarea politicii agricol

. Franarea proliferarii resedintelor secundare

Capacitatea de cazare globala in zona Tirolului este de 80 de paturi la 100 de locuitori, inchirierile in gospodariile taranesti reprezentand 50% din aceasta capacitate.

0 prima caracteristica a capacitatilor de cazare o constituie coabitarea a doua modalitati de cazare si anume: unitati hoteliere sau stabilimente asimilate pe de o parte si camerele inchiriate la gospodariile taranesti. Hotelaria clasica detine circa o treime din capacitatea totala, pensiunile aproape 16%, refugiile montane, stabilimentele pentru tineret reprezinta 4%, iar restul reprezentand cazarea in gospodariile taranesti.

Asociatia hotelierilor este cea care impune calitatea dotarilor si a serviciilor in

gospodariile taranesti si emite brevetul de functionare.Gospodariile taranesti isi pot angaja personal sezonier din afara familiei cu respectarea reglementarilor stricte de munca.

Nivelul calitativ al dotarilor si echipamentelor hoteliere, al pensiunilor si al gospodariilor taranesti se imbunatateste continuu. Structura familiala si artizanala a hotelariei, pensiunilor si gospodariilor taranesti constituie marea calitate a acestora. Atmosfera ospitaliera, cordialitatea, gentiletea si atentia cu care-i inconjoara pe turisti reprezinta principalele atuuri ale serviciilor prestate la care se adauga specificitatea preparatelor culinare.

Echipamentele sportive si recreative constituie principala atractie a Tirolului: instalatii usoare de transport pe cablu, patinoare, piscine acoperite, centre de echitatie, terenurile de tenis reprezinta o prezenta constanta.Caracterul spontan si anarhic care a determinat realizarea de instalatii de transport pe cablu a condus la o mare dispersie geografica a instalatiilor si la crearea unei multitudini de societati mici de exploatare, ceea ce ingreuneaza crearea unui vast domeniu schiabil la care schiorul sa aiba acces pe baza unui tarif forfetar general.

Pe plan local, promovarea se realizeaza de catre OTS-uri iar pentru actiuni de mai mare anvergura, se grupeaza mai multe OTS-uri care creaza un fond comun pentru realizarea unei anumite actiuni. La nivelul landului, Oficiul de turism al landului preleva o taxa pentru dezvoltarea turismului din care se finanteaza promovarea care intereseaza ansamblul zonei.

2.2 Turismul rural in Franta

Conceptul de 'statiune verde' care reprezinta un produs turistic complet grupand cazarea in spatiul rural, alimentatia, echipamente de loisir, animatie, precum si mijloace proprii de comercializare s-a definitivat inca din anii '60.Cu toata vechimea conceptului, sub aspect practic si operativ, 'statiunea verde' s-a afirmat mai greu decat celelalte forme de turism (turismul balnear sau montan).Cu toate acestea, turismul rural francez a reusit sa se afirme deplin in anii '70 atat pe plan intern, cat si pe plan international avand ca principal motor initiativa privata incurajata si sustinuta de autoritatile publice.Astazi, pe 80% din teritoriul francez se practica turismul rural, 28% din totalul innoptarilor se inregistreaza in turismul rural, 22% din totalul incasarilor se inregistreaza in turismul rural, 16% din innoptari m turismul rural reprezinta innoptari cu turisti straini iar 60% reprezinta sejururi scurte de 3-5 zile. In ultimii 5 ani circulatia turistica in spatiul rural s-a dublat datorita unor credite publice de 600 milioane de franci pe an, din care o treime a fost contributia statului, investitii care au generat 50.000 noi locuri de munca.

Turismul rural in Franta cunoaste o serie de inegalitati de la o regiune la alta, inegalitati determinate de diferentele de atractie, de tipul de agricultura practicat, mai mult sau mai putin receptiv dezvoltarii turismului, de mijloacele de comunicatie.Existenta unui numar ridicat de citadini cu proprietati agricole in spatiile rurale a facilitat implementarea activitatii de turism in aceste spatii formand asa numitele 'gites rurales'.Pentru comercializarea camerelor disponibile, populatia locala s-a organizat in societati pe actiuni, in societati cu raspundere limitata, in asociatii cu scop nelucrativ, in grupari de interes economic sau in societati economice mixte.

Aceste unitati economice s-au unit in Federatia Nationala a Spatiilor de Cazare Rurale (Gites de France) care omologheaza spatiile rurale de cazare, marca 'Gites de France' constituie o garantie pentru calitatea dotarilor si primirea personalizata a proprietarilor. Federatia are, printre altele, urmatoarele atributii:

Clasificarea spatiilor de cazare in mediul rural si acordarea licentei de

functionare in cadrul categoriei respective de clasificare

Reprezentare pe langa autoritatea turistica locala si nationala si pe langa

asociatiile nationale din turism pentru facilitarea promovarii turismului in

spatiul rural

Consilierea pentru dotarea si amenajarea spatiilor de cazare

Editarea catalogului 'Gites de France'

Federatia Nationala a Spatiilor de Cazare Rurale are filiale departamentale

In mediul rural se gasesc camere de oaspeti in gospodariile rurale, pensiuni, hanuri, campinguri pe langa gospodariile rurale, cabane. Cazarea in spatiul rural se organizeaza la nivel departamental, asigurandu-se clasificarea, urmarirea si uneori rezervarea de locuri.Pentru promovarea turismului rural au fost create structuri la fiecare nivel de organizare regionala. La nivel comunal fiinteaza 'Grupul agricol la exploatare in comun', la nivel departamental si regional exista o multitudine de organisme care dispun de grupe de studiu pentru promovarea si dezvoltarea turismului rural.Pentru stimularea dezvoltarii infrastructurii turismului rural se acorda subventii intre 30-80% din valoarea unor studii sau actiuni, acordate din Fondul de ajutor pentru indrumare si inovatie turistica, Fondul de interventie turistica, Fondurile regionale de ajutor pentru initiative locale in crearea de locuri de munca. Operatiunile pentru care se acorda subventii sunt urmatoarele:

. Studii de dezvoltare si modernizare

. Studii de piata, asistenta tehnica

. Studii de fezabilitate

. Ajutoare pentru proiecte ale tinerilor intreprinzatori

3 PRINCIPALELE ZONE AGROTURISTICE DIN ROMANIA

Zonele agroturistice corespund in mare parte zonelor etnografice din Romania care se individualizeaza ca un teritoriu mai mult sau mai putin precis delimitat, dar care prezinta insa caractere unitare determinate de traditia social istorica, cristalizata in felul asezarilor, tipurilor de ocupatii, a locuintelor, a portului, a artei populare, la care se adauga valorile perene ale culturii spirituale si modul de viata.

Printre zonele agroturistice cele mai cunoscute si mai apreciate sunt zona Branului, a Maramuresului, Marginimea Sibiului, zona Muscel, Valea Bistrei, zona Valcea si zona Tulcea, dintre care le prezentam pe primele patru, ale caror valente in turismul rural sunt unanim recunoscute.

In turismul rural din Romania unitatile de primire pot fi camere mobilate de categorii diferite de confort, in locuintele gospodarilor, case de vacanta, altele decat cele ale locuitorilor, spatii pentru amenajarea camparilor, spatii secundare in gospodaria taraneasca (fanarie, coliba), spatii de cazare ale cooperatiei de consum. La nivelul anului 2001 existau aproape 2960 de gospodarii taranesti omologate, din care 88 gospodarii de 4 margarete, 253 de 3 margarete, 763 de 2 margarete, 989 de o margareta si 869 neclasificate.

1 Zona agroturistica Bran

Pozitie si accesibilitate. Zona este delimitata de valea raului Barsa, Ghimbasel, Muntii Piatra Craiului, culmile sudice ale Muntilor Persani, Muntii Leoata, Muntii Bucegi si zona Podul Dambovitei.

Accesul rutier se realizeaza pe DN 73 (E 572), 235 km pe ruta Bucuresti- Pitesti-Campulung-Brasov, ce leaga drumurile europene E 85, E 60, E 64, E 70.

Accesul pe calea ferata se face pe tronsonul Bucuresti-Brasov-Zamesti.

Cadrul natural. Plaiul Branului se prezinta ca o depresiune inalta de 800-1000 m., cu orientare NE-SV, strajuita pe margine de Masivul Bucegi, Masivul Leoata, Masivul Piatra Craiului si Muntii Persani.

Climatul este un climat de depresiune intramontana cu veri racoroase si ierni mai reci, cu amplitudine termica redusa, adapost de vanturi puternice, umezeala relativ redusa, strat bogat de zapada si indelungat, cu valente turistice deosebite.

Hidrografia este bogata, fiind reprezentata de apele de suprafata: raurile Barsa,Turcului cu o serie de afluenti care strabat vai inguste, cu versanti abrupti, raul Dambovita cu afluentii Dambovicioara, Valea Cheii, Ghimbavul, etc.Volumul apelor si oglinda apelor sunt relativ reduse, pe unele portiuni lipsind cu desavarsire datorita rocilor calcaroase, cu pierderi prin fisurile rocilor.

Flora si fauna este specifica zonei padurilor de fag in amestec cu gorunul la parte inferioara si cu coniferele, la partea superioara. Ca urmare a unei indelungate populari, regiunea a fost puternic despadurita, pajistile si fanetele au luat locul codrilor. Circa 35% din padurile culoarului sunt localizate cu precadere pe versanti. Valoarea deosebita a padurilor, extinderea lor explica vechimea pastoritului transhumant.In zona exista parcul national Piatra Craiului (148.000 ha) ce inglobeaza Cheile Brusturet, Dambovicioara si numeroase elemente de flora si fauna. Rezervatii naturale se gasesc in abruptul Bucegilor, cu caracter geologic, geomorfologic, ca de exemplu la Vama Strunga.

Cadrul economic si socio-cultural. Din punct de vedere economic, zona se defineste ca o zona agrara cunoscuta fiind traditia regiunii in cresterea animalelor. Industria este reprezentata de exploatarea si prelucrarea lemnului, industria alimentara, exploatarea calcarului, industria mica de artizanat.Zona are in primul rand o functie agrara, o functie economica forestiera si totodata o functie turistica datorita valorificarii potentialului natural, cultural si etnografico-folcloric din satele Bran, Simea, Fundata, Moeciu, Poiana Marului etc. Risipirea de la Poiana Marului acopera gospodariile permanente si salasele intreaga zona.

Peisajul rural foarte diferentiat ca rezultat din imbinarea unor intinse fanete, presarate cu palcuri de padure, ogoare mici pe plaiuri si terase. Dupa 1990 se remarca o revenire la vechile ocupatii pastorale si agricole a locuitorilor prin reducerea activitatilor industriale din orasele judetului.

Valorile cultural istorice sunt reprezentate de Cetatea Branului, bisericile ortodoxe din satele Cheia, Fundata, Moeciu, Sohodol, Poiana Marului, muzeul etnografic din Bran.

1.1 Satul Bran

Satul Bran este cel mai reprezentativ din zona, fiind deja declarat sat turistic si recunoscut deja ca atare in catalogul ANTREC. Potentialul turistic natural caracteristic culoarului si muntilor din imprejurimi este caracterizat prin forme carstice, domeniu schiabil, domeniu cinegetic si piscicol.

In imprejurimi se afla numeroase obiective turistice care ii maresc valoarea turistica: Rasnov cu cetatea taraneasca, Nedeea Muntilor de la Fundata, manifestari folclorice anuale ca 'Masura laptelui'. 'Noaptea de Sanziene' la Simea, Biserica Neagra de la Brasov, Predeal, Sacele, ansamblul Negru Voda de la Campulung, Baile Tusnad, etc.

Satul dispune de toate utilitatile: energie electrica, alimentare cu apa, incalzire cu lemne, canalizare individuala, retea stradala, telefonie interurbana, posta, dotari sanitare, benzinarie, camin cultural si cinematograf, biblioteca, magazine comerciale, farmacie, unitati de prestari de servicii. In sat s-au identificat 15 gospodarii cu 1-2 camere, apa curenta, grup sanitar, cu demipensiune si mic dejun. Agrementul este slab reprezentat, respectiv discoteca, manifestari folclorice originale, sporturi de iarna.

Tipologia satului: sat etnografic-folcloric, agropastoral cu valente culturale.

Satul este omologat, cazeaza turisti romani si straini. Formele de turism sunt sejur pentru odihna si recreere, drumetie, pescuit sportiv si vanatoare, sporturi de iarna.

1.2 Zona agroturistica Maramures

Pozitie si accesibilitate. Maramuresul se suprapune depresiunii cu acelasi nume si cuprinde din punct de vedere etnografic mai multe subzone etnografice: Valea Mariei, Valea Casaului, Valea Izei si Valea Viseului. Accesibilitatea este asigurata de prezenta aeroporturilor din Baia Mare si Satu Mare, de calea ferata Bucuresti-Sighisoara-Baia Mare, de drumunle rutiere DN 1 E15, Brasov -Sighisoara DN 13-E60, Tg. Mures-Turda DN 15-E 60, Baia Mare-Sighetu Marmatiei DN 1C si DN 18.

Cadrul natural. Depresiunea Maramuresului prezinta un cadru fizico- geografic deosebit de variat. Relieful este reprezentat de catre Muntii Maramuresului Muntii vulcanici Oas-Gutai-Tibles si o portiune din Masivul Rodnei, ale caror puncte de atractie sunt:

. micile bazinete depresionare de la Garta Mica, Turt, Tama

. defileele spectaculoase: Cheile Tatarului pe Mara, Cheile Runcului

defileul Sapanta la Apa Rosie etc.

. stancariile, Creasta Cocosului, mlastinile Vlaschineanu, rezervatii naturale

. domeniul schiabil de la Mogosa si lacul de agrement

. abrupturile stancoase Piatra Sapantei, Piatra Soimului, Culmea Pietrei

. platouri de lava de la Sapanta, Valea Brazilor

. lacurile glaciare din Masivul Rodnei si din Munfii Maramuresulu

. culoarul suspendat al Vaserului

. salina si apele minerale de la Ocna Sugatag etc.

Bogatia cadrului natural, resursele naturale, larga deschidere prin pasurile Huta, Neteda, Prislop, Setref catre regiunile inconjuratoare, ' ofera in continuare Depresiunii Maramures noi posibilitati de dezvoltare in plan turisti reprezinta restul de 34%.

Fauna este reprezentata de capra neagra si marmota de munte din zonele montane si speciile de interes cinegetic din zonele forestiere ursul, cerbul, capriorul, mistretul, rasul, lupul etc.Cele mai cunoscute rezervatii naturale sunt cele cu caracter geologic Creasta Cocosului, Cheile Tatarului, Izvorul Izei. Sub regim de ocrotire ca monumente ale naturii sunt floarea de colt, laleaua pestrita, crucea pamantului, gusa porumbelului etc.Din punct de vedere al potentialului turistic mai amintim statiunea balneo- climaterica Borsa, statiunile balneare de interes local Ocna Sugatag, Costiui, Craciunesti.

Cadrul economic si socio-cultural. Zona etnografica Maramures este o zona industrial-agrara in care centrele cele mai importante sunt Baia Mare si Sighetu Marmatiei. Industria mai este inca reprezentata de industria exploatarii si prelucrarii lemnului, de industria extractiva la Baia Sprie si Cavnic, industria materialelor de constructie, industria usoara la Sighetu Marmatiei si industria mestesugareasca la Sacel (ceramica), Sapanta, leud si Botiza (cergi maramuresene), Hoteni si Sugatag sat (cojoace si covoare).

Agricultura se caracterizeaza prin cultura porumbului si a cartofului, cultura pomilor fructiferi, cresterea bovinelor, porcinelor si a pasarilor.

Populatia, satelor conform datelor statistice din 1999, se cifreaza la circa 225.000 locuitori din totalul de 322.300. Forma asezarilor rurale este influentata in mod deosebit de caile de acces, astfel situate pe liniile de larga circulatie au o forma alungita ca satele Mara, Desesti, Hamicesti, Sat Sugatag. Altele au o forma tentaculara sau geometrice ca Sugatag Sat Seini sau Costiui. Alaturi de romani sunt prezente si alte nationalitati ca sarbi, romi, germani, maghiari, cehi, ucraineni, slovaci, evrei, rusi etc.Asezarile rurale, in general, cu o populatie imbatranita, se evidentiaza fie prin functia lor pastorala, pomicola, fie prin unele activitati industriale si mestesugaresti ca exploatarea de minereuri complexe in Rodna, Sacel, Poienile de sub Munte, de mame, sare, piatra de constructie sau exploatarea lemnului ca Bistra, Botiza, Sat Sugatag, Viseu, Campulung la Tisa. Gospodariile maramuresene alcatuiesc adevarate ansambluri arhitectonice unitare prin armonia si functionalitatea, la care se adauga siluetele gratioase ale bisericutelor de lemn dintre care unele au intrat in patrimoniul UNESCO ca bisericile din Sisesti, Desesti, Barsana, Rozavlea, Bogdan Voda si Budesti.

Maramuresul este indeosebi cunoscut pentru aceste biserici de lemn si pentru cimitirul vesel de la Sapanta, dar cuprinde si alte obiective de valoare ca:

. monumentele si siturile arheologice din satele Barsana, Calinesti, Bogdan Voda,

Craciunesti, Tisa

. monumentele si ansamblurile de arhitectura din Botiza, Budesti, Cetatile,

Campulung de Tisa, Desesti, Hoteni, leud, Moisei, Petrova, Plopis, Rona de Jos,

Salistea de Sus etc.

. cladirile memoriale din Moisei, Sisesti

. monumentele de arta populara si cu valoare memoriala din Berbesti, leud,

Sapanta, Sisesti etc.

Patrimoniul natural si cultural deosebit de bogat, resursele social-economice variate constituie premise pentru dezvoltarea turismului rural intr-un numar din ce in ce mai mare de asezari rurale, dintre care unele sunt deja consacrate in turismul rural ca de exemplu: Calinesti, Valea Izei, Botiza, Bogdan Voda.

2.1 Satul Calinesti

Satul Calinesti este asezat in nordul Depresiunii Maramures la o altitudine de 350-450 m.Este accesibil din DN 18 pe un DJ asfaltat, iar pe calea ferata este deservit de statia Sighetu Marmatiei care se afla la 21 de km de satul Calinesti.Din punct vedere administrativ este resedinta comunei cu acelasi nume care mai cuprinde satele Valeni, Comesti si catunul Sacatura. Populatia stabila se ridica la 1700 de persoane.Comuna este o asezare colinara cu o economie agro-pastorala, ocupatiile principale ale satenilor fiind cresterea animalelor, pomicultura, productia locala de mase plastice, prelucrarea lemnului.

Potentialul turistic este format din peisaje atractive, domeniu cinegetic si piscicol, plantatii de pomi fructiferi, biserica de lemn din 1784, fondul etno-folcloric, artizanat (tesaturi, broderii, cergi, costume populare).Satul Calinesti dispune de energie electrica, alimentare cu apa din fantani si incalzire cu lemne. Drumurile centrale sunt pietruite si dispune de servicii de posta, de centrala telefonica, de camin cultural, o biblioteca, un dispensar, doua magazine mixte, unitati de alimentatie, o unitate de frizerie.

Cazarea se face in 100 de gospodarii cu 3-4 camere, clasificate pe categorii de confort de 1-2 margarete cu posibilitati de pregatire a mesei in regim de pensiune completa sau demipensiune. Sub aspectul agrementului exista posibilitati de practicare a pescuitului si a vanatorii si de participare la sarbatorile folclorice locale.

Tipologia satului este cea de sat etnografic-folcloric si agropastoral.

Formele de turism practicabile sunt cele legate de odihna, drumetii, vanatoare, pescuit, turism cultural, tranzit.

3 Zona agroturistica Marginimea Sibiului

Pozitie si accesibilitate. Zona este asezata in Transilvania si se invecineaza cu zone la fel de bogate in traditii etno-folclorice ca Valea Ampoiului, Tinutul Orastiei, Tara Oltului, Tara Hategului, Zona Valcea, Tara Lovistei si Valea Oltului. Accesibilitatea este data de prezenta aeroportului din Sibiu, calea ferata Bucuresti - Piatra Olt - Podu Olt sau Bucuresti - Fagaras - Sibiu, drumul national Bucuresti - Pitesti - Rm. Valcea - Brezoi - Sibiu .

Cadrul natural. Zona Marginimii Sibiului este delimitata de Muntii Cindrel,Muntii Sureanu, Lotrului, Valea Oltului, Valea Sebesului, Muntii Poiana Ruscai, Podisul Secas si Harbaciu. Se suprapune unui culoar depresionar de contact intre zona montana a Carpatilor Meridionali si Podisul Transilvaniei. 0 serie de elemente atractive din punct de vedere turistic fac ca aceasta zona sa prezinte un potential turistic deosebit, ca de exemplu:

. numeroase chei Cheile Crivadei, Cheile Cibinului etc,

. circa 34 de pesteri dintre cele mai importante fiind Pestera Bolii, Sura

Mare etc

. lacuri glaciare si circuri glaciare ca lezerul, Sureanu, Obarsia Lotrului,

. platouri si suprafete de eroziune Oasa, Batrana,

. cataractele Lotrului, abrupturi,

. domeniul schiabil la Obarsia Lotrului, Vidra, Voineasa.

Climatul este continental moderat de depresiune intramontana joasa cu ierni blande, veri racoroase, cu temperatura medie anuala intre 7-9 grade C, cu 50 zile de zile insorite pe an, cu un strat de zapada de 600-700 mm care dureaza circa 60 de zile pe an.

Hidrografia este bogata in ape de suprafata ca raul Cibin, raul Olt, lacuri glaciare din Muntii Cindrel, Sureanu, lacuri de acumulare antropice pe raul Sadu, pe Sebes si Gura Raului.

Flora si fauna este specifica zonelor alpine si culoarului depresionar unde se gasesc pajisti alpine, paduri de molid in amestec cu paltinul, scorusul de munte, socul, paduri de foioase in amestec cu molid, brad, mesteacan. Gradul mare de umanizare a acestor munti a redus arealul de raspandire a multor specii de animale. Se intalnesc ursul, lupul, mai rar cerbii, capriorii. Mistretul, vulpea, jderii, iepurii coboara catre zona depresionara.Rezervatiile naturale sunt situate in spatiul montan, ele sunt in numar redus si anume: Masa Jidovului, Stanca Grinzii, lezerele Cindrelului, Lacul Ocna Sibiului.Zona este bogata in resurse turistice, printre care se incadreaza statiunea climaterica Paltinis, statiunea balneara de interes general Ocna Sibiului si statiunea balneara de interes local Miercurea Sibiului.

Cadrul economic si socio-cultural. Zona Marginimea Sibiului este o zona industrial-agrara cu unele ramuri de interes national ca industria energiei electrice, constructia de aparate de precizie si masura, industria lemnului, a confectiilor, a pielariei, alimentara si mestesugareasca.

Agricultura este diversificata in care se remarca culturile de pomi fructiferi, culturile de porumb, cartofi, plante furajere iar sectorul zootehnic este recunoscut in cresterea oilor.Suprafetele intinse de pasune, fanete circa 50% din total arata principala preocupare a locuitorilor. Se remarca practicarea cojocaritului la Sebesul de Jos, instalatii tehnice taranesti la Gura Raului, ateliere de icoane pe sticla, industria textila la Cisnadie, Cisnadioara, Talmaciu. In aceasta zona s-au pus bazele unui intens pastorit transhumant si a unui comert intens cu produse desfasurat de-a lungul veacurilor, lucru dovedit de numeroase stane si salase, ce continua si astazi.Asezarile rurale sunt dispuse pe mai multe etaje carora le corespund diverse activitati si anume:

. etajului de la 800-1000 m altitudine ii corespund activitati agricole si

pastorale

. celui de la 1300-1600 m altitudine ii corespund cu precadere activitati

pastorale, unde casele sunt mai rasfirate si cu prezenta a numeroase stane

si salase.

Satele situate in apropierea de orase au o pendulare a populatiei ce asigura forta de munca pentru intreprinderile de la oras, fenomen.care s-a redus mult dupa 1990. Sate cu pendulare redusa sunt Saliste, Gura Raului, Sadu, Boita. Pentru localitati ca Rasinari, Poiana Sibiului, Saliste, Miercurea Sibiului se remarca aspectul ingrijit, structura unitara a gospodariilor.Zona detine importante valori cultural istorice, printre care amintim: atelierele mestesugaresti din Sibiu, fortificatia feudala din Rasinari, complexul de case vechi din Sibiu, Cisnadie, bisericile evanghelice din Cisnadioara, Talmaciu,Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului, centrele vechi din asezarile Cisnadie, Rasinari, Sibiel, Saliste , conacul Bethleen din comuna Calnic etc.Intinsul teritoriu al Marginimii Sibiului este bogat m frumuseti naturale, presarat cu numeroase asezari si salase, inconjurat de munti cu numeroase cabane,pastrator al portului si al unor vechi traditii populare, detine importante valente turistice inca insuficient valorificate.

1 Satul Sibiel

Satul Sibiel este asezat in sud-vestul judetului Sibiu, la poalele Muntilor Cindrel.

Satul este accesibil de pe DN 7 (E64), ramificatie de 11 km de la Cristian si tot de pe DN 1 ramificatie de la Sacel 5 km. Cea mai apropiata statie de cale ferata este Halta Sibiel iar aeroportul; de la Sibiu se afla la 18 km.Administrativ, Sibiel apartine de comuna Saliste si are o populatie de circa 500 de persoane.Satul este asezat intr-un frumos peisaj natural fiind strabatut de raul Sibiel cu un cadru natural nepoluat si cu valente climatice specifice unei localitati de odihna. in sat se afla un muzeu satesc ce cuprinde bogate colectii de icoane pe sticla, icoane pe lemn, exponate de ceramica populara, textile de casa, mobilier si vechi carti romanesti.

Biserica ortodoxa Sf. Treime este monument de arhitectura fiind pictata in 1774 de catre Stan Zugravul, unul dintre pictorii care au lucrat si la Horezu. In imprejurimi se poate vizita un muzeu al instalatiilor taranesti de la Gura Raului, cetatea tararaneasca din Cristian, muzeul sasesc din Gales, statiunea Ocna Sibiului, statiunea Paltinis, satul Rasinari, muzeul Brukenthal din Sibiu, cetatea taraneasca din Cisnadie etc.Satul are alimentare cu apa, curent electric, canalizare locala, incalzire cu lemne, drumuri pietruite iar cele principale asfaltate, dispune de un camin cultural, de magazine, unitati de prestari servicii, croitorie, frizerie

In sat se afla 30 de case omologate de 1 sau 2 margarete cu 50-60 capacitate de cazare, cu posibilitati de asigurare pensiune completa sau demipensiune si cu posibilitati de practicare a pescuitului sau a echitatiei.Tipologia satului este sat etno-folcloric, climateric, peisagistic si agro-pastoral. Formele de turism sunt sejurul pentru odihna, drumetia, tranzitul, pescuitul sportiv.

4 Zona agroturistica Muscel

Pozitie si accesibilitate. Zona agroturistica Muscel este situata in partea centrala a Munteniei, fiind una dintre zonele etnografice cele mai bine cercetata din tara. Se invecineaza cu Branul, Tara Barsei, Tara Oltului si Argesul.Accesul este asigurat de aeroportul Otopeni din Bucuresti, pe calea ferata de tronsonul Bucuresti-Pitesti-Golesti-Campulung, pe cale rutiera de DN 73 Pitesti-Campulung, DN 73C Rm Valcea-Curtea de Arget-Campulung sau Brasov-Rasnov-Campulung.

Cadrul natural. Relieful zonei este predominat de unitati montane si deluroase.

Dintre unitatile montane zona este strajuita de Muntii Fagaras, Subcarpatii Getici care prezinta o serie de formatiuni deosebit de atractive pentru turism:

. abrupturile din Vf. Moldovan, Coltii Galbenu

. cheile Vilsan, cheile Caprei

. cascadele Vaii Rele, Galbenei, Urlei

. relief de circuri glaciare pe varfurile de peste 200 m

. lacuri de munte naturale pe varful Bratila

Climatul este alpin si subalpin caracterizat prin ierni spre si veri scurte si racoroase, zilele cu strat de zapada oscileaza intre 150-220 zile pe an m zonele alpine iar grosimea medie a stratului de zapada este de 100-120 cm. in tinuturile subcarpatice zilele cu strat de zapada oscileaza intre 70-80 zile pe an, cu o grosime a stratului de zapada de 80 cm, zilele cu cer senin sunt in numar de 50-60 de zile pe an.

Hidrografia este bogata in ape de suprafata si lacuri dintre care amintim raul Arges care dreneaza aproape toata apa din zona in urma realizarii lacului de la Vidraru, raurile Doamnei, Targului, Topologul. Lacurile cele mai cunoscute sunt cele de pe culmile lezerului, lacurile din Hartoapele Leaotei, lacul Vidraru si lacurile mai mici de acumulare cu importanta hidroenergetica si piscicola Oiesti de pe Arges, Cumpana, Pecineagu, Satic de pe Dambovita, Draghina de pe raul Doamnei.In localitatile Albesti, Catateni, Domnesti, Nucsoara se gasesc ape sulfuroase,calcice, hipotone, slab bicarbonatate iar la Campulung se gasesc ape sarate in lacurile helioterme, namol sapropelic.

Flora si fauna este caracteristica zonei alpine si subalpine cu pajisti alpine si fond forestier de conifere si foioase. Catre dealurile subcarpatice arealele forestiere se reduc mult in favoarea terenurilor agricole.Speciile de animale cunosc si ele o distributie zonala altitudinala, in padurile de foioase se intalnesc ursul, mistretul, lupul, vulpea, cerbul, caprioara, pisica salbatica, rasul, la nivelul coniferelor cocosul de munte, ocrotit de lege.

Rezervatiile naturale sunt cu profil geologic si paleontologic si anume Granitul de Albesti, Calcarul humulitic de la Albestii de Muscel, Vf. Moldoveanu si Capra, Piatra Craiului-Brusturet-Cheile Dambovicioarei.

Cadrul economic si socio-cultural. Zona Muscel este o zona agro-industriala, principalul centru economic fiind orasul Campulung.

Industria este reprezentata de materialele de constructii, producerea de energie electrica, industria extractiva de lignit de la Slanic, Poienari, Aninoasa, calcar la Dragoslavele, industria exploatarii si prelucrarii lemnului, industria usoara si industria mestesugareasca.

Agricultura este reprezentata prin cultura porumbului, a cartofului, a pomilor fructiferi.Cea mai mare parte a populatiei este concentrata m zona subcarpatica si a piemontului getic. Asezarile rurale sunt in numar de 23 de comune cu o populatie de aproape 97.000 de locuitori.Satele mari cum sunt Rucarul, Dragoslavele, Leresti, Candesti, Albesti, Berevoiesti pot fi considerate tot atatea centre etnografice si folclorice. in unele dintre aceste asezari s-au dezvoltat de-a lungul veacurilor centre de prelucrare artistica a lemnului, in altele s-a dezvoltat olaritul ca in Poienita, Golesti, Petresti sau rotaritul, rudaritul si prelucrarea artistica a pietrei ca in Albesti de Muscel, Bughea de Sus, Domnesti.Ca si in alte zone rurale ale tarii se remarca tendinta de imbatranire a populatiei, cu efecte negative asupra exploatarii potentialului agricol si pastrarii tezaurului etnofolcloric.

Zona Muscelului detine o serie de monumente si situri arheologice, monumente si ansambluri de arhitectura, case memoriale, din care amintim Muzeul etnografic din comuna Domnesti, Complexul muzeal Golesti, Centrul de impletituri de rachita de la Retevoiesti, Muzeul de etnografie si arta populara din Campulung etc.

4.1 Satul Leresti

Satul Leresti, una din asezarile rurale cu o activitate indelungata a practicarii turismului, este asezat pe raul Targului la 6 km de DJ 734, la 173 km de Bucuresti pe autostrada Bucuresti-Pitesti, la 90 de km de Brasov si la 58 km de Pitesti. Administrativ, Leresti este comuna in componenta careia intra satele, Pojorata si Voinesti.

Populatia satului comunei este de 3000 de locuitori si se ocupa in principal

cu cresterea animalelor si cu pomicultura. In imprejurimi ca atractii turistice intalnim lacul de acumulare Rausor, Muntii lezer, Dragoslavele, Rucar, Podu Dambovitei, Albesti cu case cu arhitectura traditionala, cu biserici monumente istorice din sec XVII-XVIII, Mausoleul de la Mateiasi, pestera de la Dambovicioara, Simea, Fundata, castelul Bran, cetatea taraneasca de la Rasnov etc. Localitatea dispune de alimentare cu apa, canalizare individuala, incalzire cu lemne, drumuri principale asfaltate, telefonie interurbana, posta, unitati comerciale, unitati de prestare de servicii coafura, frizerie, reparatii incaltaminte, biblioteca,dispensar.Cazarea se realizeaza in 20-25 de locuinte omologate cu cate 1-2 camere,dotate cu utilitati moderne unde se poate servi si masa in regim de pensiune completa sau demipensiune.

Tipologia satului - etno-folcloric, agro-pastoral, climateric si peisagistic.

Formele de turism practicate - sejur de odihna si recreere, turism de tranzit, drumetie, vanatoare si pescuit, turism cultural.

4 CEREREA TURISTICA DIN ROMANIA

4.1 Fluxurile turistice internationale spre Romania

In perioada 1995-2000 au fost inregistrata urmatoarea situatie a sosirilor de vizitatori straini in Romania (conform datelor CNS si OMT - Organizatia Mondiala a Turismului)

Tabel 1 Sosirile de vizitatori straini in Romania

Numar turisti (CNS)-mii
Numar turisti (OMT)-mii

(sursa-CNS si OMT)

Grafic,situatia se prezinta in felul urmator :

Statistic, conform OMT, in aceasta perioada se observa o crestere a numarului de turisti care au vizitat Romania. Daca avem in vedere faptul ca in perioada 1996-2002 media de crestere anuala a fost de 3,6% putem afirma ca aceasta a fost modesta comparativ cu media mondiala. Numai in anul 2001 a fost constatata o crestere estimata la 7,3% datorata sarbatoririi intrarii in noul mileniu. Romania a inregistrat pentru anul 2002 numai o crestere de 2% inferioara chiar mediei mondiale pentru perioada 1990-2002.Comensurand aceste date putem considera ca Romania a inregistrat o scadere a ritmului de crestere pentru anul 2002, dupa cum se poate observa din grafic. Daca analizam dinamica numarului de turisti straini la frontiera conform datelor CNS, in perioada 1996-1999, observam, pentru anul 1999, o crestere nesemnificativa a numarului de turisti comparativ cu anul 1996. Comparativ cu tarile vecine Romaniei, in perioada 1996-2002 a fost inregistrata urmatoarea situatie:

Tabel 2 Sosirile de vizitatori straini in tarile central si est europene

(sursaOMT)-mii turisti

Grafic situatia se prezinta dupa cum urmeaza :

In tabelul de mai jos sunt prezentate rata de crestere a sosirilor de turisti in tarile mentionate :

Tabel 3 Ratele de crestere a sosirilor de turisti straini

(sursaOMT)

Comparariv cu aceste tari europene situatia incasarilor Romaniei din turismul international se prezinta dupa cum urmeaza :

(sursaOMT)-mii turisti

Grafic situatia se prezinta in felul urmator :

Numar turisti (OMT)-mii Numar turistii (CNS)-mii

In comparatie cu celelalte tari foste socialiste.contributia ca sector de activitate in economia nationala este nesatisfacatoare,mai ales daca se tine cont de potentialul turistic existent,nevalorificat intr-un mod eficient.

Tabel 5 Investitii in turism

(sursa World Travel&Tourism Council)

4.2 Cererea in turismul rural din Romania

Studiile de piata din tarile europene releva faptul ca piata turismului rural este reprezentata de categorii de persoane cu venituri peste medie si, in general, cu studii medii si superioare. Anchete intreprinse pe piata olandeza, sau britanica, de exemplu, confirma aceste idei, dar datele cele mai complete si mai sugestive sunt cele obtinute din anchetele desfasurate in Franta. 'Piata turismului verde' publicata de Autoritatea de turism din Franta confirma ca turistii care consuma servicii turistice in mediul rural provin din categoriile sociale superioare, de regula cupluri de 35-40 de ani cu copii de 5-12 ani, care locuiesc in marile aglomerari urbane.

Consumatorul anilor '90 din Franta solicita un turism rural mai diversificat care sa ofere posibilitati culturale si sportive. Cele mai recente anchete releva faptul ca motivatia deplasarii in spatiul rural pentru 80% dintre persoanele interogate o reprezinta atractia cultural si istorica, pentru 60% oenologia iar pentru 40% activitatile desfasurate in aer liber.

Turistul in spatiul rural este un turist individual, adesea itinerant, interesat de mai multe activitati in aer liber pentru el si pentru familia sa. In Romania, unde inca nu s-a organizat o cercetare a pietei turistice pentru turismul rural dat fiind inca nivelul scazut de solicitare din partea populatiei autohtone, se remarca, din observatiile de pe teren, ca tipologia turistului care solicita servicii turistice in spatiul este asemanatoare cu cea desprinsa din anchetele desfasurate in alte tari.

Motivatiile principale ale consumatorului de servicii turistice din Romania sau de aiurea sunt aceleasi: cautarea linistii, relaxarea intr-un mod activ, reintoarcerea la natura, practicarea unor sporturi montane, refugiul temporar dintr-un mediu poluat sau accesul la valorile culturale ale unei anumite zone. La nivelul anului 1999, s-a inregistrat in gospodariile taranesti pe zonele Maramures, Brasov si Suceava un numar de 9162 persoane din care 7188 turisti romani si 1974 turisti straini.

Evolutia circulatiei turistice in spatiul rural din zonele amintite a avut un trend real pozitiv, cu o crestere de 15 ori in 1997 fata de 1996, de 1,7 ori in 1998 fata de 1997 si de 2,8 ori in 1999 fata de 1998.

5 PROMOVAREA ACTUALA A TURISMULUI RURAL PE PIATA

INTERNA SI INTERNATIONALA

Ministerul Turismului, ca organ de specialitate al administratiei publice isi elaboreaza politica nationala de dezvoltare a turismului pe respectarea urmatoarelor principii de baza, prin care se statueaza, printre altele ca, turismul este :

. unul din sectoarele economice cu valente reale de dezvoltare pe termen

lung

. o sursa de crestere a incasarilor valutare ale statului

. o modalitate de valorificare a potentialului natural si antropic ce constituie

o sursa importanta de export

. o sursa de absorbtie a fortei de munca disponibilizate din alte sectoare

economice

. un mijloc de dezvoltare rurala prin crearea de noi locuri de munca si prin

crearea modalitatilor de obtinere a unor venituri suplimentare pentru

gospodariile taranest

. un mijloc de imbunatatire a imaginii Romaniei in strainatate

Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare a turismului in perioada 2001-2004 vizeaza urmatoarele:

. finalizarea procesului de privatizare a societatilor comerciale din turism

. atragerea de investitii in realizarea unor proiecte precum Dracula Land,

statiunea de pe litoral Europa, largirea domeniului schiabil Predeal-Azug

. ridicarea standardului de calitate a ofertei turistice si a personalului din

turis

. promovarea unor facilitati noi pentru operatorii din turism (scaderea cotei

standard de TVA de la 19% la 12-15% pentru hotelurile de 3 si 4 stele, de

exemplu) si mentinerea facilitatilor deja dobandite: cota TVA 0 pentru exportul

turistic, acordarea de credite cu dobanda subventionata de 50% din Fondul de

dezvoltare si promovare a turismului, participarea gratuita a operatorilor de

turism la standul Ministerului Turismului la targuri si expozitii, scutirea de

plata taxei de clasificare pentru gospodariile taranesti omologabile

. sustinerea unei politici agresive de promovare a turismului romanesc

pentru recucerirea pietelor pierdute si cucerirea unor piete noi

. promovarea parteneriatului cu sectorul privat si cu asociatiile profesionale

din turism

La nivel national politica de promovare a turismului se realizeaza de catre Departamantul de Marketing si Promovare din cadrul Ministerul Turismului care asigura:

crearea si distributia de materiale promotionale la nivel national

participarea la targuri si expozitii de turism consacrate din Europa, SUA si Japonia

organizarea de actiuni promotionale specifice de relatii publice, study-tour-uri cu

lideri de opinie din media si cu tur-operatori

intretinerea si adaptarea continua a paginii web a Ministerului Turismului

administrarea celor 18 Birouri de turism din Europa, SUA si Japonia

organizarea targului international de la Bucuresti

Finantarea activitatii de promovare se realizeaza din Fondul de dezvoltare si promovare creat din contributia a 3% din incasarile operatorilor din turism.

Obiectivele strategiei de promovare sunt urmatoarele:

=> relansarea Romaniei ca destinatie turistica pe pietele turistice generatoare de

turisti si care au fost pierdute dupa 1990

=> cucerirea de noi piete turistice

=> recrearea imaginii turistice a Romaniei

=> dezvoltarea produselor turistice in fimctie de cerintele pietei

=> incurajarea implicarii comunitatilor locale ca principali beneficiari ai circulatiei

turistice

La nivel descentralizat, Departamentul de Marketing si Promovare din cadrul Ministerului Turismului participa in co-finantare la diverse proiecte propuse de consortii locale sau de catre operatori individuali de turism. In perioada 1994-1997, la nivel national, promovarea turismului rural a fost sustinuta din fonduri PHARE, administrate descentralizat de catre ANTREC, perioada in care au fost create pliante pentru fiecare zona agroturistica a tarii si a fost elaborat un catalog cuprinzand gospodariile taranesti omologate din toate zonele agroturistice.

Ulterior, ANTREC din fonduri proprii si din sponsorizari a creat o pagina web a asociatiei si a reeditat catalogul intr-o forma imbunatatita. Materialele respective au fost distribuite la Birourile de turism din strainatate si la targurile si expozitiile de turism.

In 1999, in urma unei licitatii organizate de Ministerul Turismului pentru campania de promovare 'Millenium in Romania', firma de publicitate D'Arcy a castigat licitatia si a creat o serie de materiale promotionale (postere, brosuri tematice, pliante, press-folder, autocolante, bilboard outdoor, calendare, agende), clipuri TV cu titlul 'Citeste semnele' si sloganul 'Traieste povestea romaneasca' in care a aparut satul romanesc in cele trei ipostaze ale sale :

. Dimensiunea spirituala. Experienta autenticului in spatiul traditional.

intoarcerea la satul idee, locul in care s-au pastrat valorile esentiale in afara

timpului

. Dimensiunea culturala. Experienta misticului in spatiul cultural.

Sarbatoarea ortodoxiei, valoarea esentiala a neamului, valoarea esentiala a

culturii. Rugaciunea monahilor, permanenta intre Dumnezeu si istorie,

sarbatoarea perpetua a creatiei.

. Dimensiunea naturala. Experienta frumosului in spatiul atemporal.

Potentialul natural, diversitatea de forme. Doina populara, muzica peisajului

romanesc.

La nivelul gospodariilor taranesti sau a filialelor ANTREC, din lipsa de fonduri si de cunostinte de specialitate, nu se poate vorbi de politica de promovare. Sunt foarte putine gospodarii taranesti care au putut sa-si realizeze, prin mijloace proprii, pliante sau sa participe la targurile de turism Din acest punct de vedere merita mentionata pagina web a filialei ANTREC de la Vadul Izei sau pliantul pensiunii Itu din Saliste, judetul Sibiu.

Exista totusi semne incurajatoare privind promovarea turismului rural in Romania.

Cele mai importante elemente sunt catalogul ANTREC 'Turismul rural - un nou stil de viata' care a fost reeditat si pagina de web a asociatiei.Catalogul ANTREC contine pe coperta o imagine cu o poarta maramureseana, un peisaj de munte si o vedere a plajei din satul 2 Mai (judetul Constanta). In catalog sunt prezentate adresele filialelor judetene ale ANTREC, gospodariile care ofera gazduire.

Acestea din urma sunt grupate pe regiuni istorice, iar fiecare gospodarie este caracterizata folosindu-se pictograme, pentru o intelegere mai usoara. Regiunile istorice contin o scurta prezentare in romana, engleza, franceza si germana. Exista de asemenea informatii generale privind Romania (distante intre orase, informatii privind modul de obtinere a vizei etc.). Exista insa si elemente negative, cum ar fi greseli de tiparire, existente chiar pe coperta. Site-ul ANTREC (www.antrec.ro) este construit pe baza catalogului, fiind destul de usor de utilizat. Din harta Romaniei turistul isi alege regiunea pe care vrea sa o viziteze. Aici gaseste lista tuturor pensiunilor din zona, pentru fiecare fiind descrise serviciile oferite prin intermediul pictogramelor.Pentru unele gospodarii lipsesc aceste detalii, pagina nefiind actualizata sau finalizata.

De asemenea, sunt prezentate activitatile ANTREC si adresele filialelor teritoriale. In privinta rezervarilor, acestea se pot realiza prin telefon sau fax, si chiar prin e-mail, pentru unele filiale. Nu exista insa un sistem pus la punct care sa permita turistilor sa faca o rezervare prin intermediul internetului la orice filiala si nici nu exista posibilitatea platii cu carte de credit.Este un pas inainte totusi, iar aceste activitati trebuiesc reunite intr-o strategie generala de marketing, pentru o mai buna promovare a turismului rural romanesc.