VALORIFICAREA SUPERIOARA A POTENTIALULUI TURISTIC IN ZONA "TARA OLTULUI" - COMUNA RECEA PRIN REALIZAREA AMENAJARII UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE

VALORIFICAREA SUPERIOARA A POTENTIALULUI TURISTIC IN ZONA "TARA OLTULUI" - COMUNA RECEA PRIN REALIZAREA AMENAJARII UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE

Dezvoltarea economica si evolutia cadrului de viata, mutatiile profunde in structura activitatilor sociale au generat probleme de o mare complexitate in domeniul utilizarii si administrarii spatiului. Consecinta fireasca a acestei situatii au aparut si s-au dezvoltat stiintele spatiale - ale intelegerii, cunoasterii si stapanirii teritoriului. Situate, prin natura lor, la interferenta unor stiinte ca: geografia, economia, sociologia, arhitectura etc., stiintele spatiale si, in particular, amenajarea teritoriului vizeaza asigurarea unei alocari si folosiri adecvate a spatiului, modelarea localitatilor si activitatilor umane in concordanta cu specificul fiecarei zone. Ca atare, aria de cuprindere a acestor stiinte este larga, ingloband probleme de o mare diversitate: de la amplasarea unei intreprinderi (industriale, agricole etc.), la dezvoltarea si distribuirea in teritoriu a retelei (comerciale si de servicii) si la dimensionarea optima a localitatilor.

Desi cu experienta tot atat de veche ca si viata in societate, amenajarea teritoriului ca activitate si preocupare distincta prinde contur abia dupa cel de-al doilea razboi mondial - cand apar primele organisme specializate in acest domeniu - rezultat al exploziei industriale si urbanistice, capatand noi dimensiuni astazi in conditiile dinamismului vietii economice si sociale.

Orice activitate umana - economica, sociala, culturala etc. - in desfasurarea ei da nastere unui ansamblu de relatii, raporturi, interconexiuni cu mediul; ea se integreaza deci mediului si presupune, totodata, un proces de organizare a acestuia, de adaptare pentru a raspunde nevoilor omului. De aici, notiunea de spatiu (mediu) adaptat nevoilor, amenajat.

Conceptul de spatiu amenajat contine, asadar, ideea de adaptare reciproca intre teritoriu si nevoile rezultate din activitatile economico-sociale desfasurate in limitele teritoriului respectiv, definindu-se ca produs al "interactiuni" intre activitati si spatii.

Notiunea de spatiu amenajat a aparut si s-a dezvoltat in legatura cu spatiul construit, in particular cu cel urban. Ulterior, ea a migrat spre zone departate de urbanism, intalnindu-se in domeniul amplasarii diferitelor obiective economico-sociale.

Astazi, conceptul de spatiu amenajat este abordat prin prisma complexitatii continutului sau; astfel, el inglobeaza o paleta larga de fenomene cu caracter spatial cum sunt: localitati, zone interurbane polifunctionale populatie si relatii umane, retele de transport de energie, bunuri, informatii etc.

Pornind de la premisa ca "orientarea geografica a activitatilor" reprezinta actiunea fundamentala a amenajarii teritoriului, continutul si aria problematica a acestei stiinte au evoluat in stransa conexiune cu tendinta de concentrare a activitatilor in arii bine definite precum si cu nevoia corectarii acestor concentrari si a efectelor negative. In consecinta, actuala dezvoltare economica si sociala pune cu tot mai multa acuitate necesitatea unei politici de amenajare a terioriului care sa ia in calcul "informatiile asupra spatiului regional si cele de comportament al firmelor".

Amenajarea teritoriului, privita ca o stiinta dominata si determinata de relatia activitati sociale - amplasamente spatiale, acopera o arie, problematica foarte larga cu referire la cele mai diverse domenii ale vietii economice si sociale. Continutul sau complex este reflectat, deopotriva de varietatea conceptelor intalnite in teoria si practica de specialitate, a sferelor de aplicare si instrumentelor de lucru.

Amenajarea teritoriului - in diferitele sale forme - presupune, asadar, un proces de sistematizare, de dezvoltare economico-sociala echilibrata, in concordanta cu strategia generala a progresului.

Sistematizarea, si implicit amenajarea teritoriului, poate fi exprimata printr-un ansamblu de principii si activitati (forme, programe, metode si tehnici de natura urbanistica, economica, juridica etc.), vizand asigurarea utilizarii eficiente a teritoriului, valorificarea deplina a potentialului de resurse si cadtului fizic al fiecarei zone, concomitent cu realizarea unor conditii civilizate de viata ale oamenilor.

Ca atare amenajarea teritoriului, inteleasa ca un efort de sistematizare, urmareste paralel cu repartizarea echilibrata a populatiei si activitatilor in ansmblul national, modul de viata al oamenilor si se preocupa de corelarea dezvoltarii economice cu protejarea si conservarea patrimoniului natural. Obiectivele majore ale acestui proces pot fi sintetizate in:

utilizarea rationala a spatiului, chiar economisirea lui;

valorificarea eficienta a tuturor categoriilor de resurse (umane, naturale, materiale);

dezvoltarea armonioasa, echilibrata a localitatilor;

pastrarea echilibrului ecologic, protejarea mediului.

Utilizarea rationala a spatiului reprezinta un obiectiv important al sistematizarii teritoriului, prin aceasta actiune urmarindu-se buna gospodarire a uneia dintre cele mai valoroase bogatii, fondul funciar: orice societate trateaza teritoriul ca un bun rar si nereproductibil si este interesata in asigurarea celei mai bune utilizari.

Dezvoltarea economica acechitabil repartizata teritorial si combaterea disparitatilor regionale - cerinte definitorii ale procesului de amenajare - pot fi asigurate numai prin valorificarea eficienta a tuturor categoriilor de resurse la nivelul fiecarei zone.

Dezvoltarea armonioasa a localitatilor, se constituie, de asemenea, ca un obiectiv major al eforturilor de amenajare a teritoriului. Se are in vedere crearea unor centre economice, sociale si administrative puternice, moderne, capabile sa asigure locuitorilor acestora conditii civilizate de viata, paralel cu integrarea asezarilor umane in ansamblul zonelor din care fac parte si adancirea cooperarii dintre ele.

Pentru localitatile rurale, sistemaizarea urmareste dezvoltarea si modernizarea fondului locativ precum si realizarea unor echipamente edilitare care sa asigure locuitorilor conditii civilizate de viata, in corelatie cu pastrarea expresiei arhitecturale proprii si valorificarea traditiilor constructive specifice zonei.

Amenajarea teritoriului inscrie in sfera preocuparilor sale si grija fata de calitatea mediului. Necesitatea acestor eforturi decurge din faptul ca odata cu dezvoltarea economica s-au amplificat sursele de poluare, impunand intensificarea actiunilor de protejare, dar si de inlaturare a efectelor negative asupra mediului.

Amenajarea turistica inglobeaza ansamblul elementelor ce alcatuiesc activitatea turistica, definindu-se in functie de componentele naturale, istorice si culturale ale unei zone, rsurse ce reprezinta atractiile principale care motiveaza calatoria. O asemenea abordare, desi mai cuprinzatoare, intr-un anumit sens, se limiteaza la repartizarea exclusiv geografica a activitatilor, ceea ce nu corespunde decat partial realitatii si mai ales orientarilor actuale in privinta amenajarii. Localizarea turistica necesita, cel putin in masura egala, o abordare economica si trebuie conceputa ca o functie a mai multor variabile, intre care:

aptitudinile naturale ale zonei;

distanta intre zona de emisie si zona de receptie;

potentialul pietei (emisia turistica);

conditiile economico-sociale ale zonei ce urmeaza a fi amenajate;

dimensiunea actuala sau/si proiectata a implantarilor;

competentele decizionale etc.

Amenajarile turistice, privite in totalitatea lor, se prezinta intr-o varietate de forme si structuri, determinate de caracteristicile ofertei (in principal, ale resurselor turistice) si cererii, de distribuirea lor in teritoriu. Diversitatea structurilor - din punct de vedere geografic, social, economic, institutional etc. - face dificila o tipologizare a acestora. Cu toate acestea, atat specialistii, cat si organismele internationale de profil au incercat delimitarea unor categorii omogene.

Astfel, in functie de dimensiunile si raspansirea in teritoriu a resurselor (indeosebi, conditii naturale si bogatii cultural-istorice) localizarile turistice pot fi:

- univoce, atunci cand implantarile sunt legate de existenta unui singur obiectiv sau element de atractie turistica, avand valoare deosebita (cascada Niagara, piramidele, cetatea de scaun a Sucevei etc.), ce polarizeaza cererea; de regula, amenajarile sunt suamre, relativ izolate si in corelatie stransa cu indicele de atractivitate al obiectivului in cauza;

- plurivoce, atunci cand localizarea se integreaza intr-un ansamblu de conditii care ofera o anumita specificitate (arie geografica avand un anume caracter: zona cu monumente de arta, arhitectura: zona cu izvoare minerale sau ape termale, tarm cu nisip, munte cu zapada etc.). In aceste cazuri dotarile sunt mai coplexe, luand forma unor centre tuirstice sau statiuni;

- echivoce, specifice zonelor turistice relativ omogene, ca o arie mai larga de intindere, fara o anumite particularitate. Aici dotarile sunt mai nueroase, in forme simple si complexe si pot fi localizate oriunde, urmarindu-se doar o relatie sumara intre elementele ofertei (resurse si echipamente).

Derularea unei actiuni de amenajare turistica presupune, dupa argumentarea necesitatii si oportunitatii deciziei si delimitarea teritoriului - operatiuni cu caracter oarecum pregatitor -, elaborarea conceptiei de organizare a spatiului si, potrivit acesteia, a programului noilor localizari.

Conceptia de organizare a spatiului variaza in primul rand in functie de datele tehnice ale teritoriului, dar si de nivelul si modul de abordare a proiectului de amenajare. Astfel, din punctul de vedere al nivelului, se remarca o abordare:

interregionala

nationala

regionala

locala

sectoriala.

De asemenea, in functie de modul de angajare si solutionarea problemelor se distinge:

- abordarea traditionala - orientata pe realizarea echipamentelor punct cu punct; ea presupune elaborarea unor proiecte independente pentru fiecare obiectiv;

- abordarea sistemica - in care, dupa ce sunt analizati factorii de amenajare, se elaboreaza in detaliu toate alternativele posibile de realizare a obiectivelor; in acest caz, actiunea este globala si se desfasoara in mai multe faze, concretizate in elaborarea unor documente:

anteproiectul

proiectul initial

proiectul final

programul operational

Indiferent de modul de abordare, in fiecare din fazele procesului de amenajare se urmareste examinarea actiunii sub toate aspectele - fizic, economic, social, juridic, comercial etc. - si cu toate implicatiile, in scopul formularii celor mai adecvate solutii.

Continutul programului de amenajare se refera la organizarea functionala a teritoriului si in mod deosebit "inzestrarea turistica" a acestuia; de asemenea vizeaza organizarea relatiilor cu perimetrele din afara zonei supusa amenajarii.

Potrivit opiniei specialistilor, inzestrarea (zestrea) turistica a unei statiuni cuprinde doua categorii principale de elemente:

functionale (resedinta, restaurantele, serviciile, infrastructura generala);

recreative (spatiile deschise, monumentele, muzeele etc.).

Dintre elementele functionale, resedinta detine locul cel mai important: ea reprezinta in plan teritorial, punctul fix in functie de care se orienteaza atat turistul, cat si celelalte componente ale echipamentului statiunii. Resedinta este alcatuita din mijloace de cazare: hoteluri, moteluri, locuinte particulare etc. In caracterizarea acesteia se folosesc elemente ca: amplasarea, marimea, confortul, gama de servicii oferite. Dintre acestea, amplasarea si dimensiunile fac obiectul unor determinari specifice in procesul de amenajare.

Restaurantele (unitatile de alimentatie publica) reprezinta o alta componenta importanta a localizarilor; impreuna cu resedinta ele asigura turistilor serviciile de baza.

Elementele recreative sunt reprezentate de:

spatii deschise: plaje, locuri de plimbare, paduri, parcuri, oglinzi de apa etc.;

amenajari sportive: instalatii nautice, partii si instalatii de transport pentru schiori, terenuri de sport etc.;

monumente, vestigii cultural-istorice (biserici, cetati, palate etc.);

echipamente de cultura (muzee, sali de spectacol, biblioteci, cluburi etc.);

organizarea de manifestari cultural-artistice si sportive.

Zonele rurale se inscriu tot mai frecvent in preferintele de vacanta ale turistilor. Ele prezinta avantajul ca imbina cerintele unei odihne active cu conditiile unui climat favorabil, raspunzand astfel dorintei de reintoarcere la natura, la viata si ocupatiile traditionale.

Motivatia calatoriilor turistice in zonele rurale este reprezentata, asadar, de cadrul natural nealterat, de traditii si obiceiuri, de activitatile practicate in aceste areala. Ca atare, procesul de amenajare turistica a spatiilor rurale vizeaza crearea conditiilor pentru prezenta turistilor si satisfacerea nevoilor lor, pe de o parte, si pentru desfasurarea nestingherita, chiar pentru stimularea activitatilor economice specifice, pe de alta parte.

In acest context, amenajarea turistica a zonelor rurale se subsumeaza unui obiectiv de ordun general al amenajarii teritoriului si anume cel al "evitarii desertificarii anumitor regiuni". Se estimeaza ca recptia turistica poate deveni un instrument de valorificare si de mentinere a vietii rurale in zonele mai critice.

Ca urmare, in definirea si conturarea trasaturilor amenajarii in spatiile rurale, marea majoritate a specialistilor se raporteaza la problemele regiunilor confruntate cu depopularea, consecinta a procesului de concentrare industriala si agricola; sunt avute in vedere efectele benefice globale ale receptiei turistice asupra mediului de primire, contributia turismului si loisirului la dezvoltarea rurala. Astfel, spatiul rural este reprezentat de regiuni in stagnare sau regres pe plan demografic sau economic, care pot fi situate la munte sau in campie, in mediu natural sau agricol, unde turismul figureaza printre elementele de relansare a activitatilor agricole sau artizanale.

In aceasta conceptie, amenajarea zonelor rurale inglobeaza un ansamblu de actiuni care se desfasoara pe trei planuri:

realizarea unor rezervatii funciare;

dezvoltarea de servicii de gazduire a turistilor si activitati de agrement;

crearea de oglinzi de apa.

Ele se cer completate de masuri legislative si reglementari, de facilitati care sa stimuleze organismele locale, organizatiile profesionale agricole si populatia satelor in implementarea lor.

Amenajarea spatiilor rurale cunoaste mai putine constrangeri fata de celelalte tipuri, implantarile turistice fiind determinate de elementele specifice reliefului fiecarei zone. Intre factorii care conditioneaza atat selectia zonelor cat si tipologia amplasamentelor se numara: linistea, spatiul (intinderea), vegetatia, pozitionarea in raport cu traficul rutier, prezenta unei curiozitati naturale sau a unui monument, arhitectura locala, traditiile etc. Un loc aparte in suita acestor factori revine posibilitatii de a participa la viata localitatii. Acest aspect, dublat de dorinta de intoarcere la locurile de origine, a generat o forma particulara a turismului rural si anume: agroturismul.

Analiza evolutiei localizarii echipamentelor turistice in spatiul rural, in diferitele tari ale lumii a permis, identificarea a doua etape (perioade):

- prima, numita "a implantarilor individuale", se caracterizeaza intr-o evolutie oarecum anarhica a echipamentelor, acestea fiind amplasate si concepute fara a se tine seama de particularitatile mediului economic si social;

- a doua, denumita "amenajare concertata", in care noile implantari se raporteaza imperativelor dezvoltarii complexe a zonelor rurale si sunt concepute intr-o viziune integrata, produsele turistice astfel create avand tendinta de a se completa reciproc.

Implantarile individuale sunt reprezentate prin:

- resedintele secundare, amplasate initial in preajma marilor aglomeratii urbane, pe distante variind intre 20 - 80 km; ulterior aceste echipamente s-au distibuit tot mai mult in teritoriu inaintand spre zonele de liniste absoluta si cu vegetatie bogata, spre cele cu destinatie turistica; in principal, astazi, asemenea echipamente au repartizare echilibrata in teritoriu si un grad de dezvoltare semnificativ: 1 resedinta secundara la 32 locuitori in Franta, la 40 - 50 locuitori in Anglia si Germania, la 77 locuitori in SUA etc.

- lociunte rurale si pensiuni - echipamente turistice realizate prin adaptarea si modernizarea unor gospodarii taranesti; ele raspund mai multor preocupari si anume: pe de o parte, au rolul de a proteja si chiar de a ameliora patrimoniul imobiliar al localitatilor rurale, de a scoate din izolare unele localitati si de a lupta contra exodului de populatie creand venituri suplimentare; pe de alta parte, asigura orasenilor posibilitatea de a petrece vacante in familie, intr-o ambianta deconectanta, la un cost accesibil; aceste tipuri de implantari alcatuiesc coloana vertebrala a satelor turistice.

- mica hotelarie rurala - constituita in principal din hanuri, obiective cu functionabilitate complexa, ce asigura deservirea calatorilor si in afara sezonului turistic, amplasate cu prioritate in localitatile izolate.

In ce priveste amenajarea concertata, ea raspunde necesitatilor unei coordonari a actiunilor de organizare a teritoriului si implantare a echipamentelor in conditiile multiplicarii relatiilor dintre colectivitati determinate de dezvoltarea turismului de masa. Amenajarea concertata, prin formele pe care le imbraca: staiuni verzi, parcuri naturale regionale, oglinzi de apa si baze sportive, locuinte familiale si sate de locuinte noi, camping-uri rurale etc., contribuie la atenuarea efectelor grave provocate asupra mediului de receptia unui numar de turisti in permanenta ascensiune.

Identificarea principalelor tipuri de amenajare rurala - indiferent de modul de structurare in implantari "individuale" sau "concertate" - evidentiaza diversitatea acestora asociata eforturilor de adaptare la conditiile specifice fiecarei zone. Totodata se impune sublinierea, ca in realizarea concreta a dotarilor, solutiile adoptate difera in functie de cererea fata de formele turismului rural si de problemele particulare cu care se confrunta fiecare localitate sau areal. In consecinta, dimensionarea implantarilor rurale nu se bazeaza pe calcule foarte riguroase sau pe normative ca in cazul altor tipuri de amenajare, ci pe evaluari ale fluxurilor turistice si pe necesitatea asigurarii unui echilibru al zonelor.

Punerea in aplicare a Planului Urbanistic Zonal este una dintre preod'cuparile de prim ordin ale primariei Recea, in vederea dezvoltarii in scopuri tuirstice a zonei dejani, mai exact in amonte si in aval de pastravarie, de o parte si de cealalta a raului Dejani.

P.U.Z. (Planul Urbanistic Zonal) este format dintr-un memoriu general si un regulament, tabele nominale cu posesorii de teren din acea zona, precum si planurile desenate ale zonei, parcelarea, aci de acces si coordonarea instalatiilor.

3.1. PRINCIPALELE OBIECTIVE PRIVIND DEZVOLTAREA ZONEI RECEA

In proirctul intocmit de primaria Recea se au in vedere o serie de obiective propuse a se realiza in perioada 2000 - 2004. Dintre acestea retinem ca fiind mai importante urmatoarele:

asfaltarea unei retele stradale pe o lungime de 20 km;

ridicarea unei sali de sport in acdrul scolii generale a comunei;

terminarea modificarilor de modernizare si extinderea iluminatului public;

alimentarea cu apa potabila a satelor Recea, Berivoi, Gura-Vaii, Dejani;

executarea instalatiilor de canalizare a comunei Recea;

alimenatrea cu gaz a comunei Recea;

construirea unui camin cultural in satul Savastreni;

modernizarea unui pod in satul Dejani;

punerea in aplicare a planului urbanistic de dezvoltare a zonei Dejani.

Banii cu care se vor finanta aceste proiecte provin, in parte, din bugetul local, iar pentru unele obiective cum ar fi alimentarea cu gaz metan, se folosesc fonduri provenite de la populatie.

Un loc special il ocupa proiectul pentru dezvoltarea si modernizarea bazei materiale pentru valorificarea potentialului turistic al zonei Recea prin aprobarea proiectului construirii unui sat de vacanta pe valea Dejani si acordarea de sprijin in vederea dezvoltarii agroturismului. Mentionam aici si preocuparea primariei in vederea combaterii factorilor poluanti, cu toate ca acestia au un nivel foarte scazut, prin utilizarea rationala a pesticidelor in agricultura.

Inca din anul 1994, initiativa particulara si-a pus amprenta si in aceste locuri, proprietarii de terenuri incepand constructia unor case de odihna. Astfel au fost realizate in intervalul 1994 - 2000 aproximativ 20 de constructii din fonduri private, stil cabane turistice, majoritatea dintre ele fiind formate din 4- 5 camere, bucatarie + camere, incadrate in constructii cu doua nivele, parter + mansarda, dar intalnim si constructii cu doua nivele + mansarda.

Accesul in zona se poate facemecanizat pe drumul comunal ce leaga Recea de manastirea Dejani, drum ce este acoperit in masura de 90% cu invelis de asfalt turnat pe placi de beton. Avand in vedere ca zona acopera ambele maluri ale raului, precizam ca accesul de trecere dintr-o parte in cealalta a raului se face cu ajutorul unui pod construit din fier-beton.

Confortul in aceste locuinte ar putea fi mult imbunatatit daca ar exista instalatii de canalizare, de apa potabila si electricitate. In vederea rezolvarii ultimei probleme mentionate, au inceput lucrari de racordare la reteaua de curent electric, la sfarsitul anului 2000 toate constructiile beneficiind de acest sistem generator de lux.

3.2. INFRASTRUCTURA EXISTENTA SI DE PERSPECTIVA

In continutul studiului privind stabilirea limitei intravilanului si a zonelor functionale ale comunei, zona studiata este amplasata in imediata apropiere a pastravariei, care defineste trupul "D" al intravilanului. Deoarece planul urbanistic general nu este intocmit inca, nu se cunosc reglementari speciale pentru aceasta zona. Terenul care face obiectul planului urbanistic zonal se afla la o distanta de aproximativ 7 km de Recea si se desfasoara de-a lungul raului Dejani. Este marginit la est de liziera padurii, iar la vest de drumul comunal Recea - dejani - Manastirea Dejani. Acest perimetru, amplasat pe cursul superior al Vaii Dejani in apropierea contactului dintre versantul nordic al Muntilor Fagaras si depresiunea tectonica cu acelasi nume, are o suprafata ocupata de pastravarie reprezinta aproximativ 6%, parcelele proprietate privata 90%, iar restul se constituie in suprafata ce este ocupata de albia raului Dejani.

Intre vatra depresiunii si masa montana se interpune o zona de tranzitie reprezentata prin maguri subfagarasene, cu valori altimetrice de 600 - 700 m, constituita din formatiuni argilo-nisipoasa, in care sistemele hidrologice s-au adancit puternic.

Perimetrul cercetat contine doua zone cu caracteristici geomorfologice si litologice diferite.

Zona "A" - este situata la baza culmilor "Plaiul Babei" (pe versantul drept al vaii) si "Plaiul Scarisoara" (pe versantul stang) ce coboara in pante line (inclinatie medie de sub 10s) spre depresiune. In constitutia ei litologica, acesta zona de tranzitie, cuprinde, in mare masura, depozite fine coluviale, in masa carora se gasesc intercalate fragmente de roci metamorfice.

Zona "B" - este situata de-a lungul raului Dejani: in aceasta zona se intalnesc terenuri cu suprafete relativ plane ce corespund sesurilor cluvionale. Pe suprafete restranse intalnim terenuri coezive slab consolidate ce intretin mlastini, lacuri. Asadar, pentru amplasarea constructiilor, aceste zone trebuiesc evitate deoarece in constructia lor litologica intra terenuri maloase si turba.

Pe amplasamentul in studiu, regimul hidrologic este foarte variat. Apele de infiltratie din zona "A" apar la diferite nivele in functie de natura litologica si morfologia terenului. Debitul acesta este conditionat de cantitatea de precipitatii si topirea zapezilor de pe versant.

In sesul aluvionar (zona "B") apa se intalneste incepand de la suprafata terenului, fiind alimentata atat de rau, cat si de infiltratiile de pe versanti.

Caracteristic zonelor de contact dintre versant si ses este umezeala crescuta, fapt ce determina aparitia unor zone mlastinoase.

Cu toate ca in constructia litologica a plaiurilor ce coboara spre Valea Dejani intra terenuri argiloase, in care apar temporar infiltratii de apa, panta mica nu este favorabila declansarii unor alunecari de teren. Zonele lipsite de stabilitate sunt semnalate pe suprafete restranse, doar de-a lungul talazurilor existente intre versant si sesul aluvionar al Vaii Dejani. Adancimea de inghet maxima, conform STAS 6054-77, a terenului natural din zona amplasamentului in studiu este de 10 cm. Astfel, este necesar ca adancimile de fundare a constructiilor sa depaseasca aceasta cota, deoarece, datorita acestui fenomen, terenul isi micsoreaza considerabil capacitatea FOITANTA? Din punct de vedere al intensitatii seismice, conform STAS 11100/1-77, zona Dejani se inscrie in macrozona corespunzatoare solului de gradul 7. Structura constructiilor trebuie asigurata cu proprietatile necesare de rezistenta, stabilitate si rigiditate conform prevederilor acestui normativ.

Luand in considerare conditiile naturale mai sus mentionate, la proiectarea constructiilor se vor lua in calcul urmatoarele date:

- in ceea ce priveste zona "A" se recomanda ca fundatiile, in terenul aluvial fin (prafuri argiloase sau nisipoase), sa inceapa de la adancimea minima de 1,20 m, iar presiunea conventionala sa fie egala cu 259 KP²;

La constructiile cu subsol, pentru captarea infiltartiilor de panta, pe laturile din amonte vor fi prevazute drenuri ce se vor adanci pana sub nivelul pardoselii subsolului.

- in zona "B" se poate funda, in stratul de pietris cu nisip, incepand de la adancimea minima de 1,20 m, iar presiunea conventionala sa fie egala cu 400 KP²;

Datorita conditiilor hidrologice existente, in zona nu se recomanda a se amplasa subsoluri, nvelul apei subterane modificandu-se in perioadele cu exces de umiditate pana la suprafata terenului natural.

Cursul paraului Dejani va fi regularizat, in cazul amplasarii unor constructii in sesul aluvionar, iar zonele mlastinoase existente pe suprafata perimetrului cercetat vor fi desecate.

Este de preferat ca in apropierea talazurilor naturale sa se evite amplasarea de constructii fara a se lua masuri care sa le asigure stabilitatea.

In concluzie, datorita conditiilor naturale existente, in fazele urmatoare de proiectare sunt necesare studii geotehnice pentru fiecare obiectiv in parte.

Echiparea edilitara in zona studiata se prezinta astfel:

in prezent nu exista instalatii de canalizare si nici alimentare cu apa potabila;

incalzirea in cladirile existente se face cu ajutorul sobelor cu lemne;

in aceasta zona exista retele electrice aeriene, de tensiune joasa si medie, amplasate pe drumul de acces dinspre Recea la Dejani, pe partea stanga a Raului Dejani. De mantionat ca in dreptul parcelelor 21b si 22b exista un post de transformare aerian, care insa nu are capacitatea de a prelua noi consumatori.

Pe amplasamentele parcelelor 1c, 5c, 9c, 10c, exista stalpi de tensiune medie care vor fi afectati de noile constructii, presupunand lucrari de dezafectare (aceste date se vor observa in harta cuprinsa in anexele de la sfarsitul proiectului).

Nu exista pe amplasament retele electrice subterane. Toate liniile sunt aeriene, cu tensiunile 20 kv si 0,4 kv, au traseul spre pastravarie si spre poliginul MAN.

Exista in aceasta zona si linii telefonice aeriene, cuprinse intre parcela 1b si pastravaria Dejani. Acest traseu nu este afectat de constructiile propuse in prezentul P.U.Z., dar pot fi in viitor de drumurile de acces spre aceste imobile, situatie in care vor fi necesare si aici lucrari de protectie sau devieri.

In Planul Urbanistic Zonal sunt tratate si situatiile existente aratandu-se in acest mod disfunctionalitatile aparute, deoarece constructiile de locuinte sunt amplasate oarecum la intamplare, circulatia rutiera si pietonala este practic inexistenta, retelele tehnico-edilitare nu exista, posibilitatea de a trece raul este posibila doar printr-un singur loc.

Aceasta zona a fost conceputa de catre beneficiarii lucrarii, primaria Recea, ca o zona pentru constructii de locuinte individuale, tinand cont de parcelarul existent, dorindu-se realizarea de cai de acces spre toate parcelele si realizarea retelelor tehnico-edilitare pentru intreaga zona studiata.

Luand in considerare situatia existenta, proiectantul Planului Urbanistic Zonal, a propus ca in aceasta zona sa fie construite un numar maxim de 200 de locuinte individuale, adica aproximativ 1 locuinta de 1.000 m².

Pentru circulatia auto de acces la parcela se presupune realizarea unei strazi care strabate zona studiata pe directia nord-sud, aproximativ paralela cu raul Dejani, care in partea sudica urmareste traseul drumului de pamant existent (la sud de pastravarie), drum care sa prevada la capete fundaturi cu loc de intoarcere la capete. In zona de nord a pastravariei accesul la parcele se poate realiza prin podete ce traverseaza raul. Astfel alcatuirea profilelor transversale se va face in conformitate cu STAS 10144/3 - "Elemente geometrice ale strazii" si STAS 10144/5 - "Calculul capacitatilor de circulatie a strazilor". In functie de caracterul traficului se determina numarul necesar al benzilor de circulatie (in aczul acestei zone - o banda de circulatie in fiecare directie de mers) si categoria de artera. Se propune ca artera principala - D.C. - 2000 - in lungime de 1.500 m si care este asfaltata, sa fie separata si modernizata pe intreg traseul ei din

satul Dejani pana la Manastirea Dejani. Aceasta este o artera de categoria a 3-a cu profilul caracteristic tip1, cu partea carosabila de 7,00 m si cu trotuar de 2,5 m latime.

In ceea ce priveste artera nou propusa cat si fundaturile cu lungimea totala de 2.700 m, acestea vor avea profil caracteristic tip 2 cu partea carosabila de 6,00 m si trotuare bilaterale de 1,5m.

Sistematizarea verticala presupune necesitatea realizarii de lucrari care sa permita declinitati acceptabile pentru accesurile locale la constructii, scurgerea apelor, asigurarea in plan orizinatal si vertical a intregului ansamblu de alei carosabile si pietonale in conditii de eficienta economica si estetica.

In zona studiata, asa cum s-a mentionat anterior se propun numai constructii de locuinte individuale. Eventual, la dorinta si initiativa proprietarilor se pot realiza spatii comerciale sau de alimentatie publica, avand in vedere distanta de sat.

Bilantul teritorial al zonei studiate

Tabel nr. 3.1.

Sursa: "Planul urbanistic de Dezvoltare a Comunei Recea" - 1998

Regimul de inaltime propus pentru noile constructii poate varia de la parter la P+2 nivele.

Regimul de aliniere al noilor constructii este marcat in harta planului zonal de dezvoltare si indica limita maxima admisibila de constructie fata de axul strazii, distanta ce constituie un cadru natural deosebit in raport cu marginea trotuarului.

Pentru caracterizarea modului de utilizare al teritoriului s-au calculat valori privind procentul de ocupare (P.O.T.) si de utilizare (C.U.T.)al terenului.

Cu toate ca este o zona bogata in hidrografie, in prezent nu gasim instalatii centralizate de alimentare cu apa. Conform planului de amplasament, avand in vedere numarul mare de parcele, rezultate in zona de agrement, estimama ca numarul persoane ce vor dispune de aceste constructii vor fi in numar de aproximativ 400. Ca urmare a fost estimat un consum de apa

potabila, pentru nevoi igienico-sanitare si gospodaresti de Q zi/maxim = 32 mc/zi sau 0,36 l/s; Q var/maxim = 5,46 mc/h, iar pentru incendiu Q = 5 l/s.

Panta medie a terenului este de 2,8%. Din calculele efectuate reiese ca diferenta de nivel intre extremitatile nord-sud ale zonei este de 55 de metri. Din observatiile efectuate pe teren rezulta ca in amonte de amplasamentul studiat, pe o araz de circa 2 km nu exista izvoare de coasta cu un debit mai mare de 1,5 litri/s care sa fie captate fara tratare. Ca urmare, pentru alimenatrea cu apa potabila a zonei, se propune racordarea la conducat de aductiune sursa Sebes, conducta ce are traseu in raza Comunei Recea, la o mica distanta de zona studiata.

Instalatia de alimentare cu apa prpusa consta din:

rezeror tampon si statie de pompare in punctul de racordare la conducta existenta;

conducte de refulare, cu traseul paralel si in imediata apropiere a drumului de acces in zona parcelata;

rezervor capat (acumulare si compensare a varaitiilor de debit);

statie de repompare intermediara avand in vedere diferenta de cote a terenului intre conducta de apa si rezervorul de capat;

in varianta unei statii de hidrofor pentru zona parcelata, de asemeni este necesara o statie de pompare intermediara.

Alimentarea cu apa a viitorelor constructii din zona de agrement, se va face prin bransamente din conducta de refulare-distributie a rezrvorului de capat. Aceasta lucrare va avea caracter definitiv.

In ceea ce priveste canalizarea, zona studiata fiind traversata de cursuri de apa categoria I, acestea nu pot fi transformate in ape uzate, deci nu pot fi folosite ca scurgeri pentru canalizare. Astfel, in prima etapa se propune realizarea de bazine etanse colectoare de ape uzate, izolate (un bazin pentru cateva gospodarii) urmand ca dupa definitivarea mobilarii de constructia parcelelor sa se realizeze un colector de canalizare amplasat langa drumul de acces in zona ce coboara spre Comuna Recea catre o statie de epurare ce se va realiza in afara zonei turistice studiate si a Comunei Recea, in apropierea Fagarasului. La vizarea lucrarii de fata si la trecerea in faza urmatoare de proiectare, se va studia in functie de posibilitatile financiare ale proprietarilor din zona turistica si a populatiei din Comuna Recea, trecerea colectorului de canalizare a zonei de agrement si prin localitatea Recea si amplasarea statiei de epurare in aval de comuna in eventualitatea preluarii apelor uzate menajere din aceasta localitate.

Lucrarea tehnica mai sus mentionata, se va incadra in categoria lucrarilor colaterale.

Instalatiile de incalzire vor fi realizate in functie de optiunea proprietarilor de terenuri si cladiri, cu instalatii interioare de incalzire locale (sobe cu lemne) sau cu instalatii interioare de incalzire centrala, cu cazane de apa calda in care se vor utiliza combustibil solid, lichid sau gaze

lichefiate in functie de gradul de raspandire a acestora in butelii speciale de mare capacitate, excluzandu-se din aceasta categorie buteliile de bucatarie.

Instalatiile electrice din aceasta zona nu pot acoperi necesarul de consum energetic (aproximativ 100 kw pentru cele 200 de case ce se estimeaza a fi construite), fiind necesara constructia unui nou post de transformare, tot in constructie aeriana, amplasat pe cat posibil in centrul de grutate al zonei de agrement.

Solutia definitiva privind alimentarea cu energie electrica a obiectivelor se va stabili in cadrul proiectului de specialitate FRE-BV ce se va comanda in subproiectare la urmatoarea faza.

Instalatiile telefonice pot fi extinse deoarece in aceasta zona exista un cablu subteran interurban. In cazul solicitarilor (cum este cazul prezentului proiect), se va trece la oficiul telefonic Recea pe centrala telefonica automata. Solutia de telefonizare a obiectivelor se va stabili in cadrul proiectului de specialitate DTC - Brasov, ce se va comanda in subproiectare la urmatoarea faza. Tot acest proiect va cuprinde si documentatia privitoare la eventualele protectii sau devieri.

Tipul de proprietate al terenului se prezinta astfel:

Tabel nr. 3.2.

Sursa: "Planul Urbanistic Zonal" - Primaria Recea, 1998, pag. 11

Circulatia terenurilor: in functie de necesitatile de acces la toate parcelele din zona, este necesara circulatia terenurilor intre detinatori. Aceste parcele sunt mentionate in harta planului urbanistic zonal.

Recomandari si propuneri

Tabel nr. 3.3.

Indici privind utilizarea terenului

Tabel nr. 3.4.

Sursa: "Planul Urbanistic Zonal" - Primaria Recea, 1998, pag. 12

In tabelul de mai sus mentionat se observa procentul destinat ridicarii de case de vacanta si procentul actual de ocupare.

Potrivit calculelor efectuate de Primaria Recea sumele ce vor fi investite in infrastructura se prezinta astfel:

Costul investitiilor in infrastructura

Sursa: "strategia locala de dezvoltare economica si sociala" - Primaria Recea, 1995

Tabelul prezentat ne arata investitiile ce vor fi efectuate in zona studiata de catre Primaria Recea si posesorii de terenuri. Din cheltuielile efectuate cu introducerea gazului metan, 50% sunt suportate de catre stat. Restul sumei va fi acoperita de catre Primaria Recea si proprietarii de terenuri .

Primaria Comunei Recea indruma posesorii de terenuri din zona studiata sa solicite sprijinul autoritatilor in conformitate cu Ordonanta Guvernului Romaniei numarul 63 din 28 august 1997 privind stabilirea unor facilitati privind dezvoltarea turismului rural, masuri ce vor veni in ajutorul celor ce doresc sa foloseasca cladirile in scopuri turistice.

Intr-o prima faza aceste spatii vor putea fi incadrate in clasificarea emisa de Ministerul Turismului in categoria clasei IV de cazare si categoria B a clasei de confort agroturistic montan

privind spatiile de preparare si servire a meselor. In timp, o data cu reinvestirea profitului in amenajari interioare si exterioare, pentru aceste spatii se va solicita Ministerului Turismului o reevaluare si o reincadrare a lor in alte clase superioare decat cele in care au fost integrate initial (a se vedea anexele).

3.3 CONDITII MINIMALEDE AMENAJARE A GOSPODARIILOR RURALE

DIN COMUNA RECEA

Comuna cu oameni harnici, care au stiut cum sa-si administreze averea, Recea este o localitate in care gasim prea putine case care sa nu aiba in componenta minim 3 camere, dintre care una are si rol de bucatarie, hol si camara de alimente.in ultima perioada datorita si influentelor orasenesti dar si nevoii crescande de confort, o mare parte din casele construite sau modificate, au in componenta si sala de baie cu rezervor de scurgere exterior. De aceea modificarile ulterioare introducerii canalizarii vor fi mici si cu un cost redus. In majoritatea gospodariilor intalnim doua "randuri de case", de o parte si de cealalta a curtii, deci un numar mare de camere din care, in general, sunt libere 2-3 dormitoare in fiecare gospodarie.

Pentru a putea practica activitati turistice, familiile din sat care doresc acest lucru, fie individual ca persoane fizice, fie grupat in urma unor asociatii familiale, trebuie sa se intocmeasca dosare pentru omologarea gospodariilor si intrarea lor in circuitul agroturistic montan. Avand in vedere posibilitatile actuale, pentru inceput, se poate opta pentru clasa de confort IV pentru spatiile de cazare si de confort B, pentru spatiile destinate prepararii si servirii mesei, luand in considerare si criteriile de considerare impuse de Ministerul Turismului (a se vedea anexa - Criterii privind incadrarea gospodariilor din zona montana in clasa de confort agroturistic montan).

Criteriile minimale privind incadrarea gospodariilor in zona montana in clasa de confort agroturistic montan constau in clasa IV care consta in camera cu 1-3 paturi (10 - 20mp), cu posibilitatile de incalzira asigurate si latrina separate de locuinta, comuna cu proprietarul si o incapere pentru spalare, cu lavoar cu apa rece, comuna cu alti turisti si clasa C unde se includ gospodariile fara camera de servit masa si de recreere dar cu acces la bucataria proprietarului.

CATEVA NORME PRIVIND CLASIFICAREA PENSIUNILOR SI A

FERMELOR AGROTURISTICE

Dispozitii generale

Prin normele de elaborare in conformitate cu prevederile Legii nr. 45/1994 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 62/1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism local din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre si ale Hotararii Guvernului nr. 445/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Turismului, se stabilesc metodologia si criteriile de clasificare pentru pensiunile turistice si fermele agroturistice.

In scopul protectiei turistilor, activitatea pensiunilor turistice si a fermelor agroturistice se va realiza cu respectarea actelor normative ce reglementeaza turismul in Romania.

In functie de nivelul de dotare si de calitatea serviciilor oferite, pensiunile turistice si fermele agroturistice se clasifica pe stele.

Amplasarea pensiunilor turistice si a fermelor agroturistice trebuie realizata in locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar putea pune in pericol sanatatea sau viata turistilor.

Spatiile pentru prepararea si servirea mesei in cadrul pensiunilor turistice si a fermelor agroturistice, in cazul cand sunt destinate si pentru consumatorii din afara, numarul locurilor la mese fiind mai mare decat al celor de cazare, dar nu mai mic de 16 locuri la mese, se clasifica ca unitati de alimentatie pentru turism potrivit normelor specifice pentru Ministerul Turismului.

Documentele necesare pentru clasificarea pensiunilor turistice si a fermelor agroturistice cuprind:

Cerere - tip;

Fisa de prezentare a unitatii cu precizarea modului de indeplinire a criteriilor aferente numarului de stele solicitat;

Copia de pe autorizatia de functionare pentru agentii economici constituiti ca asociatii familiale sau personae fifice autorizate conform decretului lege nr. 54 din 1990;

Copia de pe statutul sau de pe hotararea judecatoreasca de infiintare din care rezulta obiectul de activitate (numai pentru agentii economici constituiti ca societati comerciale potrivit legii);

Copia de pe certificatul de inmatriculare in Registrul Comertului (numai pentru agentii economici constituiti ca societati comerciale potrivit legii);

Autorizatia sanitara de functionare;

Autorizatia sanitar - veterinara;

Avizul P.S.I.;

Schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor;

Avizul specific privind amplasamentul si functionarea unitatii, emis de Ministerul Turismului in conformitate cu prevederile Legii nr. 50 din 1991 privind autorizatia executarii constructiilor (pentru obiective nou construite).

Eliberarea, retragerea si anularea certificatului de clasificare

Directia generala a clasificarii, brevetarii licentierii si control servicii turistice din cadrul Ministerului Turismului verifica la fata locului, prin comisia tehnica, indeplinirea criteriilor minime de clasificare si il supune spre aprobare conducerii ministerului.

Comisia tehnica de verificare este constituita din specialisti ai Ministerului Turismului si ai Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC).

Reprezentantii asociatiilor profesionale de turism (Asociatia Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural, Asociatia Hotelurilor, Asociatia Cabanierilor) pot sa participle la activitatea comisiei tehnice de verificare, acordand consultanta tehnica de specialitate pentru intocmirea documentatiei de clasificare.

Eliberarea certificatului de clasificare se face in termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentatiei de clasificare completa din partea agentului economic.

In functie de conditiile concrete constatate in unitatea verificata, comisia tehnica de verificare poate propune unele compensari de dotari si servicii pentru acordarea sau mentinerea categoriei de clasificare.

Certificatul de clasificare se afiseaza la loc vizibil in unitatea respectiva, pentru a fi cunoscut de turisti.

Insemnele privind numarul de stele se inscriu pe o platforma montata la loc vizibil pentru turisti. Pachetele vor fi confectionate din materiale rezistente la intemperii, pe care vor fi inscrise urmatoarele informatii: PENSIUNE TURISTICA, respectiv FERMA TURISTICA si numarul de stele reprezentand categoria de clasificare.

Fondul plachetei va fi de culoare verde deschis, iar literele, respective stelele, de culoare galben cenusiu. Dimensiunile plachetei vor fi de 50/40cm.

Procurarea si montarea plachetelor revin agentului economic care detine pesiunea turistica sau ferma agroturistica.

Unitatile care la data verificarii nu indeplinesc criteriile nici pentru categoria minima nu se clasifica si, in consecinta, nu mai pot functiona. Motivatia neclasificarii se consemneaza de

catre comisia tehnica de verificare in procesul verbal de constatare, din care un exemplar se preda agentului economic care administreaza unitatea, in acest caz procesul verbal de verificare avand rol de comunicare cu privire la neeliberarea certificatului de clasificare.

In situatia in care comisia tehnica de verificare constata neindeplinirea unor criterii care permit totusi asigurarea serviciilor minime pentru turisti, cu respectarea normelor igienico- sanitare si de confort etnic, cerintele in cauza pot fi clasificate la categoria minima pe o perioada limitata de maxim un an. La expirarea acestui termen, unitatile la care n-au fost realizate integral criteriile nici pentru categoria minima vor fi inchise.

Agentii economici au obligatia sa respecte conditiile si criteriile care au stat la baza clasificarii pe toata perioada functionarii pensiunilor turistice sau a fermelor agroturistice.

Directia generala a clasificarii, brevetarii, licentierii si control servicii turistice din Ministerul Turismului verifica periodic starea si functionarea dotarilor, calitatea serviciilor prestate, respectarea normelor de igiena si a celorlalte criterii care au stat la baza clasificarii unitatii. Nerespectarea acestora atrage dupa sine masuri de declasificare sau dupa caz de retragere si anulare a certificatului de clasificare.

Propunerile privind declasificarea sau retragerea certificatului de clasificare se fac de catre specialisti in cadrul Ministerului Turismului, imputerniciti in acest scop si ai asociatiilor profesionale din turism legal constituite, precum si de catre reprezentantii oficiilor pentru protectia consumatorilor. Aceste propuneri se depun in scris, cu motivatia necesara, la compartimentul de specialitate din minister. Decizia definitiva privind declasificarea sau retragerea certificatului de clasificare se ia de catre conducerea Ministerului Turismului, cu avizul Directiei generale a clasificarii, brevetarii, licentierii si control servicii turistice.

Ridicarea efectiva a certificatului de clasificare se face numai de catre delegatii sau imputernicitii Ministerului Turismului. In toate cazurile se va consemna ridicarea certificatului de clasificare in registrul unic de control al unitatii respective, iar certificatele vor fi predate la Ministerului Turismului prin registratura.

Contestatiile asupra neeliberarii sau anularii certificatelor de clasificare se depun la Ministerul Turismului in termen de 15 zile de la primirea comunicarii cu privire la neacordarea sau anularea certificatului de clasificare, solutionarea fiinf de competenta conducerii acestuia in termen de 30 de zile.

Persoanele nemultumite de solutia data de Ministerul Turismului se pot adresa instantelor de contencios administrative, in conditiile Legii nr. 29/1990.

In cazul in care s-au modificat conditiile existente la data eliberarii certificatului de clasificare, schimbarii capacitatii sau structurii spatiilor, trecerii in administrarea altui agent

economic, administratorul pensiunii sau al fermei este obligat ca in termen de 30 de zile sa solicite eliberarea unui nou act de clasificare al unitatii.

Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea unitatii in cauza, daca in urma unor lucrari de modernizare si imbunatatire a dotarilor si a serviciilor estimeaza ca unitatea corespunde unei categorii superioare de clasificare.

Solicitarea va fi insotita de un memoriu justificativ privind eliberarea unui nou certificat de clasificare. Memoriul justificativ va fi insotit de documentatia de clasificare.

Alte precizari privind conditiile minime de clasificare pe stele

Agentii economici care construiesc sau amenajeaza pensiuni turistice si ferme agroturistice au obligatia sa asigure inca din faza de proiectare, respectarea criteriilor de clasificare prevazute in prezentele norme.

Activitatile desfasurate in cadrul pensiunilor turistice si fermelor agroturistice (cazare, alimentare, agrement si divertisment) constituie un tot unitar, fiind parti componente ale produsului turistic.

In acest sens, este obligatorie asigurarea uner corelatii corespunzatoare intre calitatea dotarilor, a echipamentelor si aspectul general al spatiilor de cazare cu cele pentru alimentatie si agrement.

In functie de nivelul de dotare si de calitatea serviciilor oferite, spatiile de cazare (camere, garsoniere sau apartamente) se clasifica pe categorii de incadrare.

Categoria de clasificare a pensiunilor turistice si fermelor agroturistice este data de cea la care au fost incadrate majoritatea spatiilor de cazare din incinta acestuia.

In toate pensiunile turistice si fermele agroturisticeunde grupurile sanitare ale camerelor sau spatiilor de folosinta comuna nu sunt perfect intretinute (sub aspectul igienei, al integritatii si al functionarii obiectelor de dotare), certificatul de clasificare va fi ridicat pe loc, iar unitatea va fi inchisa in cazul in care agentul constatator este reprezentant al Ministerului Turismului, cu atributii speciale in acest domeniu.

3.4. AMENAJAREA IN SCOPURI TURISTICE A GOSPODARIEI "ANA"

In cadrul acestui penultim subcapitol incercam sa descriem tipicul gospodariilor din Recea. Astfel, am ales gospodaria situata pe strada Principala nr. 53, proprietatea doamnei Bancila Elena - in varsta de 75 de ani, gospodarie in care traiesc trei generatii: proprietara, fiul acesteia cu sotia si fetita lor.

Gospodaria este situata in judetul Brasov - localitatea Recea, pe strada Principala nr. 53, avand o vedere panoramica superba catre Muntii Fagaras.

Ca punct de reper gospodaria se situeaza la 13 km de Fagaras, la 69 km fata de Brasov si la 245 km fata de Bucuresti.

In aceasta localitate sunt putine case de vacanta si ferme agroturistice, cel mai apropiat sat de vacanta aflandu-se la o distanta de aproximativ 7 km de localitate.

Cai de acces

Accesul spre gospodarie se poate realiza pe drumul communal Fagaras - Valea Dejani la 14 km.

Proprietarii gospodariei folosesc doua din cele sapte camere aflandu-se pe toata perioada anului la dispozitia turistilor.

Dependintele gospodariei sunt disponibile turistilor si se compun din:

livada,

curte cu gazon,

parcare.

De asemenea gospodaria mai cuprinde:

doua soproane pentru depozitarea fanului;

adapostul pentru animale;

gunoi.

Aleile marginite de flori si gradinile de legume sunt definitorii pentru gospodarie. Livada este prevazuta cu un loc pentru servirea mesei in aer liber acoperit cu o bolta de vita de vie, mobilierul fiind din lemn masiv de stejar. Toate acestea sunt mentinute in ordine si curatenie.

Gospodaria are in componenta doua cladiri ce insumeaza sapte camere.

Prima cladire are in componenta:

3 camere;

hol de primire;

bucatarie cu 12 locuri la masa;

spatii pentru depozitarea alimentelor.

A doua cladire cuprinde:

4 camere;

spatiu pentru depozitarea alimentelor

veranda.

Toate camerele, inclusiv holul, veranda si bucataria sunt amenajate si impodobite cu obiecte traditionale variate.

Bucataria este bine dotata, fiind puse la dispozitia turistilor tacamuri, cesti, pahare si vesela de marimi variate. Nu lipseste aparatura moderna: cuptor cu microunde, aragaz, frigider. Pe langa acestea intalnim in bucatarie traditionalul cuptor cu plita.

Gospodina casei se ocupa de gatit, oferind turistilor mancaruri traditionale la cerere. Dupa servirea mesei debarasarea si spalarea vaselor intra tot in atributiile gospodinei. Programul de servire a meselor va putea fi stabilit in functie de dorinta si programul turistilor sau daca acestia doresc sa simta cat mai mult viata din gospodarie participand alaturi de gazda la treburile curtii, in acelas timp cu gazda. Produsele oferite pe baza meniurilor preferate de turisti si comandate din prima zi de vacanta sau cu o zi inainte de servirea lor pentru a-i da gazdei ragaz sa se pregateasca, vor avea in componenta alimente proaspete obtinute in propria gospodarie. Aceste preparate pot avea specific local, gazda avand in acest caz un rol de indrumator in ceea ce priveste componenta mancarurilor si a modului lor de servire, sau vor fi preparate dupa vointa turistilor.

Pardoseala bucatariei este confectionata din scanduri groase si este acoperita cu covoare confectionate manual la razboiul de tesut. In jurul mesei sunt amplasate 6 scaune si o lada veche de zestre specifica zonei.

Camerele de dormit se incadreaza in tipicul zonei fiind impodobite cu blanuri, carpete lucrate manual, stergare. Specific acestei zone sunt sobele de teracota de diferite modele ce nu lipsesc din nici o camera. Fiecare camera dispune de ferestre largi prevazute cu perdele si sistem de protejare - oblon. Asternuturile sunt impecabile lucrate de mana, iar pernele sunt de aceeasi marime si culoare. Pe timpul iernii se folosesc plapumi confectionate manual care sunt umplute cu lana si melana. Serviciile forma de calauza, cat si ceea ce priveste excursiile in imprejurimi.

In legatura cu primul serviciu enuntat reamintim cele mentionate in cuprinsul celui de al doilea capitol si anume traseele montane de mare interes din zona Fagaras cum ar fi: Recea - Valea Dejani - varful Urlea - lacul Urlea - Fereastra Mare - Cabana Sambata de Sus - retur (15 km) pe drumul national 144 Persani - Victoria. De asemenea intregul traseu de coasta incepand de la Cabana Urleapana la Cabana Balea cu trecere pe la Varful Moldoveanu. Acest din urma traseu fiind recomandat doar turistilor cu experienta si care ar fi de preferat, sa fie insotiti de un bun cunoscator al locurilor deoarece riscul pe un traseu total necunoscut este mare si in cazul acestora. In acest sens, asociatiile agroturistice pot veni in intampinarea turistilor, oferind servicii de calauza, serviciile deservite de satenii care cunosc foarte bine muntii aflandu-se in randul salvamontistilor.

Privitor la cel de al doilea serviciu enuntat mai sus si anume de transport rutier in zonele invecinate care permit accesul cu masina, aceasta poate fi un prilej de a vizita Cetatea Fagarasului, Poiana Narciselor, Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus, herghelia de la Sambata de Jos si alte obiective turistice din zona.Transportul se poate asigura cu masinile personale, avand in vedere ca pentru aceea exista un autoturism la 2,7 gospodari. Este asadar de inteles ca in urma unor asocieri a mai multor familii in vederea constituirii unei asociatii familiale, aceasta va avea la dispozitie cel putin un autoturism, putand oferi in acest mod si servicii de transport.

Din analiza turismului rural din statele Europei Occidentale, s-aevidentiat faptul ca majoritatea servicilor de spalare, uscare, calcare oferite turistilor sunt effectuate de catre gazda contra cost.

Dotarea cu aparatura electronica si de comunicatie (televizor, radio, telefon) este prezenta doar in bucatarie.

Ca orice ardeleni, familia Bancila este ospitaliera sis tie cum sa primeasca sis a intretina turistii. Din experienta lot, prezentam o lista cu elementele ritualului de primire:

in momentul sosirii in gospodarie turistii fac cunostinta cu imprejurimile lor fiindu-le prezentate gradina de pomi si locul unde cresc animalele;

dup ace au fost cazati, turistii sunt invitati la un pahar de palinca sau la un ceai de fructe in compania gazdei;

cu aceasta ocazie turistilor le sunt prezentate obiectivele ce pot fi prezentate in imprejurimi, evenimentele ce vor avea loc in acea perioada si cateva date despre mancarurile traditionale;

pe urma, gospodarul isi prezinta familia, avand grija sa se adreseze in permanenta cu politate fata de turisti;

in continuare le va prezenta casa, in special spatiile destinate turistilor plus detalii despre functionarea aparatelor electrice si electrocasnice;

suplimentar le ofera informatii cu privire la producatorii si comerciantii de produse traditionale si locale, trasee pentru plimbari si drumetii, activitati sportive.

Aceste informatii sunt transmise prin viu grai deoarece inca nu au alte mijloace de informare (pliante, brosuri).

In perioada actuala, gospodaria este incadrata in clasa IV de cazare si in clasa C pentru prepararea si servirea maselor. Pe langa aceste servicii de cazare si alimentatie publica, gospodaria poate oferi turistilor servicii de indrumare atat in ceea ce priveste traseele montane, sub gospodariilor intrate in circuitul turistic rural au fost gospodarii cu venituri medii si mari.

Aceasta situatie este prezenta si in tara noastra si se va extinde fara indoiala si asupra satelor ce vor intra in viitor in circuitul agroturistic. Astfel este posibil ca in urma unor asocieri intre mai multe familii, asociatia rezultata sa aiba in proprietate mai mult decat un automobile. Acestea se pot folosi dupa cum spuneam mai sus in scopulorganizarii unor excursii in imprejurimi, precum si pentru transportul turistilor la sau de la gara sau de la un alt punct de intalnire.

In timp o data cu dobandirea experientei in turism, modernizarea si dezvoltarea unitatilor in localitate si reinvestirea profitului obtinut din prestarea serviciilor catre turisti sau alte activitati, aceste gospodarii ar putea fi modernizate in vederea dobandirii unui nou statut in clasificarea gospodariilor de acest gen prin obtinerea clasei II pentru cazare si clasa A pentru spatial de servire al mesei.

3.5. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA A GOSPODARIEI "ANA"

Analiza financiara in acceptiunea sa de componenta globala a diagnosticului global strategic, este orientata spre investigarea unor aspecte complexe (performante globale ale unitatii, perenitatea acesteia) convergente in ultima instanta cu obiectivele economico-financiare ale oricarui agent economic.

In ciuda diversitatii de pozitii ale utilizatorilor analizei financiare, obiectivele acesteia sunt relative convergente: aprecierea performantelor unitatii si a riscurilor la care aceasta este expusa si formularea de recomandari in consecinta.

O buna analiza financiara nu este cea care asigura un calcul correct, ci o analiza care "identifica si ierarhizeaza caracteristicile financiare cele mai semnificative, in vederea aprecierii pertinente a situatiei si a anticiparii lucide a perspectivelor unitatii".

Aprecierea performantelor unei unitati si a riscurilor associate necesita si alte informatii ce depasesc cu mult sfers informatiei contabile. Astfel interpretarea fluxurilor contabile se face in maniere definite, in functie de baza de expansiune, maturitate sau decline in care se afla firma.

Analiza sezonitatii (numar de turisti) are ca obiectiv masurarea valului sezonier, aflarea cauzelor ce duc la aceasta sezonalitate si ce consecinte economice si sociale o preced.

Sezonalitatea este determinata in primul rand de clima, ceea ce face ca cererea pentru anumite obiective sa fie diferita pe parcursul anului.

In urmatoarea etapa vom face analiza economico-financiara la gospodaria "ANA".

Ca baza se vor folosi urmatoarele date:

Tabel nr. 3.6

Tabel nr. 3.7

Analiza sezonalitatii pentru turistii romani.

K_s = , unde X₁ = numar mediu de turisti

X₂ = media trimestriala generala

Tabel nr. 3.8

Cu cat valoarea acestor coeficenti se indeparteaza de 1, caracterul sezonier al fenomenului este mai pronuntat si cu cat se apropie de 1 sezonalitatea se atenueaza. Tabelul de mai sus arata ca numarul turistilor care viziteaza gospodaria atinge un punct maxim in trimestrul IV (0,29) dupa care se manifesta o usoara scadere in trimestrul I (0,19) continuand sa scada in trimestrul II (0,07). din aceste date reiese ca turistii romani prefera aceasta zona in anotimpul rece, acest fenomen datorandu-se sarbatotilor de iarna, obiceiuri ce reprezinta o deosebita atractie in aceasta zona.

Analiza sezonalitatii pentru turistii strani.

Tabelul nr. 3.9

Din tabelul de mai sus se constata ca numarul turistilor straini care viziteaza gospodaria atinge un punct culminant tot in semestrul IV (0,34).

Coeficientul de concentrare sezoniera -caracterizeaza intensitatea si tendintele sezonalitatii.

G =

Unde G = coeficientul de concentrare sezoniera

gi = ponderea numarului de turisti pe diviziune de timp

n = numar de trimestru

Densitatea circulatiei turistice

D = , unde P = populatia tarii

T = numar total de turisti

Pentru anul 2000: D = densitate neglijabila

Pentru anul 2001: D = densitate neglijabila

Numarul mediu de turisti pe trimestru   

T_z = , unde T = numar total de turisti

z = numar de zile ale perioadei luate in calcul

Pentru turistii romani in anul 2000:

T_z =

Tabel nr. 3.10

Punctul culminant e atins in trimestrul IV, cel mai slab fiind trimestrul II.

Pentru turistii straini in anul 2000:

T_z =

Tabel nr. 3.11

Punctul culminant e atins in trimestrul IV, iar gradul de ocupare cel mai slab il detine trimestrul III.

Pentru turistii romani in anul 2001:

T_z =

Tabel nr. 3.12

Punctul culminant e atins in trimestrul IV, cel mai slab fiind trimestrul II.

Pentru turistii straini in anul 2001:

T_z =

Tabel nr. 3.13

Punctul culminant e atins in trimestrul IV, iar gradul de ocupare cel mai slab il detine trimestrul II.

Comparand evolutia turistilor romani intre anii 2000 - 2001 putem observa ca nu se inregisreeaza o cresteri spectaculoase.

2000 - T_z = 0,55 2001- T_z = 0,75

Referitor la turistii straini putem observa aceiasi evolutie.

2000 - T_z = 0,33 2001- T_z = 0,35

Analiza de pret pentru 7 zile in cadrul gospodariei Bancila:

Cazare - 6 nopti: 80.000lei / noapte / turist

Masa - 7 zile: 50.000lei / zi / turist

Agrement: vizitarea obiectivelor turistice din zona: 40.000lei / turist

Transport cu autocar inchiriat: 134 km - 2.000 lei / km

T.V.A.: 19%

Grup de 10 turisti

Din aceasta analiza de pret se poate observa ca preturile practicate sunt accesibile tuturor categoriilor de turisti. La cererea turistilor se pot include si alte servicii suplimentare contra cost.

Bibliografie

1.^*** Legea 45 din 1994.

2.^*** Ordonanta de Guvern nr. 62 din 1994.

3.^*** Ordinul 20 din 1995.

4.^*** Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 63 din 1997.

5.^*** Strategia locala de dezvoltare economica si sociala - Primaria Recea 1995

6.^*** Planul Urbanistic zonal - Primaria Recea 1998, p 12

7.^*** Planul Urbanistic de Dezvoltare a Comunei Recea - 1998

8. Gh. Barbu (coordonator) - "Turismul in economia nationala" - Editura Sport Turism, Bucuresti, 1981, p 186