ANALIZA BAZEI TEHNICO-MATERIALE SI A CIRCULATIEI TURISTICE DIN REPUBLICA MOLDOVA

ANALIZA BAZEI TEHNICO-MATERIALE SI A CIRCULATIEI TURISTICE DIN REPUBLICA MOLDOVA DIN PERIOADA 2004-2006

Valorificarea patrimoniului tursitic al unei tari, regiuni sau zone geografice etc. implica in prealabil asigurarea unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului de catre turisti. In esenta, imbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie de vacanta .

Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat "de interes turistic", potentialul sau turistic trebuie sa raspunda la doua cerinte esentiale:

sa dispuna de resurse naturale si de de alte alemente de atractie preferate de turisti (istorice, cultural-artistice etc.);

sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de unitati comerciale, de instalatii, de alte amenajari adiacente etc., intr-un cuvant de baza tehnico-materiala necesara pentru a facilita activitatile turistice.

Baza tehnico-materiala turistica este numita generic sub formula: structuri de primire turistica sau structuri de primire cu diferite functiuni cuprinzand totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context, se au in vedere mijloacele specifice turismului si mijloacele materiale comune.

In cadrul bazei tehnico-materiale turistice distingem: spatiile de cazare, alimentatie, agrement, tratament balneo turistice etc[2].

1. Unitati de cazare

Dezvoltarea turismului intern este determinata cauzal de existenta spatiilor de cazare (volum si structura), de gradul lor de dotare, de varietatea si calitatea serviciilor prestate. In acelasi timp, industria hoteliera se dezvolta ca urmare a circulatiei turistice in cadrul zonei respective. Este evident faptul ca, pe masura intensificarii circulatiei turistice interne si transformarii turismului intern in fenomen de masa, ar trebui sa creasca numarul unitatilor de cazare amplasate in afara oraselor, in zone de interes turistic, functia de baza a unitatilor de cazare respective, fiind satisfacerea motivatiilor posibile ale turistilor. In acelasi timp, industria hoteliera urmeaza sa creeze conditii optime pentru ca populatia sa beneficieze de posibilitatile organizarii sfirsitului de saptamina (forma solicitata de turism) intr-o zona turistica.

In anul 2004 au prestat servicii de turism 200 agenti economici titulari de licente de turism, sau 82,3% din titularii de licente. Totodata, 169 structuri de cazare turistica colective (sau 96% din totalul structurilor de cazare turistica colective existente la sfirsitul anului) au fost frecventate de peste 284 mii turisti.

In anul 2004 in activitatea de cazare turistica au fost inregistrate 22497 locuri in 176 structuri de cazare turistica colective.

Capacitatea de cazare la sfarsitul anului 2004, 2005, 2006 pe tipuri de structuri, Republica Moldova

Tabel nr. 1

Sursa: Deparatmentul Statistica si Sociologie al Republicii Moldova, 2004

Conform situatiei de la sfirsitul anului 2004 clasificarea celor 58 hoteluri, moteluri si pensiuni turistice se prezinta astfel: 6 - de 4 stele, 4 - de 3 stele, 6 - de 2 stele, 2 - de 1 stea, iar la 40 unitati nu sunt atribuite categoria de clasificare.

Aceste structuri de cazare dispuneau de posibilitatea prestarii serviciilor in 21 restaurante, 33 baruri si cafenele, 3 cazinouri, 20 piscine si saune, 7 sali si terenuri de sport, 19 sali de conferinte, 30 parcari auto, 27 spalatorii, 16 frizerii. Totodata, cota camerelor dotate cu baie sau cu dus din totalul camerelor din hoteluri, moteluri si pensiuni turistice constituie doar 82,6%.

Capacitatea de cazare turistica in functiune a structurilor de cazare turistica colective in anul 2004 a fost de 3842,7 mii locuri-zile, cu 2,7% mai mult fata de anul 2003 .

Numarul structurilor de cazare turistica colective existente la 31 decembrie 2005 a fost de 191, din care 70 hoteluri si structuri similare, 8 structuri de intremare si 113 structuri de odihna si alte structuri.

La 31 decembrie 2005, 6 hoteluri si structuri similare aveau categoria de clasificare de

4 stele, 5 - de 3 stele, 7 - de 2 stele, 2 - de 1 stea, iar celelalte nu erau clasificate pe stele.

In aspect teritorial, cea mai mare pondere in totalul structurilor de cazare turistica

colective o detine municipiul Chisinau (48,2%).

Dupa modul de functionare, 46,8% din total camere sunt in structuri de cazare turistica colective permanente si 53,2% in structuri sezoniere.

Conform situatiei de la sfirsitul anului 2005 structurile de cazare turistica colective dispuneau de posibilitatea prestarii serviciilor in 21 restaurante, 43 baruri si cafenele, 3 cazinouri, 51 piscine si saune, 76 sali si terenuri de sport, 46 sali de conferinte, 52 parcari auto, 52 spalatorii, 19 frizerii. Totodata, cota camerelor cu baie sau cu dus reprezinta 45,9% din totalul camerelor din structurile de cazare turistica colective.

Structurile de cazare turistica colective in anul 2005 au fost frecventate de 301,7 mii

turisti sau cu 5,2% mai mult fata de anul 2004.

Numarul structurilor de cazare turistica colective existente la 31 decembrie 2006 a

fost de 211, din care 76 hoteluri si structuri similare, 6 structuri de intremare si 129 structuri de odihna.

Din numarul total de hoteluri si structuri similare 10 aveau categoria de clasificare de 4 stele, 11 - de 3 stele, 7 - de 2 stele, 3 - de 1 stea, iar celelalte nu erau clasificate pe stele.

Dupa modul de functionare, 43,3% din total camere sunt in structuri de cazare turistica colective permanente si 56,7% - in structuri sezoniere.

Structurile de cazare turistica colective dispuneau de posibilitatea prestarii serviciilor, conform situatiei de la sfirsitul anului 2006, in 29 restaurante, 40 baruri si cafenele, 2 cazinouri, 56 piscine si saune, 84 sali si terenuri de sport, 53 sali de conferinte, 53 parcari auto, 52 spalatorii, 17 frizerii. Totodata, cota camerelor cu baie sau cu dus reprezinta 41,5% din totalul camerelor din structurile de cazare turistica colective.

Structurile de cazare turistica colective in anul 2006 au fost frecventate de 312 mii

turisti sau cu 3,4% mai mult fata de anul 2005.

Din analiza tabelului nr. 1. rezulta indicii de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune, pe tipuri de unitati, situatia se prezinta in felul urmator (tabel nr. 1):

Figura nr. 1 Indicii de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in functiune, pe tipuri de structuri de cazare turistica colective , in anii 2004, 2005, 2006

Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in functiune in 2004    a fost de 37,9% pe total structuri de cazare turistica colective, din care cel mai inalt nivel a fost inregistrat in luna iulie, constituind 48,5%.

In anul 2005 indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in functiune a fost de 43,0% la total structuri de cazare turistica colective. Cel mai mare indice de utilizare (77,5%) au inregistrat structurile de intremare.

Cel mai mare indice de utilizare (77%) au inregistrat structurile de intremare in anul 2006, iar indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in functiune fost de 44,5% la total structuri de cazare turistica colective.

2. Unitati de alimentatie

Alimentarea publica in zonele turistice reprezinta una din cele mai profitabile afaceri, deoarece cca. 40% din cheltuielile turistilor sunt directionate spre asigurarea cu hrana. In plus majoritatea acestora prefera minim doua mese pe zi intr-o unitate specializata. Turistii proveniți din alte zone sau tari de regula sunt atrasi de bucataria traditionala. In Moldova devin tot mai solicitate astfel de afaceri cu orientare spre bucate preparate in stil national. Structurile de alimentatie pot fi diferite:

Carciuma;

Restaurant - pensiune;

Terasa de vara si/sau iarna.

La aceste unitati pot fi prestate servicii de alimentare de baza, precum si servicii suplimentare: muzica populara, organizarea de evenimente gastronomice, degustatii, comercializarea florilor si a suvenirelor.

Piata potentiala se va forma din oaspetii zonei vizitate, care pot fi:

Membrii unor delegatii in localitate sau a unei intruniri cu caracter profesional;

Vizitatorii unei zone de odihna;

Turistii straini care circula pe trasee tematice;

Vizitatorii independenti;

Participantii la evenimente speciale sau cu caracter local etc[4].

Conform datelor oficiale ale Biroului National de Statistica, pe teritoriul R. Moldova actualmente activeaza peste 2800 unitati de alimentatie publica. In anul 2007, in tara activau 198 restaurante, dintre care 69 de unitati in mun. Chisinau, fiind urmat de astfel de orase si centre raionale precum Balti, Calarasi, Edinet, Falesti, Hancesti, Orhei, Soroca, Ungheni. Analiza serviciilor de restauratie din R. Moldova, prezentata in teza, se axeaza pe municipiul Chisinau, unde este concentrata industria serviciilor de restauratie autohtona in varianta sa incipienta.

Rezultatele activitatii economice a restaurantelor din Republica Moldova sunt inca nesemnificative, constituind in anul 2004 - 0,79% din PIB, cu o crestere pina la 0,9% in anul 2006.

Nu exista restaurante specializate pentru copii sau care ar oferi meniuri separate pentru aceasta categorie de consumatori. Lipsa concurentei pe aceasta nisa nevalorificata a pietei si cererea impunatoare pentru astfel de servicii sunt factori care pot garanta succesul initierii unui restaurant de acest tip.

Dinamica ponderii activitatii economice a restaurantelor din R. Moldova in PIB in perioada anilor 2004 - 2006 este ilustrata in figura nr.1:

Figura nr. 2.: Ponderea activitatii economice a restaurantelor din Republica Moldova in PIB

In Republica Moldova, cele mai reprezentative restaurante sunt:

"Pizza house": bucatarie nationala, europeana;

"Vatra neamului": bucatarie nationala;

"Alaverdy": bucatarie caucaziana;

"Art-club Maestro/Assorti": bucatarie nationala, europeana;

"Baracuda": bucatarie europeana;

"Basarabia": bucatarie nationala, europeana;

"Big Deal": bucatarie traditionala;

"Budapest": bucatarie europeana;

"Cerbul de Aur": bucatarie traditionala;

"Chișinau": bucatarie nationala, europeana;

"Curtea Vanatorului": bucatarie nationala, europeana;

"Doina": bucatarie traditionala;

"Grill House": bucatarie traditionala;

"Indian Tandoori": bucatarie indiana;

"Jazz": bucatarie traditionala, nationala, franceza, europeana;

In Republica Moldova, institutiile de alimentatie publica cunosc totusi o dezvoltare si diversificare atat in directia sortimentului, dar si amplasarii teritoriale in diferite zone, in special rurale. Mentionam faptul ca majoritatea din ele au inceput activitatea de la unitati relativ mici, care apoi s-au extins pana la nivelul unor centre la care ponderea serviciilor suplimentare este mai mare decat a celor de baza. Respectiv aceasta permite ca structurile date sa se dezvolte cu ritmuri mai rapide, decat cele care presteaza doar servicii de baza. De aceea este rational ca afacerea sa se lanseze de la o unitate de alimentare mica, dar amplasata reusit intr-o zona cu potential turistic sporit.

Instalatii si modalitati de agrement si tratament

Republica Moldova dispune de un potential bogat si variat pentru dezvoltarea turismului de sanatate si frumusete. Atat in sanatorii, cat si in statiunile de odihna exista conditii necesare pentru turismul de sanatate si frumusete.

Izvoarele cu ape minerale curative din Republica Moldova constituie, de asemenea, o sursa importanta pentru tratamentul balnear. Statiunile balneoclimaterice din Republica Moldova ar putea deveni un substantial produs turistic balneoclimateric de nivel international cu conditia creerii unei infrastructuri adecvate. Ele sunt amplasate in locuri atractive pitoresti, oferind diferite servicii de tratament. In aceste statiuni se odihneste populatia autohtona si un numar neinsemnat de clienti permanenti din strainatate. De mentionat cele mai importante statiuni:

а) balneoclimaterice: 'Nufarul Alb' (Cahul); 'Codru' (Ungheni, Hirjauca); 'Bucuria-Sind'; 'Nistru' (Vadul lui Voda) etc;

b) de odihna si recreere: 'Victoria' (Soroca); 'Albinuta' (Ungheni); 'Codru' (Ungheni, Bahmut); 'Dumbrava Alba' (Balti); 'Albasadorf' (Taraclia, Albota) etc.

Cele mai solicitate sunt statiunile din perimetrul zonelor acvatice: Vadul lui Voda, Ghidighici si Costesti, unde exista un potential eficace de dezvoltare si a turismului international.
Republica Moldova detine in proprietate si un sir de statiuni balneoclimaterice si de recreere amplasate pe teritoriul Ucrainei (Truskavet, Sergheevka, Odesa, Koblevo, Zatoka etc.).
Particularitatile climaterice favorabile ale Republicii Moldova permit aplicarea in statiunile balneoclimaterice a diferitelor metode de tratament: helioterapia, aeroterapia, talasoterapia, terencuroterapia, ampeloterapia, peloidoterapia, balneoterapia etc.

Izvoarele cu ape minerale din Republica Moldova (peste 47), dispunand de inalte calitati curative, reprezinta un factor determinant de dezvoltare a turismului balnear.

De asemenea Republica Moldova are un potențial dezvoltat de turism de agrement, in care sunt incluse cluburile, barurile, centre de agrement, discotecile, casinourile, gradinile publice, atractiuni si menajere.

Unele din cele mai importante cluburi din Moldova sunt: Azart, City Club, Deja Vu, Drive, Fashion Club Choclate, Flamingo, People, V.I.P. Party Club "1000 si 1 de nopti" etc.

In privinta distractiilor de seara sunt incluse discotecile, casinourile (Admiral Casino Imperial, Cosmos, Miracol etc).

Unul din cele mai vizitate locuri din or. Chisinau, Centrul International de Expozitii "Moldexpo' este amplasat pe malul unui lac, intr-un parc pitoresc. Pe parcursul a zeci de ani si-a consolidat faima de loc de odihna si agrement pentru maturi si copii. Teritoriul se prevede a fi dezvoltat pe zone de interese conform Hotararii Guvernului nr.240 din 10 martie 2004.

Parcul de agrement, Centrul de agrement si Aqua Park sunt integrate in unul  dintre cele trei mari compartimente ale Planului de dezvoltare generala a teritoriului - Zona de turism si agrement.

Centrul de business, Hotelul si Complexul expozitional si de afaceri vor extinde Zona de expozitii si afaceri, unde se desfasoara cele peste 30 de expozitii internationale, organizate anual de catre "Moldexpo'. Pe teritoriu se afla o cladire nefinisata, potrivita pentru localizarea Centrului de business. Conform proiectului, Centrul va fi dotat cu mijloace tehnice performante. Aici vor fi oferite servicii la standarde internationale (consultanta si asistenta, perfectionare profesionala, organizarea business-forurilor pentru stabilirea relatiilor externe de afaceri, asistenta tehnica etc.). Centrul va dispune de suprafete pentru evenimente de semnificație nationala si mondiala, de birouri, incaperi cu profil hotelier si restaurante.

Complexul expozitional si de afaceri cuprinde constructia unui pavilion multifunctional si a unui Centru de congrese. Pavilionul va fi dotat cu mobilier modular, sisteme pentru sali multifunctionale, usor adaptabile la diverse evenimente, cum sunt cele sociale, culturale, sportive etc. Prin unicitatea sa, Pavilionul multifunctional va trezi interesul populatiei si va mari considerabil cererea pentru asemenea spatii, contribuind direct si indirect la atragerea turistilor si investitorilor autohtoni si straini.

Constructia si functionarea obiectivelor va avea semnificatia unor investitii considerabile in economia Republicii Moldova, precum si va conditiona cresterea segmentului de servicii, valorificand potentialul tarii.

4. Determinarea circulatiei turistice a Republicii Moldova in perioada 2004-2006

Turismul international reprezinta o parte integranta a procesului de specializare internationala, alaturi de alte servicii si de productia de marfuri, iar circulatia turistica internationala este bazata pe specializarea internationala in turism si evolueaza in urma accentuarii si extinderii acestei specializari.

In ultimele decenii turismul a devenit una dintre cele mai vaste si mai dinamice industrii mondiale. Conform estimarilor Consiliului Mondial de Turism si Calatorii (WTTC), in anul 200 turismului i-au revenit 10,7% din PIB-ul mondial, iar in urmatorii zece ani, conform previziunilor, ponderea turismului va creste pana la 11%.

4.1. Numar de turisti

Numarul de sosiri ale vizitatorilor straini in Republica Moldova care au beneficiat de serviciile agentilor economici titulari de licente de turism si a unitatilor de cazare care le apartin a fost de peste 26 mii, in anul 2004, cu 25,1 mii in anul 2005, iar in anul 2006 numarul de turisti sositi a fost de 14,2 mii turisti (anexa 7).

Evolutia numarului de sosiri ale vizitatorilor straini in Republica Moldova dupa scopul vizitelor, se prezinta in tabelul nr. 2:

Numarul de turisti sositi in Republica Moldova, in perioada anului 2004, 2005, 2006

Tabel nr. 2

Sursa: Deparatmentul Statistica si Sociologie al Republicii Moldova, 2004

In perioada de raport din total sosiri circa 50,0% reprezinta sosirile vizitatorilor straini in scopuri de afaceri si profesionale si 45,2% - in scopuri de odihna, recreere si agrement, in anul 2004; 65,3% au sosit in scopuri de afaceri si profesionale si 31,3% - in scopuri de odihna, recreere si agrement, in anul 2005; iar in anul 2006, 52,3% au sosit in scopuri de afaceri si profesionale, iar 43,3% - in scopuri de odihna, recreere si agrement.

Evolutia numarului de sosiri in Republica Moldova in anii 2004, 2005, 2006 se prezinta in figura nr..:

Figura nr. 3: Evolutia numarului de sosiri in Republica Moldova, in anii 2004, 2005, 2006

Cea mai mare parte a turistilor straini (79,7%), inregistrati in anul 2005, provine din tari situate in Europa. Ponderea cea mai mare au inregistrat-o turistii straini sositi din Romania (17,2%), urmata de Rusia (12,1%), Ucraina (12,1%), Italia (5,8%), Germania (3,8%), Belarus (3,2%) etc (anexa 8).

Dupa ponderea in numarul total de sosiri ale cetatenilor straini in Republica Moldova, in anul 2006 primul loc ii revine Romaniei (19,6%), dupa care urmeaza Turcia (11,8%), Ucraina (10,3%), Rusia (9,5%), Germania (4,7%), Italia (4,7%).

Numarul de plecari in strainatate ale vizitatorilor moldoveni care au beneficiat de serviciile agentilor economici titulari de licente de turism in anul 2004 s-a cifrat la 67,8 mii, in anul 2005 s-a cifrat la 57,2 mii, cu 15,6% mai putin decit in anul precedent iar in anul 2006 s-a ajuns la 67,8 mii, cu 18,5% mai mare, fata de cel inregistrat in anul 2005.

4.2. Numar de innoptari

Numarul de innoptari este un indicator cu o importanta deosebita in calculul evolutiei turismului moldovenesc, deoarece orice scadere sau crestere a acestuia efectueaza dezvoltarea unitatilor de cazare si a serviciilor prestate de acestea.

Numarul de innoptari ale turistilor in structurile de cazare turistica colective, pe tipuri de structuri, se prezinta astfel:

Numar innoptari ale turstilor in anul 2004, 2005, 2006

Tabel nr. 6

Sursa: Departamentul Statistica si Sociologie al Republicii Moldova, 2004

In anul 2005 in structurile de cazare turistica colective au fost inregistrate 1618,6 mii

innoptari, din care 1432 mii innoptari ale cetatenilor moldoveni (88,5% din total innoptari)

si 186,6 mii - ale nerezidentilor (11,5%).

In structurile de cazare turistica colective in anul 2006 au fost inregistrate 1753 mii innoptari, din care 1539 mii innoptari ale cetatenilor moldoveni (87,8% din total innoptari) si 214 mii - ale nerezidentilor (12,2%).

Evolutia numarului de innoptari in Republica Moldova in anii 2004, 2005, 2006 se prezinta in figura nr.4.:

Figura nr. 4: Evolutia numarului de innoptari in Republica Moldova, in anii 2004, 2005, 2006

De aici rezulta o crestere a innoptarilor in anul 2006 cu o inregistrare de 1753000 turisti, ceea ce denota faptul ca Republica Moldova are un potential dezvoltat de turistti de la an la an.

4. Sejur mediu

Sejurul mediu este un indicator al circulatiei turistice si arata numarul mediu de zile de sedere a turistilor intr-o anumita zona sau unitate de cazare. Se calculeaza ca raport intre numarul de innoptari (numar zile turist) si numarul turistilor sositi (cazati).

Durata medie a sejurului pe perioada anilor 2003, 2004, 2005, in Republica Moldova

Tabel nr. 8

Sursa: Eleborata de autor pe baza datelor statistice privind Republica Moldova

Analizand tabelul numarul 8, se constata urmatoarele:

Cea mai mare pondere a duratei medii a sejurului s-a inregistrat in anul 2006, iar cea mai scazuta in anul 2004;

In hoteluri si moteluri ponderea maxima a fost inregistrata in anul 2006, iar cea minima in anul 2004;

In pensiunile turistice si agroturistice ponderea cea mai mare s- inregitrat in anul 2006, iar cea mai mica a fost in anul 2005;

Ponderea maxima inregitrata in structurile de intremare a fost in anul 2005, iar cea minima a fost inregistrata in anul 2004.

Figura nr. 5: Evolutia duratei sejurului mediu in Republica Moldova, in anii 2004, 2005, 2006

Ritmurile de evolutie ale indicatorului analizat in tabelul nr. 9 sunt prezentate in tabelul urmator:

Ritmul de evolutie ( 2005/2004, 2006/2005) privind durata medie a sejurului in Republica Moldova

Tabel nr. 9

Sursa: elaborata de autor pe baza datelor statistice a Republicii Moldova

Din tabelul nr. 9 rezulta ca, in anul 2005 fata de anul 2004, au survenit urmatoarele modificari:

Durata medie a sejurului a scazut in total tara;

A crescut nesemnificativ durata medie a sejurului turistilor nerezidenti cazati in taberele de vacanta pentru copii, hoteluri si moteluri;

A scazut semnificativ durata medie a sejurului turistilor nerezidenti gazduiti in satele de vacanta.

Figura nr. 6: Evolutia ritmului de evoluție in Republica Moldova, in anii 2004, 2005, 2006

Din acelasi tabel, nr.9, se constata ca, in anul 2006, comparativ cu anul 2005, au intervenit urmatoarele modificari:

A scazut durata medie a sejurului in tara;

A scazut durata medie a sejurului in taberele de vacanta pentru copii (in special cea a turistilor nerezidenti);

A crescut semnificativ durata medie a sejurului in pensiunile turistice si agroturistice.

4.4. Densitatea turistica

Densitatea turistica este un indicator care ofera informatii cu privire la gradul de solicitare a zonelor si indirect asupra masurilor ce trebuie luate pentru a se asigura satisfacerea nevoilor turistilor, fara a fi perturbata viata si activitatea rezidentilor sau echilibrului ecologic al zonelor. Acest indicator are doua modalitati de calcul: in raport cu populatia si in raport cu suprafata zonei respective.

Formulele de calcul ale acestui indicator sunt urmatoarele:

Numar turisti sositi

D_{T in raport cu populatia =} _____ _______ ______ _______ ;

Populatia rezidenta a zonei

Numar turisti sositi

D_{T in raport cu suprafata = __________ ______ ____}

Suprafata in km² a zonei

Populatia tarii in anul 2004 =

Densitatea turistica pentru anii 2004, 2005, 2006 este prezentata in tabelul nr. 10.:

Densitatea turistica in perioada 2004-2006

Tabel nr. 10

Sursa Elaborata de autor pe baza datelor statistice a Republicii Moldova

In tabelul nr. 10 se observa ca, in perioada 2004-2006, atat densitatea turistica in raport cu populatia cat si in raport cu suprafata au suferit o scadere ( de la an la an).

Cea mai mare crestere se observa la densitatea turistica in raport cu populatia din anul 2004, iar in anul 2006 se observa o mica scadere fata de anii precedenti. Iar densitatea turistica in raport cu suprafata se observa de asemenea a scadere in fiece an.

Figura nr. 7: Evolutia densitații turistice in Republica Moldova, in anii 2004, 2005, 2006

Referitor la densitatea turistica in raport cu populatia se poate aprecia faptul ca Republica Moldova nu se confrunta cu probleme privind numarul de turisti ce revin fiecarui locuitor in parte, deci nu apar conflicte sociale intre populatia locala si turisti.

Afirmatia este valabila si pentru densitatea turistica in raport cu suprafata, ceea ce implica inexistenta unor conflicte de mediu.

Ritmurile de mediu ale densitatii turistice se calculeaza ca raport intre densitatea turistica a unui an si densitatea turistica a anului anterior.

Ritmurile de evolutie ale indicatorului densitatea turistica sunt reprezentatea in tabelul nr. 16.:

Ritmuri de evolutie ale densitatii turistice in perioada 2004-2006

Tabel nr. 11

Sursa: Elaborata de autor pe baza datelor statistice ale Republicii Moldova

Analizand ritmul de evolutie al acestor indicatori din tabelul nr. 11 rezulta ca densitatea turistica in raport cu populatia Republicii Moldova scade de la an la an, iar ritmul de evolutie in raport cu suprafața aceleiasi tari se reduce.

4.5. Incasari din turism

Incasarile totale din activitatea de turism in anul 2004 s-au cifrat cu 181144,1 mii lei, in anul 2005 a fost de 228494,6 iar in anul 2006 s-au cifrat 282194,9 ceea ce se observa ca s-a inregistrat o crestere fata de anii precedenti. Beneficiul din realizari pe acesti trei ani consecutivi s-a constituit astfel: 2004 a fost 17807, in anul 2005 s-a cifrat 27407,1 si in 2006 a fost de 33161,1.

Datele statistice privind cheltuielile vizitatorilor straini sunt sumare. Principalul indicator tine de cheltuielile medii pe pachete turistice, care in anul 2000 a constituit 68 dolari SUA (excluzand cheltuielile personale ale vizitatorilor, cumparaturile etc.). Cheltuielile medii ale unui vizitator in Europa au fost de cca. 650 dolari SUA, in pofida faptului ca aceasta medie descreste de la o destinatie la alta, ca in cazul Republicii Moldova, unde majoritatea sosirilor sunt din tarile invecinate, care au frontiere comune .

Pentru calcularea cheltuielilor asteptate a fost utilizata rata medie de crestere anuala prevazuta de WTTC.

Cheltuielile vizitatorilor straini - Prognoza pana in anul 2015 (mii dolari SUA)

Tabel nr.12

Sursa: Estimarile DDT conform prognozelor Consiliului Mondial de Calatorii si Turism.

Cat priveste randamentul investitiilor, este oportun de a analiza venitul cumulativ pentru aceasta perioada.

Prognoza cheltuielilor cumulative ale vizitatorilor (milioane dolari SUA)

Tabel.nr 1

Sursa: Estimarile DDT conform prognozelor Consiliului Mondial de Calatorii si Turism

La aceste cifre se mai adauga cheltuielile cetatenilor Republicii Moldova care practica turismul intern.

Ca baza pentru prognoza cheltuielilor a fost luata cifra de 200 dolari SUA. Drept rezultat, cheltuielile vizitatorilor se estimeaza la 22 milioane dolari SUA in anul 2000.

Figura nr. 8: Evoluția prognozei de cheltuieli cumulative de vizitatori in R. Moldova, in anii 2003-2015

Strategia de dezvoltare durabila a turismului va necesita modificari odata cu rezultatele obtinute si cu schimbarile conditiilor economice si celor de piata. Este un lucru normal de a avea in sectorul turistic strategii de dezvoltare, reinnoite la fiece doi ani, aceasta functie revenind comisiei de supraveghere, condusa de Departamentul Dezvoltarea Turismului.